Te înconjoară cu bunătatea lor atunci când îți este cel mai greu. Un zâmbet de la ele e ca o zi de vară, ca o doză necesară de calmant. Sunt cele care aduc viața pe pământ și care au grijă de tine și de sănătatea ta. Despre cine altcineva să vorbim în luna martie, decât despre femei? Dar ai privit vreodată perspectiva unor femei care văd zilnic limita dintre viață și moarte? Și care au experiență prețioasă pentru a oferi sfaturi de real ajutor? Dacă nu, e momentul să o faci, pentru că în continuare poți să citești un articol realizat pe baza unei discuții despre viață, feminitate și femei, munca în sistemul sanitar și provocările ei, cu cinci angajate ale Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe. 

Acum, înainte să ți le prezentăm pe interlocutoarele noastre, merită să îți arătăm o statistică interesantă, care face și mai relevant acest articol. La Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf”, din 135 de medici angajați, aproape 100 (adică 97 mai exact) sunt femei. Totodată, din 439 de angajați ca personal mediu sanitar cu studii postliceale, 401 sunt femei, iar din numărul total al personalului mediu sanitar cu studii superioare (adică 37), 34 sunt femei. Nu în ultimul rând, statistica spitalului ne spune și că, la categoria „alt personal medical cu studii superioare” (de exemplu biolog, chimist, psiholog, kinetoterapeut), 13 din 15 sunt femei. 

Nu că e nevoie de argumente prea multe pentru a puncta relevanța unui context în care să vorbim cu și despre angajatele din spitalul județean, mai ales că suntem în luna femeilor. Dar numerele vorbesc de la sine. 

Cinci femei din cinci secții, cu aproape 110 ani vechime în sistem

Cea mai experimentată dintre cele cinci femei care lucrează în Spitalul Județean pe care le-am avut alături la interviul care stă la baza acestui articol este Balázs Ancuța, asistentă medicală la Pediatrie. Lucrează aici de 35 de ani și de la început a avut grijă doar de copii. La rândul ei este mama a doi. 

„Mama mea a fost educatoare și sora mea mai mare tot educatoare este. Așa că întotdeauna am văzut și simțit dragostea pentru copii. M-au îndemnat să aleg altceva, dar după ce am terminat liceul sanitar am ales tot copiii și secția de pediatrie. E mai greu aici, că sunt copii bolnavi, dar am vrut să îi ajut”, ne-a spus aceasta. 

Dr. Kotró-Kosztándi Kinga este medic primar Anestezie Terapie Intensivă (ATI), dar și mama a patru copii. Poate nu mulți dintre cei care o cunosc știu, dar ea cântă și într-un cor și găsește această pasiune vindecătoare, pentru că în cei 24 de ani de când lucrează la Spitalul Județean cu siguranță a trăit și a văzut multe. 

Carmen Horjan este asistentă medicală la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU). Are o vechime de 25 de ani în domeniu, dar între timp a mai lucrat și pe Secția de Gastroenterologie și la Centrul de Transfuzii Sanguine din Sfântu Gheorghe. Și ea este mamă, de băiat, student la Cluj. 

Emilia Rozália Bîrlă este asistentă medicală pe Secția de Ortopedie – Traumatologie de 15 ani. Este căsătorită, mama unei fetițe de 8 ani. Și-a cunoscut soțul tot la spital, pentru că și el e de meserie tot asistent medical și se consideră norocoasă că are alături un om care înțelege atât de bine ce înseamnă această meserie. 

„O întâmplare fericită mi-a dat șansa să lucrez într-un colectiv excelent, într-un spital care îmi dă posibilitatea să evoluez din punct de vedere profesional. Și, nu în ultimul rând, să îl cunosc pe soțul meu”, a spus Emilia Bîrlă. 

Dr. Gyulai Gabriella este medic primar neonatolog și pediatru și lucrează la Spitalul Județean de aproape 11 ani. Este șef de secție, dar am remarcat că, atunci când am rugat-o să se prezinte în fața cititorilor noștri, prima dată ne-a spus că este mama a doi copii. 

Tot ea ne-a spus: „Mie îmi place neonatologia pentru că avem și copii sănătoși, nu numai copii bolnavi. Viața începe de la maternitate. Este ceva foarte frumos când se naște un copil și îl arăți mamei și tatălui. Este un moment magic”. 

Și astfel, dintr-o discuție de mai bine de o oră cu acestea, pe tema feminității, am cules câteva sfaturi importante, pe care le împărtășim mai departe. 

1. Trebuie să știi când să fii empatică, dar și când să pui piciorul în prag 

Cu toate că în sistemul în care ele lucrează nu sunt foarte mari diferențe între responsabilitățile femeilor și cele ale bărbaților, cele cinci doamne ne-au spus că dragostea de mamă este prezentă și la locul de muncă prin empatie, dar și prin tărie de caracter. 

„De multe ori am fost întrebată: nu ți-e milă să înțepi copilul ăla? Mi-e milă când văd copilul bolnav, care are o suferință, și știu că trebuie să mă așez cu calm, cu sânge rece, să țin copilul să găsesc vena și să îi fac tratamentul. Trebuie să o fac cât mai repede, cât mai bine, ca să pot să ajut copilul. Mi-e milă când îl văd că suferă, dar știu că eu pot să îl ajut”, ne-a spus Balázs Ancuța, asistentă medicală la Pediatrie. 

