Interviu cu dr. Barabás Márta-Andrea, medic primar O.R.L. la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe

Poți să îți închipui cum ar fi să trăiești o viață întreagă fără auz? Sau fără miros? Probabil că ai ajuns la aceeași concluzie ca noi, și anume că ar fi groaznic. Acestea sunt niște simțuri cu care, în mod normal, suntem așa de obișnuiți, că nici nu ne mai dăm seama cât sunt de importante în viața de zi cu zi. Dar nu trebuie să uităm să avem grijă de ele. Și cum facem asta? Aflăm răspunsul de la dr. Barabás Márta-Andrea, medic primar O.R.L., la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, cu care am stat de vorbă pentru interviul următor:

• Povestiți-ne puțin despre dumneavoastră. Cum ați ales să vă specializați în domeniul ORL?

La începutul facultății îmi doream o specialitate dintr-o ramură chirurgicală. Primul contact cu specialitatea ORL a avut loc în anul V de facultate. Descoperind „ascunzișurile” specialității, am fost vrăjită de complexitatea cazuisticii și de abordările chirurgicale.

• De cât timp lucrați la Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe?

Din 2012, când în urma concursului de rezidențiat am ales postul de otorinolaringolog la Spitalul Județean de Urgență din Sfântu Gheorghe. Perioada de formare în timpul rezidențiatului a avut loc la Târgu Mureș. Am completat-o cu stagii de formare la clinica ORL din Pécs și Institutul Oncologic din Budapesta, deci Ungaria. La începutul anului 2018 am început să lucrez efectiv la Spitalul din Sfântu Gheorghe, ca medic specialist.

• Sunt peste 10 ani de când lucrați în acest domeniu. Ne-ați putea spune care sunt cele mai memorabile cazuri sau experiențe pe care le-ați avut până acum?

De exemplu, mă bucură foarte mult când vine în ambulatoriu un pacient cu diferite simptome, acuze, se fac investigațiile necesare, se pune diagnosticul și se stabilește planul terapeutic, iar tratamentul, fie chirurgical, fie chirurgical completat cu tratamente medicale, se poate realiza în spitalul nostru, fără a impune pacientului alte deplasări la alte centre. Așa se pierdea timp important, de la diagnostic la tratament. Aceste cazuri sunt memorabile și merită să investești timp, efort, energie și resurse.

O experiență de neuitat și decisivă din punct de vedere profesional a fost anul de studiu petrecut la clinica de ORL din Pécs. Acolo am înțeles cu adevărat importanța dezvoltării continue.

• Care sunt cele mai frecvente probleme sau afecțiuni pe care le tratați în practica de ORL la Spitalul Județean de Urgență din Sfântu Gheorghe?

În cadrul ambulatoriului de specialitate diagnosticăm afecțiunile acute și cronice, cum ar fi: infecțiile căilor respiratorii superioare – sinuzite, faringite, amigdalite –, afecțiuni ale urechii –  otite sau tulburări de echilibru –, dar și patologii tumorale. Iar în cadrul spitalului rezolvăm cazuri de speță chirurgicală, atât urgențe, de exemplu abcese – sinuzite sau otite complicate, cât și afecțiuni cronice – patologia nazală și sinusală, polipoza nazală, deviație de sept –, afecțiunile urechii – otomastoidite, perforații ale timpanului și malformații congenitale din sfera ORL. Nu în ultimul rând, avem și patologia tumorală din zona capului și gâtului.

• Care sunt semnele de avertizare cărora pacienții ar trebui să le acorde atenție și să vă solicite ajutor medical?

Ca să fie mai ușor de înțeles, ar fi bine să le luăm pe aparate. De exemplu, la nivelul nasului: o obstrucție nazală, care poate să fie uni sau bilaterală, care nu se leagă de o răceală sau persistă după o răceală banală corect tratată trebuie văzută de un specialist. La fel și sângerările nazale masive, ori recurente și secrețiile purulente nazale persistente. Legat de laringe și faringe: dureri în gât persistente, dificultăți de alimentație, răgușeală care persistă mai mult de trei săptămâni. La urechi: scăderea bruscă sau treptată a auzului, secreții purulente sau cu sânge. La gât: orice umflătură, tumefacție, la nivelul gâtului, fie dureroasă, fie nedureroasă, trebuie văzută de specialist.

