Interviu cu dr. Dénes László, medic dermatolog la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe

Când vorbim despre protecția pielii, nimic nu trebuie lăsat la voia întâmplării. De fapt, și aici e ca în orice alt aspect al vieții: disciplina, atenția la detalii și implicarea fac diferența. Vorbim astăzi despre dermatologie cu medicul specialist de la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, dr. Dénes László. Dar nu despre subiect la modul general, ci mai exact: cât de periculos este soarele, ce fel de protecție trebuie să folosim, cum pot fi prevenite eventualele infecții căpătate la ștrand, ce haine să folosim vara sau ce să facem cu alunițele. Despre acestea, dar și altele, în interviul următor. 

- Înainte să intrăm în interviul propriu-zis, despre dermatologie și problemele pielii, aș vrea să începem prin a ne spune câte ceva despre dumneavoastră, pentru cei care nu vă cunosc. Ce vârstă aveți, de cât timp sunteți medic al Spitalului Județean din Sfântu Gheorghe?

Am 39 de ani și din ianuarie 2017 sunt aici, dar din 2014 am fost angajat, pentru efectuarea rezidențiatului. Înainte să aleg dermatologia, am făcut și un modul de medicină de familie, dar între timp am întrerupt deoarece am dat examenul de rezidențiat pentru dermatologie. Specialitatea pe care am ales-o este legată de unul dintre hobby-urile mele și anume fotografia. Eu sunt un tip vizual, iar în dermatologie diagnosticul se pune adeseori clinic, pe fondul aspectului, modificărilor leziunilor cutanate. 

- Dar cum ați ales cariera de medic? 

Bunicul meu a fost fondatorul secției de Chirurgie de la Miercurea Ciuc și directorul spitalului județean. Am copilărit în umbra acestui spirit. Am văzut mediul în care trăiesc, cum sunt medicii, ce sacrificii trebuie să facă, faptul că medicii erau modele în fața comunității. Iar pentru că orientarea mea s-a făcut din fragedă copilărie, atunci nici nu m-am gândit la misterele organismului, ale ființei umane, la provocările meseriei. Pe toată perioada școlii m-am pregătit pentru această meserie. 

- Dacă intrăm în subiectul dermatologiei, cât de des trebuie să mergem la medicul dermatolog? Există vreo periodicitate? 

Întrebarea corectă este când. Iar răspunsul este: imediat. Imediat când vezi ceva neobișnuit pe piele. Fiecare persoană își cunoaște corpul, vede și știe ce are, ce a avut pe piele. Când vezi că apare o leziune nouă, un simptom neobișnuit care devine necontrolabil, dacă vezi că te depășește, atunci trebuie să mergi la doctor. Sunt foarte puține patologii care se rezolvă de la sine. Nu trebuie așteptat. Periodic avem pacienți care au boli cronice sau cei cărora trebuie să le monitorizăm tratamentul. Sunt și persoane care vin înainte de vacanța de vară la controlul alunițelor. În unele cazuri consultăm persoane perfect sănătoase. Sunt de exemplu și situații speciale când vin persoane înainte de un transplant de organe, deoarece persoanele transplantate pot fi sub tratament imunosupresor pentru perioade lungi. Atunci e nevoie de supraveghere și înainte și după transplantul de organe, deoarece există risc să se dezvolte cancere cutanate. 

- Care sunt simptomele care trebuie să ne facă să venim la medicul dermatolog?

Tot ce este nou, tot ceea ce este neobișnuit. Unele dintre primele semnale de alarmă sunt mâncărimile. Desigur multe probleme se rezolvă la medicul de familie. Deci primul pas ar fi să mergem la medicul de familie, iar dacă nu se rezolvă acolo sau dacă medicul de familie consideră că e nevoie de consult de specialitate, atunci pacientul va fi îndrumat la noi. Aceasta ar fi cea mai bună cale, pentru că în multe cazuri nu e nevoie de tratament spitalicesc. Precum am zis, printre primele semnale ale unei boli de piele se numără mâncărimea, durerea, sensibilitatea, aspectul modificat – al culorii, mărimii, profunzimii culorii. Chiar și o leziune care nu prezintă mâncărimi ori dureri, poate fi un semnal de alarmă doar datorită modificării dimensiunii.

- A venit în sfârșit vara și soarele are putere. Cât și când este recomandat să stăm afară, în soare, astfel încât să nu avem de suferit?

Nu e recomandat să ne expunem la orele amiezii. Putem vorbi zile întregi doar despre razele de soare.

Trebuie reținut că necesarul de vitamina D se activează expunându-ne ocazional la soare chiar și două antebrațe timp de 15 minute sau doar cu o plimbare de o jumătate de oră în care îți expui fața la soare. Atât este suficient. Vitamina D se activează chiar și sub cerul înnorat. 

