INTERVIU 8 septembrie 2023

„Fiecare zi este ca un film de acțiune care se derulează în ritmul mai rapid sau mai lent al bătăilor de inimă”

de Iulia Drăghici - Taraș | 2829 vizualizări

Interviu cu dr. Cristina Puiac, medic primar cardiolog, șefa secției de Cardiologie de la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf”

Tu știi ce trebuie să conțină dieta care să fie pe placul inimii tale? Nu ne referim la sensul metaforic, ci la organul care lucrează non-stop pentru ca noi să trăim. Dacă vrei să afli răspunsul la întrebare, dar și să știi cum te afectează stresul, cât sport să faci și multe alte informații prețioase, atunci citește următorul interviu. Am stat de vorbă cu medicul primar cardiolog și șefa acestei secții de la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, dr. Cristina Puiac.

Aș dori să începem acest interviu cu o prezentare, pentru cititorii care nu vă cunosc: de câți ani sunteți medic la Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe? Unde ați studiat? De ce ați ales acest spital?

Sunt medic primar cardiolog la Spitalul Județean Sfântu Gheorghe de 20 de ani. Am terminat Facultatea de Medicină din Târgu Mureș în anul 1996 și am urmat rezidențiatul în cardiologie tot la Târgu Mureș, până în anul 2003. În anul 3 de rezidențiat s-a publicat un post de cardiolog la Spitalul Județean și am ales să candidez pentru că este orașul în care m-am născut și unde am crescut, îmi place mult orașul Sfântu Gheorghe. De asemenea, am vrut să profit de apropierea de familie și de părinții mei, care au ajutat la creșterea nepoților.

De ce ați ales medicina? Dar Cardiologia?

Am terminat liceul de profil matematică-fizică, actualul Colegiu Mikó, unde am avut profesori foarte buni, astfel încât datorită lor mi-au plăcut multe discipline, atât matematica și fizica, dar și literatura, istoria și limbile străine. Mi-a fost greu să decid inițial în ce direcție să-mi orientez cariera pentru că toate domeniile păreau interesante. Medicina am ales-o din spirit de aventură și din curiozitate științifică, pentru că am vrut să înțeleg mecanismele care stau la baza funcționării mașinăriei corpului uman și m-am gândit că va fi o aventură palpitantă în care zilnic voi descoperi ceva nou. Cardiologia am ales-o din același motiv, pentru că inima este tot timpul în mișcare, iar această activitate permanentă se poate urmări în prezent cu o mulțime de aparate care măsoară mai mulți parametri fizici, astfel fiecare zi de lucru este ca un film de acțiune care se derulează în ritmul mai rapid sau mai lent al bătăilor de inimă.

Care sunt principalele obiceiuri sau factori de risc care contribuie la apariția bolilor cardiovasculare? Cum putem să evităm sau să gestionăm aceste aspecte?

Factorii de risc cardiovascular sunt de două feluri: factori nemodificabili, cum sunt vârsta, sexul masculin (pentru că la bărbați sunt mai frecvente aceste probleme) și factorii genetici (și anume dacă au existat în familie boli cardiovasculare la vârste tinere la membri ai familiei) și factori modificabili, cum sunt fumatul, hipertensiunea arterială (HTA), diabetul zaharat (DZ), obezitatea, creșterea colesterolului, dar și stresul psihosocial.

Cel mai important din factorii de risc modificabili este fumatul. O persoană care fumează are un risc de cinci ori mai mare de a face un infarct sau alt eveniment cardiovascular față de o persoană nefumătoare de aceeași vârstă. De asemenea, fumatul scade cam 10 ani din durata de viață a unui individ, de aceea trebuie folosită orice ocazie pentru a atrage atenția publicului asupra acestui risc. Pentru HTA, DZ, colesterol crescut există tratament specific, precum și măsuri dietetice.

Ce sfaturi aveți pentru cei care doresc să își mențină o inimă sănătoasă? Care sunt pașii cheie pentru o viață sănătoasă din punct de vedere cardiac?

  1. Găsirea unui scop în viață.
  2. Activitate fizică / evitarea sedentarismului.
  3. Alimentație bazată pe plante și pește / de tip mediteraneean.
  4. Fără fumat.
  5. Evitarea toxicelor (nu mai mult de două unități de alcool pe zi pentru bărbați sau una pentru femei – de exemplu un pahar de vin de 125 ml, o bere de 330 ml). Subliniez că aceasta este cantitatea maxim admisă care se presupune că nu are un impact semnificativ asupra sănătăţii, dar că există studii care au arătat că alcoolul poate fi toxic în orice cantitate, deci abstinenţa totală de la alcool e de preferat dacă este posibil.
  6. Controlul greutății corporale.
  7. Tratament specific pentru colesterol, diabet, HTA.

Cum poate afecta dieta sănătatea inimii?

În primul rând, dieta poate afecta sănătatea inimii prin efectul asupra greutății corporale. Alimentația în exces duce la obezitate, iar obezitatea duce la limitarea activității fizice, ceea ce va agrava obezitatea. Acesta este un cerc vicios din care este foarte greu de ieșit. În al doilea rând, alimentația bogată în zahăr și grăsimi saturate poate duce la dezechilibru metabolic şi anume diabet și creșterea lipidelor din sânge.

