Interviu cu dr. Váradi Beáta-Éva, medic primar medicină internă la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe

Sănătatea și fericirea merg mână în mână. Nu o spunem noi, ci oameni autorizați în domeniu. Ca de exemplu, șefa secției de Medicină Internă de la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, dr. Váradi Beáta-Éva, medic primar de medicină internă. Am aflat de la dânsa multe despre meseria pe care o practică, în special ce trebuie să facem să nu ajungem la spital, dar și ce ne așteaptă acolo, în cazul în care avem, totuși, nevoie de grija medicilor. Vă invităm la lectură!

• Pentru a intra în discuție cu o introducere, v-aș ruga să facem o prezentare și să începem cu întrebarea: de cât timp lucrați la Spitalul Județean?

Lucrez aici de aproape 10 ani. Facultatea de Medicină am terminat-o la Târgu Mureș. Ulterior, acolo am efectuat și cei cinci ani de rezidențiat. După ce m-am specializat, în 2014, am candidat pe postul publicat de Spitalul Județean. De atunci lucrez aici.

• Cum ați ales medicina internă și nu altă specializare?

 Când am ales să fiu medic, am știut că o să profesez într-o ramură nechirurgicală. Totdeauna am vrut să ajut oamenii, să fiu un sprijin pentru ei, să salvez vieți, să aduc un pic de bucurie în viața lor. De-a lungul anilor de rezidențiat, am avut norocul să lucrez cu niște doctori excepționali, pe unii dintre ei îi consider chiar mentorii mei, le sunt foarte recunoscătoare pentru că m-au ajutat să îmi găsesc drumul. Până la urmă, am ales medicina internă, pentru că e ramura cea mai complexă a medicinei. Vede organismul uman ca pe un tot unitar și totodată îmi oferă provocări zilnice.

• Care sunt cele mai frecvente cazuri pe care le tratați în domeniul medicinei interne la Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe?

În cadrul secției noastre, noi diagnosticăm și tratăm atât boli cronice, cât și acute. Oferim consultații la policlinică. În plus, facem investigații mai ample în cadrul secției, prin internare. Tratăm multe boli obişnuite, precum hipertensiunea arterială, insuficiență cardiacă, diferite afecțiuni ale vaselor, boli pulmonare, boli ale tubului digestiv, boli hepatice, pancreatice, renale, boli endocrine și metabolice, diferite tipuri de anemii, tumori cu diferite localizări. În ultima vreme diagnosticăm tot mai frecvent şi niște boli rare, mai ales din grupa bolilor autoimune. E o paletă variată.

• Cum vedeți evoluția serviciilor de medicină internă în ultimii ani în cadrul spitalului?

Văd o ascensiune continuă. Pe de o parte, se explică prin faptul că s-a completat personalul prin medici, asistenți noi, bine pregătiți și cu energie, dornici să schimbe lucrurile spre bine.  Pe partea cealaltă, și aparatura medicală s-a îmbunătățit. Am primit endoscoape, ecograf nou, monitoare. Ceea ce ne ajută în activitatea de zi cu zi.

• Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați în tratarea pacienților în județul Covasna?

Eu aș aminti trei lucruri principale. Primul ar fi cazurile grave, depășite, care ajung la noi într-un stadiu înaintat al bolii, când e greu să ajuți realmente pacientul. O cauză și totodată o rezolvare o văd tocmai în educarea sanitară. O altă provocare este că în județul Covasna este doar un singur spital de urgență. Motiv pentru care suntem suprasolicitați mai ales în cursul gărzilor. O a treia problemă pe care aș aminti-o este legată de infrastructura socială. La ce mă refer aici? În primul rând la locurile insuficiente în căminele de bătrâni. Ni se întâmplă frecvent să avem un pacient în vârstă pe care nu îl putem externa după ce rezolvăm cazul, deoarece nu are familie și nici nu găsim loc în căminele de bătrâni din județ. Tot aici aș aminti și posibilitățile de îngrijire limitate la domiciliu pentru pacienții care suferă de boli cronice.

• Spuneați de educația sanitară insuficientă. Unde ar trebui să se facă? La școală? În familie? Cine ar trebui să rezolve această problemă?

Eu personal aș introduce educația sanitară încă din anii școlari, chiar ca o materie, pe lângă matematică, fizică sau chimie. Ar fi foarte important să intre în ritmul nostru de a trăi să recunoaștem primele simptome ale bolii, ca să putem preveni, în loc să ne prezentăm la medic atunci când deja este târziu. La fel, aș pune accent mai mare pe diferite campanii educaționale pentru sănătate. De-a lungul anilor au început mai multe, dar cumva toate au ajuns numai la o anumită etapă. Parcă nu au finalitate și nici periodicitate.

• Dar acum, oamenii care citesc acest interviu, ce ar trebui să știe, dacă tot suntem la capitolul educație sanitară?

Ar trebui să mergem la controale medicale regulate fără să avem o problemă anume, tocmai pentru a preveni o boală. Fiecare om trebuie să observe când se schimbă ceva în normalitatea propriului organism, dar nu numai. Aş recomanda ca anual să mergem la un medic internist, să facă următoarele investigații de bază: o ecografie abdominală, un EKG, analize de sânge de rutină, prin care putem să ne formăm o viziune asupra stării noastre de sănătate. Sunt anumite boli, precum tumorile maligne, care nu dau simptome decât foarte târziu. De aceea sunt foarte importante aceste controale de rutină, fără să avem simptome, tocmai să putem diagnostica din timp.

• Ce inovații sau tehnologii recente utilizați pentru a îmbunătăți diagnosticul și tratamentul pacienților la spital?