Razele ultraviolete (UVA, UVB) au atât efecte pozitive, benefice asupra organismului, cât și negative, nocive. La expuneri exagerate pot apărea probleme. UVA stimulează producția de melanină, pigmentul care colorează pielea și absoarbe atât radiațiile UVA, cât și pe cele UVB, protejând astfel pielea de efectele negative ale radiațiilor. UVA are însă și efecte negative. Penetrând straturile pielii, ea distruge țesutul conjunctiv, astfel pielea își pierde din elasticitate. Astfel apar ridurile și îmbătrânirea prematură a pielii. Expunerea limitată la UVB stimulează producția de melanină, asigurând un bronz de durată și rezistență crescută la radiații. UVB în exces cauzează arsuri solare și deteriorând ADN-ul, crește riscul de formare a unui cancer de piele.

Ceea ce trebuie să știți și să rețineți este că fotoprotecția este un stil de viață. Prin fotoprotecție nu înțelegem doar aplicarea cremelor cu factor de protecție, ci și utilizarea corectă a vestimentației, evitarea expunerii la soare în orele amiezii, evitarea medicamentelor fototoxice etc. 

- Cât este de importantă crema SPF?

Crema în contact cu apa adeseori își pierde efectul, ori nu este reaplicată. Fotoprotecția vestimentară amintită anterior este un mod important de protecție. Recomand în special pentru copii fotoprotecția vestimentară care se realizează cu bluze anti-UV. Personal prefer fotoprotecția vestimentară la turele mele montane, deoarece și la munte e mult mai ușor de utilizat bluza cu mânecă lungă, pălăria, decât crema SPF. Cremele au efect de aproximativ două-trei ore. Sunt și produse rezistente la apă, dar în general cremele de fotoprotecție trebuie reaplicate și se aplică de regulă cu 20, 30 de minute înainte de expunerea la soare. Acest lucru este foarte important. De asemenea, trebuie să încercăm să stăm cât mai mult la umbră, mai ales la orele amiezii, de la 10, 11, până la 16. Să luăm o carte bună, să stăm la umbră și să citim. Arsura solară trebuie prevenită, evitată cu orice preț. Nu trebuie uitat nici de protecția ochilor cu ochelari de soare cu protecție UV. Acum există și picături oftalmice cu efect fotoprotector.

- Totuși, ne place să fim bronzați, să avem culoarea aurie. 

Da, e o modă. Dar trebuie să conștientizăm și să știm care sunt consecințele. Una dintre principalele efecte negative ale razelor ultraviolete, nu e formarea cancerului de piele, ci îmbătrânirea prematură a pielii. Acest efect apare fără excepții la toată lumea. Nu orice persoană dezvoltă cancer după expunerea la soare, dar efectul nociv se poate acumula în timp. Dezvoltarea cancerelor apare la vârste mai înaintate. Razele UV – UVA, UVB – afectează colagenul și fibrele elastice, molecule care dau elasticitatea pielii. Radiația distruge aceste molecule. Odată cu degradarea colagenului, apar ridurile. Vor apărea și petele hiperpigmentate, printr-un alt mecanism. Dar cel mai important efect care apare la toată lumea este îmbătrânirea precoce a pielii, care este greu și costisitor de tratat. Bronzul obținut prin expunerea la radiațiile UV, la soare, cât durează? Două săptămâni? Un ciclu al refacerii epidermei durează între 20 și 28 de zile. Bronzul care durează este din cauza acumulării pigmentului la nivelurile mai profunde. 

- Cum alegem o cremă bună de protecție solară? La ce trebuie să fim atenți?

Factorul de protecție să fie cât mai mare, între 30, 50+, asta e important. Nu contează brandul. Este recomandată o cremă rezistentă la apă în cazul scăldatului. Proprietățile produselor sunt detaliate pe ambalajele acestora. Produsul ales trebuie să fie ușor de aplicat și să fie corespunzător tenului. Pentru un ten mai gras sunt recomandate produse cât mai fluide, cât mai bogate în apă. Pentru persoanele cu pielea uscată, aplicăm creme, produse mai grase. Pe tenul acneic va fi aplicat un altfel de produs decât pe pielea sensibilă, cu eczemă. Pentru elucidarea acestor întrebări este recomandat să cereți sfatul specialistului. Dar și mai important este să fie folosită fotoprotecția! 

- Ce haine ar trebui să purtăm vara astfel încât pielea noastră să se bucure de confort și protecție UV în același timp?

Haine de bumbac, largi și cele anti-UV amintite. Culoarea nu este importantă în acest caz, important e să fie cât mai bine aerisită să prevenim supraîncălzirea organismului. Purtarea pălăriei e la fel de recomandată.

- Ne protejăm de razele periculoase, dar cum ne protejăm pielea de apa de la piscină? Există anumite riscuri la care ne expunem? Putem pleca cu vreo infecție/ciupercă/etc.? 

