Interviu cu psihologul clinician Consuela Banciu despre importanța concediului pentru sănătatea psihică, fizică și emoțională.

Acest interviu este dedicat mai degrabă celor care sunt tentați să pună mereu munca pe primul loc. Sigur sunt printre noi persoane care, din diverse motive, cred că un concediu ar fi pierdere de timp, în care ar putea de fapt să investească mai departe, fără oprire, timp și energie pentru obiectivele lor sau să muncească la altceva. Câți nu folosesc perioada de concediu pentru renovări? Dar psihologul clinician Consuela Banciu din Sfântu Gheorghe ne spune că vacanța trebuie privită cu maximă seriozitate pentru că are un rol extrem de important pentru sănătate. Chiar dacă vara s-a cam terminat, niciodată nu e prea târziu să ne gândim la subiectul abordat aici. Aflați din interviul următor care sunt semnele unui concediu reușit din punct de vedere psihic, ce facem cu copiii sau cât de des ar trebui să plecăm în vacanță, dar și alte informații interesante. 

Este recomandat ca părinții să meargă în vacanță fără copii?

Este indicat pentru părinți, mai ales pentru cei care au copii de vârste mici, să aibă scurte „evadări” din rutina cotidiană fără copii. Un sejur fără copii pentru a ne încărca bateriile nu trebuie să ne facă să ne simțim vinovați, dimpotrivă, este un „medicament” care ne ajută să ne reconectăm la resursele noastre interioare. Desigur, aceasta nu trebuie să fie o regulă care să excludă vacanțele cu copiii. O astfel de mică „pauză” de la meseria de părinte, cea care e cu normă întreagă, le permite, mai ales mamelor, să se poată odihni, să poată dormi suficient, să citească o carte și să se focalizeze și pe nevoile proprii. Un concediu departe de copii, chiar și pentru câteva zile, va face cuplul de părinți să-și amintească faptul că sunt mai mult decât părinți. Cuplul are nevoie de timpul lui pentru a întreține relația frumoasă, sănătoasă și pasională. Este benefic acest timp dedicat exclusiv celor doi, pentru că au răgazul să se asculte și să se observe. Iar dacă au existat divergențe în trecut, acestea se vor putea stinge prin comunicare și reconectare.

Ce părere ai despre vacanța de la social media sau „detoxul digital”?

Multora le este greu să se gândească la cum ar fi viața fără smartphone. Deși, dacă dăm timpul înapoi, cu aproximativ douăzeci de ani, vom constata că era posibil să trăim liniștiți fără telefon. În ziua de azi, e destul de dificil să stai departe de el. Navigăm pe internet pentru a căuta un restaurant, ne uităm pe hartă pentru a căuta itinerarii, trimitem poze prietenilor etc.

Se vorbește despre adicția de fumat/alcool, se fac campanii de conștientizare și deși cu siguranță efectele dependenței de social media nu sunt la fel de dezastruoase și aceasta este tot o dependență, iar problema din punctul meu de vedere nu este neapărat la adulți. În rândul adolescenților reprezintă o problemă reală separarea de telefoane, laptop, chiar și în vacanță.

Creierul este foarte speculativ și poate inventa tot felul de „motive” (scuze) pentru a ne verifica telefonul în timp ce suntem în vacanță. Asta pentru că verificarea telefoanelor noastre declanșează eliberarea de dopamină, un neurotransmițător care ne încurajează să repetăm comportamente pe care creierul nostru le-a considerat satisfăcătoare.

Detoxifierea digitală nu e chiar la îndemâna oricui. Cei care au experimentat concediul fără tehnologie au constatat că emoțiile negative au crescut în primele zile și nu s-au simțit chiar confortabil. E ca un soi de sevraj, însă cu intensitate mult mai scăzută.

Așa că nu aș merge pe extreme, precum detoxul alimentar ori postul, în care câteva zile bei doar sucuri verzi sau mănânci legume și revii la carnea de porc imediat ce ai înghițit ultima porție de grâu încolțit.

Totuși, indicat ar fi să se oprească notificările,  telefonul să nu fie o distragere constantă a atenției și astfel se va reduce tentația de a-l verifica în mod repetat. Eventual să fie folosit fără conexiunea la internet, ci doar pentru a primi sau pentru a iniția apeluri importante. Iar timpul alocat pentru verificarea știrilor/informațiilor de interes să se reducă semnificativ.

Recomandarea mea  fermă este, pe de altă parte, să se întrerupă contactul cu locul de muncă în totalitate! Acest fapt aduce problemele de serviciu în concediu și nu îngăduie separarea de sfera profesională. Știu că deseori, acest lucru nu este posibil, însă poate strica dispoziția și planurile unui cuplu.

Unde greșim dacă ne întoarcem mai obosiți din vacanță decât eram înainte să plecăm?

În concediu obiectivul esențial ar trebui să fie concentrarea pe starea de bine. Să ne bucurăm de ceea ce experimentăm la momentul prezent.

Dacă nu decidem să ieșim din mediul obișnuit, să avem alt program și alte activități specifice vacanței, nu o să reușim să obținem refacerea. Resursele de energie psihică și emoțională au nevoie să fie împrospătate. Refacerea psihică și echilibrul oferit prin deconectarea de la activitățile cotidiene sunt deosebit de valoroase.