• Care sunt greșelile pe care le facem cel mai frecvent și ajungem să ne provocăm singuri rău?

Folosirea bețișorului nu e recomandată. Curățarea urechilor trebuie să se facă numai cu degetul și cu prosopul. Urechea este un organ cu proprietăți de autocurățare, iar ceara are rol protector. Când o ștergem, se usucă conductul, apare mâncărimea și este predispusă la infecții. În cazuri mai nefericite, cu un bețișor putem să lezăm și timpanul. Vin destul de frecvent pacienți care ne spun că după curățarea urechilor parcă au avut un pic de durere, după care a scăzut auzul și noi vedem o perforație traumatică a timpanului, care ulterior trebuie rezolvată.

• Și cum se rezolvă?

Sunt cazuri când se vindecă de la sine. Primul pas este să ferim urechea, să nu se suprainfecteze. Dacă nu se închide gaura după un anumit timp și vedem că nu sunt șanse de vindecare, atunci intervenim și facem o timpanoplastie, o operație prin care închidem gaura.

• Dar sunt reclame la tot felul de spray-uri de curățare. Sunt bune?

Sunt de vânzare. Noi nu recomandăm. Sunt persoane care au un conduct mai îngust sau sunt perioade când se produce o cantitate mai mare de ceară. În aceste cazuri, pot avea un beneficiu. Dar dacă nu e cazul, la un conduct normal și fără alte probleme, noi nu recomandăm. Ajunge dacă folosim degetul și prosopul, putem să lăsăm să intre apa și ștergem cu prosopul.

• Care sunt principalele provocări cu care se confruntă medicii ORL în prezent, în special în cadrul unui spital de urgență?

Sunt cazuri diverse, iar știința e în continuă dezvoltare. Noi încercăm să rezolvăm cât mai multe cazuri care se prezintă în cadrul spitalului. Dezvoltarea profesională a medicului sau personalului medical trebuie să fie continuă și prioritară pentru a acorda actului medical calitatea maximă. Este o provocare faptul că patologia este în continuă schimbare, apar cazuri din ce în ce mai complexe, care necesită implicarea majoră atât a personalului medical, cât și a resurselor socio-economice.

• Există tehnologii sau proceduri noi în ORL pe care le considerați promițătoare sau inovatoare și pe care le utilizați în cadrul acestui spital?

În cazul specialității noastre, instrumentarul și procedurile sunt în dezvoltare continuă și noi încercăm să ținem pasul. De exemplu, avem sistemul de endoscopie, aparatură de radiofrecvență, care ne ajută în rezolvarea patologiilor nazale și sinusale. Un tratament promițător pentru care se așteaptă unda verde este tratamentul biologic, ce se va utiliza conform unor protocoale în cazul rinosinuzitelor polipoase, în cazuri selecționate, ori care sunt refractare la tratamentul chirurgical, ori ca o completare a acestuia. Există aici și tratamente neoadjuvante în cazul pacienților oncologici, tumorali, care sunt complementare intervenției chirurgicale. Avem o echipă cu doctorul Fábián Zoltán, colegul nostru chirurg buco-maxilo-facial, și am început să rezolvăm cazuri din ce în ce mai complexe în patologia tumorală de la nivelul capului și gâtului. Asta este ceva nou, de aproximativ doi ani, iar direcția este una bună.

• Ați observat schimbări semnificative în tipurile de cazuri sau în modul în care pacienții accesează serviciile ORL după pandemie?

În timpul și după pandemie, s-au înmulțit patologiile nazale și sinusale. Mă refer la lipsa parțială sau totală a mirosului, uneori asociat cu pierderea gustului. Este ceva foarte deranjant. Dar în unele cazuri nu avem tratament pentru asta. Aici putem să mai amintim obstrucțiile nazale sau perioade prelungite de tuse. O altă categorie unde pandemia a avut efect este la pacienții cu afecțiuni oncologice-tumorale, care, din păcate, sosesc în stadii mult mai avansate.

