Interviu cu psihologul clinician Consuela Banciu 

Relațiile sunt complicate. Probabil toată lumea știe acest lucru, iar psihologul clinician din Sfântu Gheorghe, Consuela Banciu ne-a confirmat această afirmație prin celelalte două interviuri din seria „Relații” de până acum, publicate în paginile ziarului. Dar ce se întâmplă când în cuplu apare un copil? Se întărește relația sau dimpotrivă? Ne vorbește mai departe despre acest subiect psihologul. 

– Prezența unui copil în viața unui cuplu întărește o relație? Sau dimpotrivă?

– Copiii completează în cel mai frumos mod o relație între doi oameni. Până la urmă, asta înseamnă familia. Ei nu vin să salveze căsnicii sau cupluri pe cale de destrămare. Nimic nu mai e la fel ca înainte de copil. Viața socială, viața sentimentală, cariera, timpul, totul suferă modificări.  Dacă până atunci, femeia, de exemplu, căci cu precădere rolul unei mame este plin, accepta elemente negative din partea bărbatului, după naștere, nu mai este atât de tolerantă. Prezența unui copil nu face decât să dezvolte vulnerabilitățile unui cuplu, rareori unește partenerii. Sunt oameni care hotărăsc să aducă pe lume un copil atunci când relația lor este șubredă, în speranța că o vor salva. Poate pentru că vor să facă ceva pentru a nu se despărți, dar nu știu concret ce anume să facă. Și nu vor reuși odată cu apariția unui copil în viața lor. Un copil nu suplinește neajunsurile dintr-o relație care deja este disfuncțională. Lucrurile rămân la fel sau se duc de tot pe râpă. Nu e facil să faci față schimbărilor care vin la pachet cu copilul atunci când relația e numai lapte și miere, totul se complică în cazul în care deja există probleme. Iar când totul se va fi destrămat, dincolo de împărțit bunuri, oamenii încep să tragă care încotro și de un pui de om. Sunt multe exemple în acest sens, din nefericire.

– Dacă și în ce fel afectează cuplul prezența unui copil dintr-o relație anterioară a unuia dintre parteneri? 

– O relație cu un partener care are copii implică un anumit grad de dificultate, îi situează pe toți cei implicați într-un context delicat, vulnerabil și este o provocare pentru aceștia. Pot apărea probleme la nivel emoțional, atât în ceea ce îi privește pe cei mici, cât și pe partenerii de cuplu.

 Voi face o scurtă referire atât cu privire la copil, cât și la parteneri. Atunci când unul dintre cei doi are copii și începe o nouă relație de cuplu, nu este obligatoriu și nici indicat ca noul partener să-și asume și rolul parental, mai ales dacă părintele biologic este încă activ în acest sens. Altfel poate apărea o concurență între rolurile parentale, care este extrem de nocivă pentru copil: care dintre tați e mai tată, care dintre mame e mai mamă.

Nu trebuie confundată relația de cuplu cu relația parentală.

În cazul refacerii relației de cuplu cu un alt partener, problemele emoționale, în ceea ce îl privește pe copil, adesea se învârt în jurul sentimentelor de abandon, de pierdere sau chiar de trădare. Deoarece copilul poate vedea în noul partener un concurent, care i-a răpit mama/tatăl și poate manifesta față de acesta sentimente de furie, de agresivitate, iar față de părinte sentimente marcate de gelozie și posesivitate. Mai cu seamă dacă el se află la o vârstă fragedă, când intervine și anxietatea de separare. Este importantă etapa de dezvoltare la care se află copilul. Una este să vorbim de un copil de vârstă mică, alta de un adolescent, pentru că nevoile emoționale diferă mult în funcție de nivelul de dezvoltare psihică și emoțională la care sunt ei. Dacă celui mic nu i s-a explicat situația, el își poate construi singur tot felul de explicații fantasmagorice, își poate crea în minte scenarii diverse și eronate, percepția lui legată de noul partener poate fi aceea că are o influență negativă, mai ales dacă i se impune sau i se cere să îl investească pe acesta în rolul de părinte. Toate acestea îi pot declanșa confuzie legată de rolurile parentale (am întâlnit copii care spuneau că au doi tați sau nu știau să îl indice), instabilitate emoțională, comportamente atipice sau chiar stare de apatie ori de depresie. 