Printre calitățile unei femei care lucrează într-un sistem precum cel medical este capacitatea de a rămâne calmă în situații de criză, de a iubi necondiționat oamenii, de a avea răbdare și de a fi mereu deschisă spre a învăța lucruri noi. 

2. Poți să fii feminină și fără unghii sau machiaj stridente 

Frumusețea înseamnă multe lucruri. Poate să însemne, de pildă, respectul față de muncă și față de pacient. Asta pentru că femeile care vor să lucreze într-un spital trebuie să fie pregătite să renunțe la unele practici de înfrumusețare. De exemplu, printre regulile care trebuie respectate de cei care lucrează la spital (în special la Neonatologie, de exemplu) se numără: fără unghii lungi, fără lac pe unghii, fără unghii artificiale, fără ceas pe mână în Terapie Intensivă, păr prins, fără cercei care atârnă, fără lănțișoare și alte bijuterii. Bonus: prezență discretă și fără îmbrăcăminte provocatoare. 

Dar afectează aceste reguli simțul feminității? Aflăm că nu, pentru că de fapt nu despre asta este vorba. 

„Feminitatea înseamnă să fii curat și îngrijit. Eu sunt cu părul creț și vopsită. Așa mă știu și colegii, Carmen, fata cu părul roșu. Mă simt bine când merg la coafor și îmi reîmprospătez imaginea. Dar în rest, pentru mine feminitatea înseamnă unghii curate, mici. Am învățat asta de la școală, de 25 de ani așa știu. Când vin fete mai tinere în practică le spunem și lor că, dacă asta va fi viața lor, sunt niște reguli pentru sănătatea noastră, sănătatea pacienților. Mie îmi place naturalețea”, ne-a spus Camen Horjan, asistenta medicală de la UPU. 

3. Familia trebuie să fie mereu pe primul loc 

Indiferent de cariera pe care ți-o alegi, trebuie să știi mereu că familia este cea mai importantă. Aceasta este, de fapt, structura de rezistență pe care poți să îți construiești tot viitorul, spun reprezentantele spitalului. 

„Cred că fiecare dintre noi poate să spună că cea mai importantă este familia. La lucru îți faci treaba și acasă faci altă treabă. Dar trebuie să le diferențiezi. Nu poți să duci acasă toți pacienții bolnavi în cap. Chiar dacă se întâmplă deseori să stai cu ochii pe telefon, că trebuie să primești rezultatele analizelor unui copil bolnav, sau suni să te interesezi ce face pacientul din Terapie. Eu, cel puțin, încerc așa încât copiii mei să nu simtă că mama lor e numai medic. Familia este sistemul meu de suport”, a punctat dr. Gyulai Gabriella de la Neonatologie. 

4. Tratează somnul, odihna, sportul și hobby-urile cu aceeași importanță ca și munca 

„Somnul nu poate fi înlocuit cu nimic. Trebuie să ne odihnim. Dacă suntem odihniți, lucrăm mult mai eficient și mai mult. Asta contează mult pentru mine. Chiar și ziua, dacă pot, trag un pui de somn de o jumătate de oră”, spune dr. Kotró-Kosztándi Kinga. 

Tot ea ne-a spus și că un lucru care o ajută să se delimiteze de stresul de la locul de muncă este un hobby: cântă în Corul Cameral Pro Musica. „Acolo chiar nu mai sunt medic. Sunt o voce din cor. Mă încarc”. 

Balázs Ancuța merge la Tae Bo. Așa se relaxează după o zi grea de muncă. „Foarte mult m-a ajutat. Și dacă nu am chef, că sunt obosită, îmi iau echipamentul și mă duc. Și mereu mă bucur că am făcut asta. S-a format o echipă. Când mergem acolo nu vorbim nici de necazuri, nici de bani, nici de facturi. Mergem pentru deconectare”. 

Grădinăritul și plimbările sunt printre pasiunile celorlalte interlocutoare și, dacă funcționează la ele, poate și pe tine te vor ajuta să înveți să te deconectezi de muncă. 

5. Munca în echipă și socializarea sunt esențiale 

În spital, dar și în viață, este esențial să știi să lucrezi în echipă și să ai încredere în colegi și în oamenii din jur. 

„Nu poți să faci o meserie ca asta singur. Trebuie să ai asistente care se pricep și o echipă pregătită. Doctorul spune indicațiile, dar, dacă asistenta nu vede că ceva nu e în regulă, pentru că ele stau mai mult cu copiii, atunci aflăm mai greu cum reacționează copilul la tratament”, a punctat dr. Gyulai Gabriella. 

„E important să socializezi, să nu te închizi în casă și să stai în carapacea ta. Dacă te deschizi, primești speranță și poftă de viață”, a spus și Carmen Horjan. 

Emilia Bîrlă ne-a spus, ca o concluzie, că, deși pare astfel, nimic în viață nu este întâmplător. Cel mai important este să îți faci treaba bine acolo unde ești. 

Pentru urări de bine nu e niciodată prea târziu, așa că lăsăm și aici un „La mulți ani!” de Ziua Femeii. 

***

Articolul face parte dintr-o campanie a Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, realizată în colaborare cu ziarul Observatorul de Covasna. Scopul este de a aduce în atenția covăsnenilor subiecte de interes, de actualitate și sfaturi de la specialiști. 

Din aceeași serie au mai fost publicate interviuri cu medicul ginecolog Spanyol Ádám, medicul neonatolog György-Burián Emőke și medicul specialist în medicină internă dr. Gál Tünde.