Ce alimente ar trebui să fie incluse în dietă pentru a preveni bolile cardiace?

Dieta sănătoasă ar trebui să includă:

  • Acizi grași saturați, adică acele grăsimi care provin din carne, unt, smântână, slănină sau alte alimente de origine animală. Acestea  trebuie să fie în cantitate mai mică de 10% din aportul total energetic. Se pot înlocui cu acizi grași polinesaturați şi anume uleiuri  din plante;
  • Acizi grași trans nesaturați, cum este  margarina, dar şi alte tipuri de grăsimi obţinute industrial care sunt incluse în produse de patiserie procesate, exemplu napolitane, ciocolată, bomboane, prăjituri pe care le găsim la supermarket. Din acestea se recomandă consum cât mai puțin posibil. Vor fi înlocuite cu uleiul natural, din plante, de exemplu ulei de măsline, dar trebuie să fie mai puțin de 1% din aportul total energetic;
  • Sub 5 g de sare pe zi;
  • 30-45 g fibre pe zi, de preferat din produsele din grâu integral;
  • În jur de 200 g de fructe pe zi (2-3 porții);
  • Aproximativ 200 g legume pe zi (2-3 porții);
  • Pește de 1-2 ori pe săptămână, dintre care o dată să fie pește uleios;
  • 30 grame de nuci, fistic sau alune, cât încape într-o palmă, nesărate, pe zi;
  • Consumul de băuturi alcoolice ar trebui limitat la două pahare pe zi (20 g/zi de alcool) la bărbați și un pahar pe zi (10 g alcool) la femei. Este vorba de subiecţii sănătoşi, pentru cei cu probleme medicale se recomandă evitarea totală a alcoolului.
  • Consumul băuturilor răcoritoare îndulcite cu zahăr și băuturilor alcoolice trebuie descurajat. Nici sucurile de fructe naturale nu sunt recomandate în cantități mari pentru că acestea conțin multe glucide, deci aduc aport caloric mare şi ne privează de fibrele conţinute în fructe care sunt importante pentru digestie.

Dar cum traducem în practică toate aceste reguli?

Eu cred că prin bun simț și moderație.

O regulă importantă a japonezilor, o nație cu număr mare de persoane peste 100 de ani, este „hara hachi bu”, adică să mâncați până la 80% sațietate.

Care este rolul exercițiilor fizice în menținerea sănătății inimii?

Exercițiul fizic aerobic s-a dovedit a fi singurul care poate combate limitarea rezervelor funcționale datorate vârstei, îmbunătățește toleranța pentru activitățile vieții zilnice, îmbunătățește calitatea vieții și reduce morbiditatea prin boli grave. Răspunsurile fiziologice ale organismului la exercițiile fizice includ răspunsul metabolic celular local, răspunsul cardiovascular și răspunsul respirator. Pentru producerea de energie necesară contracției musculare, consumul de oxigen crescut este esențial.

S-a constatat că mișcarea naturală e cea mai bună. Plimbări, mers pe jos la serviciu, plimbat câinele. Și mersul la sală ajută. Poți să faci cardio sau poți să îți iei antrenor. Sunt atâtea metode acum! Important este ca mișcarea să nu devină un stres.

Cât de multă activitate fizică ar trebui să facem în fiecare săptămână?

Ghidurile recomandă 150 de minute de activitate fizică aerobică moderată pe săptămână sau 75 de minute de activitate fizică intensă pe săptămână. Aceasta se poate crește la 300 de minute de activitate fizică moderată sau 150 de minute de activitate fizică intensă pentru un beneficiu suplimentar.

Și dacă e mai mult de atât dăunează?

Nu se poate spune că dăunează. Ca să fie dăunător, trebuie să fie un sport foarte intens. Dar nici așa nu se poate trage o linie.

Este important să monitorizăm tensiunea arterială și nivelul colesterolului?

Este. Statistic s-a demonstrat că acești parametri au legătură cu supraviețuirea și apariția bolilor cardiovasculare și sunt uşor de urmărit.

Cum putem să facem acest lucru în mod regulat?

Putem apela la medicul de familie, care este responsabil de supravegherea stării de sănătate a populaţiei. Și mai mult de atât, toate farmaciile au aparate de măsurat tensiunea și tot mai multă lume și-a cumpărat. Nivelul colesterolului se poate măsura printr-o analiză făcută la un laborator, tot la recomandarea medicului de familie. E vorba de acel set de analize anual. Dar pentru nivelul colesterolului, analiza nu se recomandă neapărat să fie urmărită anual la tineri. Mai degrabă după 40 de ani, dacă nu există istoric familial sau semne de boală.

Cum afectează stresul sănătatea inimii?

Stresul eliberează acei hormoni numiți „de stres” care pregătesc organismul pentru fugă sau luptă: adrenalina, cortizolul și alții. Iar dacă acțiunea acestor hormoni durează mai mult timp, cresc tensiunea, frecvența cardiacă și pun presiune asupra sistemului cardiovascular și asta, în timp, are efecte negative.