Răspunsul corect este că nu ne putem proteja. Nu ne stă în putință. Omul bolnav se protejează, tratându-se. Înainte să se ducă la piscină, trebuie să meargă la medic și să se trateze. Uneori pielea umedă, hidratată este mai susceptibilă la infecțiile virale și micotice. Dar trebuie știut că o persoană sănătoasă, imunocompetentă nu e susceptibilă să ia orice boală. 

- Ce părere aveți despre bronzatul la solar?

Nu recomand. Este absolut contraindicat. 

- Atunci de ce mai există pe piață dacă fac mai mult rău decât bine? 

Probabil este o sursă de bani, nu am altă explicație. Știm cu toții că și țigările și băuturile alcoolice fac rău și totuși sunt fabricate și se vând legal. 

- Care sunt patologiile pe care le întâlniți și le tratați cel mai des aici, la Spitalul Județean? 

Dermatologia se ocupă cu organul cutanat și anexele lui, părul și unghiile și cu bolile veneriene, transmisibile pe cale sexuală. Aproape toată patologia dermatologică este acoperită la Spitalul Județean. Sunt câteva boli rare care sunt tratate în centrele universitare în cadrul unor programe naționale. Suntem singura secție la nivel de județ, iar cazurile mai complicate ajung la noi. Infrastructura disponibilă la spitalul județean ne permite să preluăm și cazuri mai complicate. În cadrul spitalului sunt acoperite toate specialitățile, dacă sunt necesare consultații suplimentare, le putem efectua. 

- Care sunt limitele secției de dermatologie de la Sfântu Gheorghe? 

Sunt cazuri unde e nevoie să trimitem pacienții la centre universitare. În cadrul instituției, nu avem chirurg plastician, dar din fericire chirurgii noștri au competența necesară rezolvării majorității patologiilor chirurgicale. 

- Când vorbim despre alunițe, îndepărtarea lor este un moft sau o nevoie? 

Nu fiecare modificare de culoare sau de structură este o aluniță. În primul rând, trebuie elucidată originea leziunii. E melanocitară, deci e aluniță, sau e de altă natură? Dacă e de altă natură, trebuie elucidat dacă e canceroasă sau este benignă. Dacă e de natură canceroasă atunci fără discuții trebuie excizată și trimisă la examen histopatologic. Dacă se descoperă că este cancer, atunci necesită tratament oncologic sau supraveghere pe termen lung. Dacă este aluniță comună, atunci situația se ramifică. Trebuie văzut dacă prezintă sau nu risc. În funcție de răspuns, ori este excizată, ori este urmărită. Dacă nu prezintă risc, atunci va fi supravegheată în primul rând de pacient ori de medic cu o anumită periodicitate, iar dacă apar modificări atunci situația va fi reevaluată de specialist. 

- Știm că rolul unui medic este nu doar acela de a trata, ci și de a contribui la prevenție. Care sunt principalele recomandări pe care le transmiteți, în final, cititorilor noștri? 

Recomandarea mea este ca, pentru orice schimbare neobișnuită la nivelul pielii, să ne adresăm medicului specialist. Să nu căutați soluții pe rețele de socializare sau Google, pentru că vor fi erori mari și riscați să cauzați probleme mai mari decât cea inițială. În aceeași ordine de idei, foarte importantă este prevenția prin stilul de viață sănătos - inclusiv evitarea expunerii excesive la soare -, activitățile fizice regulate, tratamentul bolilor coexistente. O parte din patologia noastră este un simptom care poate face parte din problematica unei boli interne. De asemenea, pacientul trebuie să aibă răbdare și încredere în medicul ales. 

_____

Secția de Dermatologie a Spitalului Județean a avut în 2022 aproape 5.930 de consultații în policlinică, mai multe decât în anul precedent, când au fost aproape 5.470. În ceea ce privește internările, în 2021 au fost 13, mult mai puține decât anul trecut, când au fost 202 pacienți internați. 

Aici lucrează trei medici și șapte asistenți medicali. 

Interviul face parte dintr-o campanie a Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, realizată în colaborare cu ziarul Observatorul de Covasna. Scopul este de a aduce în atenția covăsnenilor subiecte de interes, de actualitate și sfaturi de la specialiști.

Din aceeași serie au mai fost publicate interviuri cu medicul ginecolog Spanyol Ádám, medicul neonatolog György-Burián Emőke, medicul specialist în medicină internă dr. Gál Tünde, medicul pediatru Gál Ramona-Éva, doctorii urologi Mihnea Mureșan și Bíró András și medicul cardiolog Demjén Zoltán, cu șeful secției de Chirurgie, dr. György-Szakács Csaba, dr. Szász Dezső, medicul specialist ortopedie-traumatologie, dar și cu dr. Nagy Réka, medic specialist în boli infecțioase. Și articolul „5 sfaturi de la femeile care văd zilnic limita între viață și moarte” face parte din același demers.

Foto: Zsigmond István

Iulia Drăghici - Taraș