Să primești un diagnostic înseamnă de multe ori să auzi ceva ce vrei să crezi că nu e adevărat. De aceea, de multe ori, oamenii merg la un al doilea sau al treilea specialist pentru a obține o confirmare a unui diagnostic inițial.

O cale mult mai sigură de a primi un diagnostic corect este însă analiza din laboratoare. Puțini sunt cei care au auzit, de pildă, de anatomia patologică și de rolul pe care aceasta îl joacă în diagnosticare și tratament, însă specializarea există și în majoritatea situațiilor are o contribuție deosebit de importantă în salvarea vieților omenești.

Pentru o informare corectă în acest sens, am stat de vorbă cu Dr. Octavian Stan, medic primar anatomopatolog în cadrul Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” Sfântu Gheorghe, care a vorbit pe larg despre importanța profesiei sale și despre rolul acesteia în sistemul medical.

Astfel, pentru cei care se întreabă „cu ce se mănâncă asta?”, am aflat că deși publicul larg nu cunoaște prea bine respectiva ramură medicală, munca unui anatomopatolog este esențială îndeosebi în diagnosticarea corectă a bolilor și pentru stabilirea tratamentelor eficiente, dar ea este la fel de utilă și în procesul de depistare a cauzelor care au provocat decesul unei persoane.

Anatomia patologică lucrează din umbră

Faptul că oamenii nu prea au auzit de această specializare este de înțeles, căci, după cum explică medicul, „anatomia patologică este cumva specialitatea care lucrează din umbră.” Spre deosebire de medicii din alte ramuri medicale, anatomopatologii nu intră în contact direct cu pacienții. Cu toate acestea, contribuția lor este fundamentală pentru actul medical. „Leziunile pe care le găsim microscopic automat le comunicăm medicilor clinicieni. Ei vor ști să-și ajusteze tratamentul și conduita terapeutică în funcție de ce le spunem noi”, lămurește  Dr. Octavian Stan.

Conform informațiilor furnizate de acesta, diagnosticarea corectă a unei afecțiuni depinde de analiza minuțioasă a probelor recoltate. „Ceea ce găsim microscopic poate să fie caracteristic unei palete mai largi de afecțiuni. Tocmai de aceea, lucrăm interdisciplinar cu alte specialități pentru a orienta diagnosticul în funcție de toate datele disponibile”, completează Dr. Stan.

Interdisciplinaritatea, cheia succesului în diagnosticare

Medicul subliniază faptul că o colaborare strânsă între specialități este vitală în medicina modernă. „Interdisciplinaritatea este din ce în ce mai necesară. De exemplu, în patologia ortopedică, în cazul tumorilor osoase, este esențial să știm cum a arătat radiografia sau examenul computer-tomografic al pacientului. Fără aceste informații, diagnosticul nostru ar fi incomplet”.

Prin abordarea interdisciplinară se reduce semnificativ riscul de erori. Totuși, chiar și cu cele mai avansate tehnologii, medicina rămâne un domeniu complex, unde, din când în când, erorile devin posibile. „Greșelile pot apărea, dar există algoritmi de diagnostic pe care îi deprinzi de-a lungul carierei. Primul principiu al medicinei este să nu faci rău, iar apoi să vezi cum poți face bine. Diagnosticul trebuie ajustat în funcție de datele clinice, imagistice și de tot ce are pacientul”, explică specialistul.

De la simptom la cauză: Cum gândesc anatomopatologii

Vorbind de diagnosticare și de corectitudinea acesteia, putem spune că, în prezent, una dintre cele mai mari provocări ale lumii medicale o reprezintă identificarea cauzei bolii. Așa cum am precizat deja, anatomopatologia joacă un rol central în acest proces. „Medicina ideală tratează cauza. Însă nu întotdeauna putem ajunge la cauză direct. Uneori ajungem la ceea ce bănuim că este cauza, doar ca să descoperim că aceasta este, de fapt, un efect intermediar”, explică Dr. Octavian Stan, în încercarea de a crea o imagine cât mai amplă despre complexitatea procesului de diagnosticare și despre imprevizibilul care tronează deasupra acestui proces.

Medicul punctează că, în timp ce cauzele bolii sunt importante și trebuie investigate, simptomele nu pot fi trecute cu vederea, ba chiar, în cele mai multe situații, ele trebuie tratate rapid. „Nu poți să lași un pacient care nu mai poate respira să aștepte până îi găsești cauza bolii. Trebuie să tratezi și simptomatologia, pentru că altfel pacientul poate să-și piardă viața sau să rămână cu sechele grave”, afirmă el.

Miturile despre medicina alternativă și homeopatie

În ultimii ani, pe fondul unor erori medicale care au ținut paginile principale ale publicațiilor de știri, încrederea oamenilor în medici și în medicina alopată a scăzut dramatic. Așa se explică de ce multe persoane aflate în suferință aleg să se adreseze unor reprezentanți ai medicinei alternative, cum ar fi homeopatia, fitoterapia sau medicina holistică. Referitor la acest aspect, Dr. Stan consideră că abordările alternative îi pot îndepărta pe pacienți de tratamentele medicale corecte. „Din păcate, am văzut multe cazuri de cancer ajunse la noi în stadii terminale, pentru că pacienții au fost convinși de homeopatie sau alte terapii alternative. Homeopatia, de exemplu, se bazează pe diluții atât de mari încât probabilitatea de a mai avea o moleculă activă în soluție este extrem de mică. Practic, este apă de ploaie”, precizează anatomopatologul, adăugând că nu e neapărat împotriva unor adjuvante în procesul de vindecare, cât timp pacienții înțeleg că nu trebuie, sub nicio formă, să își întrerupă tratamentul, mai ales în cazul unor boli fatale precum cancerul – legat de care medicul subliniază că este deosebit de important să fie descoperit în faze cât mai precoce pentru a putea fi vindecat.  