Ce tehnici sau strategii puteți recomanda pentru reducerea stresului în viața de zi cu zi?

Cea mai bună strategie este filosofia stoică. Adică, prima dată să identifici problemele. Apoi să te gândești: stă în puterea mea să influențez aceste lucruri care îmi amenință liniștea? Dacă nu pot să le influențez în niciun fel, trebuie să accepți și să te gândești că nu ai ce să faci, că așa e lumea. Iar dacă este ceva ce poți rezolva, trebuie să observi modul în care interpretezi lucrurile respective. Poate tu interpretezi ca o amenințare un lucru care e, de fapt, natural. Mai departe, poți să îți faci un plan, să te pregătești pentru lucrurile pe care le poți influența. Mai e de precizat și că asupra factorilor care ne provoacă stres și nu îi putem influența, sunt alte metode. Sportul ajută, pentru că se eliberează în corp hormonii „stării de bine”. Meditația, yoga sunt alte metode folositoare împotriva stresului. Alt  lucru foarte important este suportul social. Ajută foarte mult să poți apela la familie, prieteni, sau chiar un terapeut profesionist. Apoi, contează și să ne stabilim prioritățile, să știm diferența dintre ce este important și ce este urgent.

Ce semne sau simptome ar trebui să ne îngrijoreze și să ne determine să căutăm un medic cardiolog?

Cel mai important simptom e durerea toracică, durerea în piept cu o serie de caracteristici speciale. E o durere pe o zonă mare, în mijlocul pieptului sau poate să fie în stânga, dar nu într-un punct, nu înțepătură. E ca o constricție, ca o gheară. Poate să fie și ca o arsură, care iradiază câteodată în brațe sau în mandibulă. Durata trebuie să fie de câteva minute, nu de câteva secunde. Se însoțește de transpirații și de o senzație de frică, de moarte. Poate să nu fie așa de intensă. Sau poate să fie și atipică, adică în partea de sus a stomacului. Durerea poate să apară la efort, dar poate să apară și în repaos. Dacă apare în repaos e mai grav. Dar ca regulă, dacă o durere de acest tip nu cedează în câteva minute, atunci trebuie sunat la 112.

Ce înseamnă screeningul cardiac și cine ar trebui să-l facă?

Screeningul înseamnă examene de laborator și un examen clinic la persoanele care nu au simptome și sunt aparent sănătoase. Ar trebui să îl facă cei care au istoric de boală cardiovasculară în familie și care doresc o evaluare a stării de sănătate după vârsta de 30 de ani. Dar oricine poate să ceară de la medicul de familie acel set anual de analize, care să includă glicemia, colesterolul și nivelul lipidelor, să își măsoare tensiunea și să facă un EKG.

Cum poate educația și conștientizarea populației să contribuie la reducerea bolilor cardiovasculare în comunitatea noastră?

Am putea să începem la școală, pentru că de acolo se porneşte în viaţă și cunoașterea e cel mai valoros lucru pe care îl avem. Cred că ar fi cel mai util să fie introduse niște ore la școală. O oră de educație sanitară ar fi foarte utilă la liceu. Copiii de acolo sunt adulții de mâine care vor lua deciziile importante pe plan politic, economic, administrativ.

În final, care este mesajul pe care îl transmiteți covăsnenilor, în ceea ce privește activitatea secției de Cardiologie a Spitalului Județean? Ce ar trebui să știe acum?

Un mesaj general este ca oamenii să fie activi, să trăiască viața pe care și-o doresc, să nu își facă griji în legătură cu bolile. Iar dacă totuși apar simptome supărătoare și îngrijorătoare, să vină la consultație, pentru că aici avem specialiști foarte buni şi există soluţii de tratament din ce în ce mai revoluţionare.

***

Interviul face parte dintr-o campanie a Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, realizată în colaborare cu ziarul Observatorul de Covasna. Scopul este de a aduce în atenția covăsnenilor subiecte de interes, de actualitate și sfaturi de la specialiști.

Din aceeași serie au mai fost publicate interviuri cu medicul ginecolog Spanyol Ádám, medicul neonatolog György-Burián Emőke, medicul specialist în medicină internă dr. Gál Tünde, medicul pediatru Gál Ramona-Éva, doctorii urologi Mihnea Mureșan și Bíró András și medicul cardiolog Demjén Zoltán, cu șeful secției de Chirurgie, dr. György-Szakács Csabadr. Szász Dezső, medicul specialist ortopedie-traumatologie, dr. Nagy Réka, medic specialist în boli infecțioase, cu medicul dermatolog dr. Dénes László, cu directorul de îngrijiri al spitalului, Molnár Enikő, dar și cu medicul primar ortoped-traumatolog Incze-Bartha ZsuzsánnaȘi articolul „5 sfaturi de la femeile care văd zilnic limita între viață și moarte” face parte din același demers.

Foto: Zsigmond István

Distribuie articolul:  
|

INTERVIU

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.