Pe de altă parte, vacanțele-maraton ne pot obosi peste măsură. Orice vacanță am alege, ar fi bine să ne luăm cel puțin o zi liberă între serviciu și concediu.

Perioada de concediu contează să fie suficientă astfel încât persoana să aibă timp să intre în starea de vacanță, să se detașeze de probleme, de gânduri negative, să aibă timp să se odihnească. Să se relaxeze și apoi să se poată pregăti pentru a reintra în programul cotidian.

Atunci când concediul a fost odihnitor, frumos, starea de bine se prelungește pentru o perioadă după ce am revenit. Pentru a prelungi această stare de bine mai mult este indicat să ne dozăm timpul și energia dedicate muncii într-un mod progresiv. Să nu facem exces din primele zile după ce am revenit din vacanță.

Unele persoane, profită de perioada concediului de odihnă pentru a-și zugrăvi locuința, considerând că vara este cel mai bun moment. Desigur, fiecare își organizează concediul sau zilele libere după cum dorește, în funcție de personalitate, vârstă, nevoi și dorințe.

Însă concediul de odihnă înseamnă o perioadă de repaos pe care ar trebui să ni-l oferim nouă înșine, de detașare de griji și de responsabilitățile cotidiene, de rutina zilnică, de perturbările de natură senzorială, precum zgomotul și agitația citadină. În caz contrar, crește riscul să se amplifice oboseala, fără să conștientizăm acest fapt pe termen scurt și treptat se poate instala o disfuncționalitate a organismului. Concediul de odihnă reprezintă o nevoie psihologică, este șansa organismului de a se recupera după luni solicitante. E nevoie să permitem creierului să elibereze endorfine ( hormonii stării de bine). Deconectarea de la orice activitate solicitantă (fie ea psihică sau fizică), chiar dacă asta înseamnă pentru unii să stea pe canapeaua din sufragerie, și de asemenea lipsa stresului vor ajuta la menținerea/refacerea echilibrului psihic, fizic și emoțional. 

De câte ori pe an e indicat să mergem în concediu?

Indicat ar fi să existe două perioade de concediu pe an la intervale aproximativ egale ori atunci când simțim nevoia pentru a ne putea recompune după o perioadă mai grea și solicitantă psihic.

Persoanele care se bucură periodic de vacanțe au un echilibru mental mai bun și sunt mai echilibrate și din punct de vedere emoțional. O dată pe an, consider că este rar, mai ales pentru cei care au profesii solicitante psihic. Se acumulează prea multă oboseală fizică, uzură psihică și randamentul va fi slab în ultima perioadă dinaintea vacanței. În cazul în care nu se poate pleca de două ori pe an, atunci ar putea să existe o compensație prin mici evadări aranjate din când în când la sfârșitul săptămânii.

Când încărcarea psihică este intensă, efectele au repercusiuni atât la locul de muncă, cât și în familie.

„Pagina psihologului covăsnean” este compusă dintr-o serie de interviuri, prin care încercăm să aducem cititorilor informații care să îi ajute în viața de zi cu zi de la experți din domeniul psihologiei, așa cum este psihologul clinician Consuela Banciu, și, totodată, să îi familiarizăm cu munca acestora. Prima parte a seriei s-a axat pe expertiza clinică judiciară, o latură a psihologiei judiciare, și a avut patru episoade, publicate în perioada 5 – 26 februarie. 

Am continuat demersul cu interviul despre „burnout”, numit „Aud din ce în ce mai mulți oameni care spun că oboseala psihică și fizică devin tot mai greu de dus”, publicat în ediția din 1 aprilie, respectiv cu un interviu despre impactul pandemiei în viețile noastre, „S-au intensificat ipohondria și paranoia”, publicat în 23 aprilie. 

Un interviu despre depresia post-natală, numit „Atunci când simt că ceva nu este în regulă cu ele, mamele ar trebui să rupă tăcerea”, a fost publicat în 30 aprilie. 

Un nou articol a fost publicat în 4 iunie și a fost despre Sindromul impostorului: „Mai mult de 50 la sută din oameni nu pot scăpa de sentimentul că nu își merită succesul”. 

A urmat apoi primul articol din seria despre relații, numit „Care sunt semnalele că un cuplu ar trebui să apeleze la terapie?”, care a continuat cu interviul despre relații toxice: „De multe ori se întâmplă ca o relație toxică să fie confundată cu o relație de iubire puternică”. Interviul cu titlul „Prezența unui copil nu face decât să dezvolte vulnerabilitățile unui cuplu, rareori unește partenerii” a fost publicat tot în cadrul aceleiași serii. De asemenea și articolul „5 aspecte pe care să le ai în vedere dacă ești la început de relație”. 

Am abordat și subiectul atacurilor de panică, în interviul numit: „Un atac de panică poate fi descris ca un episod de teamă intensă”, în data de 31 iulie. 

Dacă aveți sugestii de teme pe care ați vrea să le citiți prin intermediul acestei rubrici, vă rugăm să ne scrieți e-mail la adresa: iulia.draghici@comparty.org.