Dr. Octavian Stan precizează totodată că medicina bazată pe dovezi științifice este singura care are responsabilitate legală și etică. Altfel spus, „medicul este singurul care răspunde legal în fața pacientului. Nu o să auziți niciodată un holist sau un homeopat dat în judecată pentru malpraxis, pentru că nu sunt răspunzători”, după cum precizează Dr. Stan.

Anatomopatologia, baza diagnosticului precis în oncologie

Important de menționat într-un material menit să expliciteze rolul anatomopatologiei în diagnosticare și tratament este și conexiunea acesteia cu oncologia. Conform explicațiilor oferite de Dr. Octavian Stan, „anatomia patologică face triajul afecțiunilor oncologice: stabilește dacă o tumoră sau o leziune este benignă (deci nu va beneficia de o abordare oncologică), reprezintă o modificare premalignă (o leziune încă neinvazivă, dar cu potențial de malignizare) sau este malignă, cu toate riscurile care derivă din evoluția tumorii – invazie locală, metastazare sau dereglări metabolice severe”.

În cazul tumorilor maligne, „anatomopatologul are sarcina de a stabili tipul tumorii, ceea ce nu este întotdeauna simplu – de exemplu, cancerul ovarian include 14 tipuri tumorale mari, fiecare cu subtipuri distincte, iar fiecare subtip implică un comportament diferit, un alt tratament și un potențial evolutiv specific”, precizează medicul. Anatomopatologia oferă astfel baza obiectivă a diagnosticului, fără de care tratamentul oncologic nu poate fi instituit. Mai mult, disciplinele se „potențează reciproc: anatomia patologică furnizează baza diagnostică necesară stabilirii terapiei, iar oncologia, în urma studiilor și a trialurilor clinice, determină rafinarea continuă a diagnosticului”.

Un alt aspect esențial pe care pune accentul medicul de la Spitalul Județean este rolul modern al anatomiei patologice în furnizarea de detalii imunologice, moleculare și genetice, indispensabile terapiilor oncologice personalizate: „Din 2000 până în prezent, clasificarea internațională a tumorilor s-a modificat de 3-4 ori – au apărut entități noi, au dispărut entități mai vechi, au fost redenumite și reincadrate multe tipuri de tumori”, informează medicul.

„Mituri urbane” despre cancer

Referitor la mult temutul cancer, Dr. Stan aduce în discuție și miturile periculoase care s-au născut în timp în jurul acestei boli, un prim mit de acest gen fiind termenul de cancer în sine cancer, despre care majoritatea oamenilor cred că „este o singură boală”. În realitate, „cancerul nu este o boală, ci o multitudine imensa de tipuri de boli care au ca factor comun înmulțirea aberantă, necontrolată a unor celule care „au luat-o razna”. Și cum în organism avem sute, mii de tipuri de celule, e de presupus că există sute, mii de tipuri și subtipuri de cancer. Așa că, de câte ori auzim „Cutare a avut cancer și a murit, vecina are și ea cancer și e bine-mersi, nu știu nici medicii ăștia nimic…” ar trebui să înțelegem că respectivii au avut mai degrabă tipuri de cancer diferite sau descoperite în stadii diferite”, clarifică specialistul.

Dar mitul care este poate cel mai periculos, prin faptul că aduce cu sine o deteriorare psiho-afectivă foarte severă a pacientului și, implicit, capitularea acestuia în fața bolii, este acela că diagnosticul de cancer este perceput ca o sentință definitivă la moarte. „De fapt, cu fiecare zi, cu fiecare an, diagnosticul de cancer este din ce în ce mai departe de a fi o sentință, atat datorită diversificării metodelor de depistare precoce, cât și diversificării și rafinării metodelor terapeutice, toate acestea făcând ca, în foarte multe cazuri, decesul din cauza cancerului diagnosticat să fie chiar improbabil”, spune Dr. Stan care concluzionează optimist că dezideratul comun al oncologiei și anatomiei patologice este ca, la un moment dat, aceste specializări să devină inutile, însă până acolo mai avem de așteptat.

Mesaj către pacienți

În ciuda provocărilor cu care se confruntă atât pacienții, cât și medicii, Dr. Octavian Stan își păstrează optimismul și îi încurajează pe pacienți să aibă încredere în medici. „Pacienții trebuie să se adreseze medicilor pentru orice problemă de sănătate. Medicul este singura persoană calificată să găsească o soluție. Chiar dacă greșim, medicina modernă are mecanisme prin care se fac analize suplimentare pentru a corecta eventualele erori”, explică el.

În concluzie, deși mai puțin vizibilă, anatomia patologică este un pilon al medicinei moderne care ar trebui să confere mai multă încredere în specialiști pentru că gradul de diagnosticare corectă este foarte mare tocmai datorită muncii neștiute a medicilor anatomopatologi. „Diagnosticul nostru influențează în mod direct tratamentul și șansele de vindecare ale pacientului. Suntem aici pentru a sprijini munca medicilor clinicieni și pentru a ajuta pacienții să primească cele mai bune îngrijiri posibile”, încheie Dr. Octavian Stan.

Foto: Zsigmond István