De anul acesta, Sfântu Gheorghe și, implicit, județul Covasna, nu mai e doar pe harta lumii, ci a ajuns să fie reprezentat și pe harta cerului. „Vina” îi aparține lui Felician Ursache, cunoscut în oraș în special pentru funcția de director al Oficiului Județean de Cadastru. Puțini știu însă că, în spatele acestei funcții, se ascunde un om, care și-a hrănit discret, dar neclintit, pasiunea pentru astronomie astfel încât un asteroid poartă astăzi numele „Ursache”. Reușita lui nu este doar împlinirea unui vis personal, ci și un exemplu viu că, dacă îți dorești ceva cu adevărat și îți canalizezi întreaga energia și toate eforturile într-acolo, într-o zi vei reuși să ajungi unde ți-ai propus. 

Povestea asteroidului „Ursache” începe cu mulți ani în urmă, când un adolescent atras de misterele cerului și-a construit o lunetă improvizată din carton și două lentile cumpărate pe cont propriu, și se încheie – sau poate abia începe – cu un certificat emis de Uniunea Astronomică Internațională. „La 14 ani, mi-am dorit foarte mult ca, într-o zi, un astru să-mi poarte numele”, a mărturisit Felician. 

Un vis arzător în interior, abia rostit în afară

Înainte de diplome, softuri și nopți albe lângă un telescop, a existat un copil care, într-o zi, a început să citească „Hector Servadac” de Jules Verne și s-a trezit proiectat într-o lume plină de aventuri prin sistemul solar, declanșate în urma ipotezei întâlnirii dintre Pământ și o cometă. Cucerit de descrierile din paginile cărții, adolescentul a dat frâu liber imaginației și visării cu ochii deschiși, dar a și decis că vrea să afle cât mai multe despre corpurile cerești și despre viața de dincolo de Terra. „La 14–15 ani, i-am spus tatei că, într-o zi, un astru va purta numele meu. Nu știam cum, nu știam când, dar știam că nu mă las. După ce am citit «Hector Servadac», mi s-a lipit astronomia de suflet. Mi-am făcut singur o lunetă, din carton și două lentile luate dintr-un magazin: plus 1,75 și minus 13. (...) Așa am învățat optică, pe viu”, își amintește Felician zâmbind. 

Geodez pe Pământ, astronom în cer

Când a venit momentul pentru studii superioare, tânărul Felician ar fi vrut să se facă astronom. Cum în România nu exista o facultate de astronomie, a optat pentru geodezie – știința care măsoară, definește și cartografiază forma Pământului. Era cea mai apropiată posibilitate de a studia ceva ce-l atrăgea și îi făcea plăcere – și este și ceea ce l-a ajutat să se împlinească profesional. „Ziua măsurăm Pământul și îi desenăm hărțile; noaptea, dacă ai răbdare, poți măsura mișcarea stelelor. E aceeași familie de rigoare, doar că una se uită în jos, cealaltă în sus. (...) Geodezia m-a disciplinat: coordonate, erori, precizie. Aceleași principii le-am dus în cer. Măsurând, vezi că Pământul nu e plat. Măsurând, îi înțelegi curburile. Măsurând, îi înțelegi și vecinătatea: cerul”, explică Felician conexiunea dintre facultatea pe care a urmat-o și astronomia la care nu a renunțat niciodată.

Primii pași concreți către împlinirea visului

Adolescentul care și-a improvizat o lunetă nu s-a oprit în acel punct. Cu ajutorul tatălui, a realizat și un trepied metalic, care i-a stabilizat luneta, dar și ambiția de a-și continua explorările celeste. „Mi-am dat seama repede că montura și trepiedul nu sunt suficient de stabile. L-am rugat pe tata să-mi facă un trepied pentru lunetă. Când a văzut determinarea mea, m-a ajutat să îl sudez și am fost foarte fericit că acum puteam să văd mai bine ce era printre stele. Prima dată am văzut inelele lui Saturn și sateliții lui Jupiter. A fost suficient să știu că nu mai am cale de întoarcere”, spune Felician, în glasul căruia se simte încă entuziasmul la fel de viu al copilului aflat cândva pentru prima oară față în față cu spațiul cosmic. 

Comunități, tabere, oameni

Odată pornit pe drumul pasiunii, Felician Ursache nu s-a mai putut opri. Ca orice ființă umană, și el era dornic să își împărtășească pasiunea cu semeni de-ai săi care să îl înțeleagă și să îl susțină. Așa se face că, la un moment dat, a ajuns cofondatorul Astroclubului Brașov, a organizat tabere de astronomie la Crasna și a legat prietenii profesionale cu oameni care, la rândul lor, au pus România pe harta cerului – de la Valentin Grigore de la Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM), la Ovidiu Văduvescu de la  EURONEAR - The EUROpean Near Earth Asteroids Research, cu care păstrează legătura și în prezent. 

Treptat, din întâlniri, conferințe, nopți senine și liste de obiecte s-a născut o rețea care produce rezultate. „Clubul, taberele, forumurile – acolo s-a copt drumul. Am învățat, am ajutat, am ținut prezentări, am crescut împreună. Fără comunitate, pasiunile se sting. (...) Am fost la cinci eclipse totale de Soare: în 11 august 1999, la Bucureşti; în 29 martie 2006, în Antalya; în 22 iulie 2009, la Shanghai; în 13 noiembrie 2012, la Cairns; în 8 aprilie 2024, în Indianapolis. Mă interesa să fiu acolo, să văd, să înțeleg, să fiu parte din mișcare”, sumarizează Felician Ursache anii săi de acțiuni și activități dedicate astronomiei.