În spitalul nostru dispunem de multe investigații imagistice şi funcționale care sunt importante pentru a servi pacienții în mod adecvat: computer tomograf, rezonanță magnetică nucleară, anumite intervenții endoscopice, puncții ecoghidate, ecografie abdominală, ecografie cardiacă, tiroidiană şi vasculară, hemodializă. Deci este o gamă largă de investigații pe care le aplicăm.

• Cum ați caracteriza colaborarea dintre departamentele din cadrul spitalului pentru a asigura o îngrijire completă și eficientă a pacienților?

Eu aș zice că există o foarte bună colaborarea între diferitele secții. Am format treptat o echipă bună. Oferim consultații interclinice și totodată, facem consultații și la Urgență, de unde internăm pacienții care au nevoie de conduită terapeutică ulterioară. Noi, de exemplu, pe secția noastră, facem toate investigațiile necesare și în funcție de ce stabilim în diagnostic, le şi tratăm aici sau îi îndrumăm spre alte specialități, de exemplu chirurgie, oncologie.

• Parcă simt nevoia să completăm aici, să explicăm mai clar: ce face exact Medicina Internă și de ce diferă de alte departamente?

V-am zis că este cea mai complexă ramură a medicinei, tocmai pentru că înglobează cam toate specialitățile. Pe vremuri, exista doar Chirurgia,  Medicina Internă și Pediatria. În cursul anilor, s-au dezvoltat din medicină internă toate specialitățile medicale supraspecializate, cum este cardiologia, gastroenterologia, hematologia, reumatologia, pneumologia, oncologia. Medicina Internă le înglobează pe toate. Noi vedem pacientul în ansamblu. La Cabinetul de Medicină Internă, pacientul primește o viziune a organismului. Dacă medicul internist găsește ceva aparte, ceva mai sofisticat, atunci poate să ceară părerea unui coleg supraspecializat. Totodată, noi suntem solicitați de celelalte departamente, când au nevoie de o viziune mai amplă decât bucățica lor.

• Care sunt aspectele cheie pe care le considerați importante în îngrijirea pacienților cu afecțiuni cronice sau complexe?

Aici aș puncta trei lucruri importante. În primul rând, autoîngrijirea pacienților. Asta înseamnă că noi, specialiștii, ar trebui să pregătim cumva pacienții pentru a-și gestiona problemele și să îi învățăm noțiunile de bază necesare ca să se poată îngriji acasă. Al doilea aspect este al cazurilor complexe, care sunt destul de frecvente, cu implicarea mai multor organe, să fie tratate de echipe multidisciplinare, pentru a obține rezultate mai bune. Și în al treilea rând, aş aminti controalele regulate prin medicul specialist și prin medicul de familie. Asta înseamnă că pacientul externat din spital, care a primit o schemă de tratament, să fie monitorizat, urmărit la anumite intervale de timp, în funcție de caz. Nu ajunge dacă îi lăsăm acasă, fără să avem feedback din partea lor. Trebuie să facem ajustări tratamentului inițial în vederea obținerii unui rezultat cât mai bun.

• Ce simptome ar trebui să ne aducă la medicul internist?

Apariția unor semne generale, precum: febră, lipsă de aer, pierdere în greutate, lipsa  poftei de mâncare, modificări de tranzit intestinal, durere apărută cu orice localizare, edeme la nivelul membrelor inferioare. Cam astea sunt cele mai frecvente simptome care ar trebui să ridice un semn de întrebare, dacă nu de exclamație.

• Ce sfaturi aveți pentru comunitatea locală în ceea ce privește menținerea sănătății și prevenirea bolilor?

Când eram copii, știam ce ne face fericiți. Acum, la maturitate, ar trebui să ne redescoperim pe noi înșine, să căutăm acele lucruri care ne fac să fim împliniți, ce ne aduc o stare de bine. De ce este important? Pentru că starea noastră emoțională se va reflecta, mai devreme sau mai târziu, și în starea noastră fizică. Uităm de aspectul ăsta și ne concentrăm pe lucruri materiale. Dar e foarte importantă și starea emoțională. Aș sfătui pe toată lumea să aibă grijă de stilul de viață, să aibă alimentație sănătoasă, mișcare regulată, odihnă suficientă și, nu în ultimul rând, relațiile interpersonale armonioase.

***

Interviul face parte dintr-o campanie a Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, realizată în colaborare cu ziarul Observatorul de Covasna. Scopul este de a aduce în atenția covăsnenilor subiecte de interes, de actualitate și sfaturi de la specialiști.

Din aceeași serie au mai fost publicate interviuri cu medicul ginecolog Spanyol Ádám, medicul neonatolog György-Burián Emőke, medicul specialist în medicină internă dr. Gál Tünde, medicul pediatru Gál Ramona-Éva, doctorii urologi Mihnea Mureșan și Bíró András și medicul cardiolog Demjén Zoltán, cu șeful secției de Chirurgie, dr. György-Szakács Csaba, dr. Szász Dezső, medicul specialist ortopedie-traumatologie, dr. Nagy Réka, medic specialist în boli infecțioase, cu medicul dermatolog dr. Dénes László, cu directorul de îngrijiri al spitalului, Molnár Enikő, cu medicul primar ortoped-traumatolog Incze-Bartha Zsuzsánna, cu dr. Cristina Puiac, medic primar cardiolog, șefa secției de Cardiologie, cu reprezentanții Laboratorului Medical, cu medicul primar ATI, dr. Cătălin Costache, dar și cu medicul specialist reumatolog dr. Simona Jâjâie. Și articolul „5 sfaturi de la femeile care văd zilnic limita între viață și moarte” face parte din același demers.

Foto: Zsigmond István