Partenerul care intră într-o relație în care există copii dintr-o relație anterioară, deși este mânat de cele mai bune intenții și poate își dorește să își asume rolul de părinte al copilului, cu tot ce presupune asta, este recomandat să nu își asume alt rol decât acela de partener al părintelui și să stabilească o legătură bazată pe respect și prietenie cu copilul, nu una parentală și nu bazată pe impunerea disciplinei, însă cu trasare de limite clare, cu blândețe. Asta nu înseamnă că nu se poate forma o legătură puternică între partener și copil. 

Pot fi greu de înțeles responsabilitățile care decurg din rolul de părinte de către un partener care nu are experiența maternității sau paternității. Lucrurile devin delicate, iar partenerul părinte este cel care trebuie să intervină cu onestitate și afecțiune în noua schemă de funcționare prin clarificări. Se pot evita astfel luptele de putere, în care chiar acesta ar putea deveni miza. Partenerii se confruntă cu tot felul de temeri. Chiar și în cazul în care ne referim la părinți vitregi, atunci când unul dintre părinții biologici este absent din viața copilului, iar noul partener devine tată/mamă. Acesta poate fi dominat de sentimente și frici intense, precum: nu va fi acceptat de copil, nu va reuși să fie un părinte bun, că acel copil e mai presus pentru partener decât este el, că nu va fi recunoscut ca părinte de copil și de ceilalți, deși el face tot ce trebuie să facă un părinte, astfel, ajungând să se simtă precum elefantul în magazinul de porțelan. Iar aceste probleme, deși se speră că se vor rezolva în timp, odată cu creșterea copilului, ele nu dispar, ci se intensifică. Partenerul părinte, pe de altă parte, se teme că noul partener va avea o atitudine de respingere față de copil ori invers, că anumite comportamente față de copil ale partenerului nu sunt bine intenționate etc. Mama sau tatăl care alege să se implice într-o nouă relație de cuplu, este piesa importantă din întregul puzzle, deoarece acesta e cel care va trebui să gestioneze eficient în relație elemente care țin atât de rolul său de părinte cât și de partener și va trebui să consolideze încrederea noului partener. Este important ca fiecare dintre parteneri să-și cunoască bine rolurile, să nu le depășească și să se raporteze la copil în mod corect, iar dacă relația dintre adulți este sănătoasă, iar aceștia îi oferă siguranța emoțională de care are nevoie, copilul se va acomoda, va avea o reprezentare reală a rolurilor fiecăruia dintre adulți și va putea dezvolta o relație armonioasă cu aceștia.

„Pagina psihologului covăsnean” este compusă dintr-o serie de interviuri, prin care încercăm să aducem cititorilor informații care să îi ajute în viața de zi cu zi de la experți din domeniul psihologiei, așa cum este psihologul clinician Consuela Banciu, și, totodată, să îi familiarizăm cu munca acestora. Prima parte a seriei s-a axat pe expertiza clinică judiciară, o latură a psihologiei judiciare, și a avut patru episoade, publicate în perioada 5 – 26 februarie. 

Am continuat demersul cu interviul despre „burnout”, numit „Aud din ce în ce mai mulți oameni care spun că oboseala psihică și fizică devin tot mai greu de dus”, publicat în ediția din 1 aprilie, respectiv cu un interviu despre impactul pandemiei în viețile noastre, „S-au intensificat ipohondria și paranoia”, publicat în 23 aprilie. 

Un interviu despre depresia post-natală, numit „Atunci când simt că ceva nu este în regulă cu ele, mamele ar trebui să rupă tăcerea”, a fost publicat în 30 aprilie. 

Un nou articol a fost publicat în 4 iunie și a fost despre Sindromul impostorului: „Mai mult de 50 la sută din oameni nu pot scăpa de sentimentul că nu își merită succesul”. A urmat apoi primul articol din seria despre relații, numit „Care sunt semnalele că un cuplu ar trebui să apeleze la terapie?”, care a continuat cu interviul despre relații toxice: „De multe ori se întâmplă ca o relație toxică să fie confundată cu o relație de iubire puternică”.

Seria despre relații va continua săptămâna viitoare, cu un articol care conține sfaturi de la specialist pentru relațiile aflate la început de drum. 

Dacă aveți sugestii de teme pe care ați vrea să le citiți prin intermediul acestei rubrici, vă rugăm să ne scrieți e-mail la adresa: iulia.draghici@comparty.org.