• Adică sunt și acum oameni care din pandemie nu și-au recăpătat simțul mirosului și gustul?

Da. Este o provocare. Și se fac studii și cercetări pentru a se găsi tratament. Dar este vorba despre o leziune la nivelul nervului olfactiv – neuronii senzitivi olfactivi. Este o afectare directă a sistemului nervos central. Nu este neobișnuit ca infecțiile respiratorii superioare, cum sunt răceala, gripa, rinosinuzitele să afecteze mirosul și gustul. Și înainte de pandemie am avut astfel de cazuri. Dar mult mai rar și de obicei cu recuperare totală în relativ scurt timp. Oamenii de știință încearcă să afle dacă pierderea mirosului asociată infecției COVID-19 diferă de pierderea mirosului cauzată de alte virusuri respiratorii.

• Cum colaborați cu alte specializări medicale în cadrul spitalului pentru a asigura îngrijirea pacienților cu afecțiuni complexe?

Din fericire, avem o colaborare bună și sănătoasă cu celelalte specialități, fie că vorbim de urgențe sau, la cazurile cronice, zilnic ne ajutăm reciproc și discutăm cazurile complexe.

• Ce sfaturi aveți pentru pacienții care își doresc să-și mențină sănătatea auditivă și nazală?

Trebuie să știe că mediile zgomotoase, traumele sonore, cât și folosirea căștilor aduc prejudicii semnificative pe termen lung. Factorii poluanți, tutunul, alcoolul și drogurile, afectează grav tractul respirator. Menținerea sănătății presupune adoptarea unui stil de viață echilibrat, practicarea sporturilor, evitarea surmenajului psihic și fizic. Iar în cazul în care apar semnale de alarmă sau semne de boală, pacientul să se adreseze medicului de familie, care îl va orienta către specialist.

• Este ceva ce trebuie să facă pacienții ca să vină pregătiți la un consult ORL?

Nu trebuie pregătire specială. Trebuie să știe că este un control nedureros, să nu le fie frică. Să vină cu încredere. Eu mai recomand să mai aibă la ei și documentele medicale de la alte specialități dacă au și alte probleme de sănătate, alte comorbidități. Sunt utile lista medicamentelor, o scrisoare medicală sau bilete de ieșire din spital. E foarte important, pentru că poate să aibă legătură cu tratamentul pe care îl primește de la noi. Sau dacă a mai avut probleme din sfera ORL, să aibă documentația și investigațiile imagistice, pentru că sunt de folos.

***

Interviul face parte dintr-o campanie a Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, realizată în colaborare cu ziarul Observatorul de Covasna. Scopul este de a aduce în atenția covăsnenilor subiecte de interes, de actualitate și sfaturi de la specialiști.

Din aceeași serie au mai fost publicate interviuri cu medicul ginecolog Spanyol Ádám, medicul neonatolog György-Burián Emőke, medicul specialist în medicină internă dr. Gál Tünde, medicul pediatru Gál Ramona-Éva, doctorii urologi Mihnea Mureșan și Bíró András și medicul cardiolog Demjén Zoltán, cu șeful secției de Chirurgie, dr. György-Szakács Csaba, dr. Szász Dezső, medicul specialist ortopedie-traumatologie, dr. Nagy Réka, medic specialist în boli infecțioase, cu medicul dermatolog dr. Dénes László, cu directorul de îngrijiri al spitalului, Molnár Enikő, cu medicul primar ortoped-traumatolog Incze-Bartha Zsuzsánna, cu dr. Cristina Puiac, medic primar cardiolog, șefa secției de Cardiologie, cu reprezentanții Laboratorului Medical, cu medicul primar ATI, dr. Cătălin Costache, cu medicul specialist reumatolog dr. Simona Jâjâie, dar și cu medicul primar medicină internă dr. Váradi Beáta-Éva. Și articolul „5 sfaturi de la femeile care văd zilnic limita între viață și moarte” face parte din același demers.

Foto: Zsigmond István