Observatorul de acasă: rigoare, software, răbdare

Și ca și cum toate acestea nu erau de ajuns, Felician Ursache și-a dorit să aibă acasă un telescop adevărat și cât mai performant posibil, în limitele sale bugetare. Cum pare să fie genul de om căruia visurile i se împlinesc, într-o zi, ajutat și de fratele său stabilit în Canada, Felician și-a procurat cu mari eforturi un telescop Meade, de 40 cm diametru, cu multe accesorii și o cameră foto astronomică de calitate.

În prezent, el are acasă un fel de observator privat care funcționează pe măsura așteptărilor și îl ajută să colecteze date și să le transmită către Minor Planet Center (MPC). Pentru necunoscători, MPC este o instituție internațională, subordonată Uniunii Astronomice Internaționale, care se ocupă cu colectarea, verificarea și centralizarea tuturor datelor despre asteroizi, comete și alte corpuri mici din Sistemul Solar. Altfel spus, este un centru mondial de monitorizare și evidență a „pietrelor” din cer – locul unde se decide dacă un obiect descoperit pe cer este real, unde este poziționat, cum se mișcă și ce nume primește. 

În fiecare noapte, undeva în spațiu, se descoperă obiecte mici, rapide, uneori apropiate de Pământ. Ca să le înțelegi traiectoria, ai nevoie de cât mai multe „puncte” independente: măsurători făcute de observatoare profesioniste și de amatori disciplinați. Aici intră în scenă Felician Ursache. „(...) Am lucrat patru-cinci luni ca să reglez tot fluxul. Trei calculatoare, pachete diferite de software, teste, fine-tuning. Seara programez, noaptea rulează, dimineața trimit la MPC. (...) Mi-am construit singur fluxul software. Asta m-a făcut eficient: într-o noapte pot urmări 10–15 obiecte și trimit rapid datele la MPC. (...) Eu voiam mult să am rezultate concrete, care să rămână. Așa am ales astrometria de precizie: urmărirea asteroizilor nou descoperiți și raportarea coordonatelor. (...) Dacă descoperitorul trimite trei poziții, iar alții din Germania, România sau Chile mai trimit trei, orbita se conturează. În câteva ore, deja știi mult mai mult decât știai la început. E o muncă de echipă la scară planetară, cu o miză foarte pragmatică: siguranța. Ca să iei decizii, trebuie întâi să știi pe unde umblă corpurile cerești”, vorbește Felician despre contribuția muncii sale de astronom amator la cunoașterea cât mai aprofundată a sistemului nostru solar. 

Întâlnirea cu EURONEAR și primul pas către „botez”

Când vine vorba de astronomie, în cazul lui Felician nu este deci vorba doar de o pasiune de la distanță, ci de o implicare activă și de contribuție constantă. Toate acestea au fost remarcate în timp și de Ovidiu Văduvescu, astronom român, lider în proiectul EURONEAR, care a văzut în Felician un partener serios, consecvent, al cărui aport merită o recunoaștere pe măsură. „La un moment dat, Ovidiu mi-a scris simplu: «Te propun pentru un asteroid. Meriți din plin». Am citit mailul de câteva ori, că nu-mi venea să cred. Propunerea oficială către Uniunea Astronomică Internațională a venit din partea descoperitorului. Așa se face: cel care descoperă are dreptul să propună numele, iar o comisie validează. E un proces mai amplu”, a explicat Felician modul în care a ajuns să fie „nașul” unui asteroid. 

Ce înseamnă, de fapt, să „botezi” un asteroid

Dincolo de emoție, există un protocol. Descoperitorul asteroidului propune „nașul”, Uniunea Astronomică Internațională prin WG Small Bodies Nomenclatur (WGSBN) validează, iar numele devine parte dintr-un buletin oficial. Nu se plătește în bani, nu se negociază, nu se vinde. Se oferă mai degrabă în semn de recunoaștere a contribuției aduse la progresul astronomiei. Odată primit, numele rămâne în registru, pentru cât va mai exista omenirea. „Nu e un capriciu. E recunoașterea unui drum și a unei munci. După publicare, numele rămâne. Nu-l mai ia nimeni de acolo”, lămurește Felician care spune că dorința lui a fost ca numele asteroidului să fie simplu, Ursache, pentru că e și al familiei lui, nu doar al lui. 

Detalii despre asteroidul „Ursache”

Aflat pe o orbită în centura principală, asteroidul descoperit în 24 iunie 2014, în cadrul EURONEAR, a purtat o vreme codul provizoriu, 782948, validat și publicat de IAU/WGSBN. Ulterior, a primit un nume: „Ursache”. Pentru Felician, nu e doar o răsplată simbolică, ci și o datorie tăcută de a rămâne la fel de riguros. „Numele e frumos, dar responsabilitatea e mai importantă: să continui să muncesc, să raportez corect, să ajut echipa și comunitatea. (...) Asteroidul Ursache e în centura principală, stabil, nepericulos. Are cam 1,5 km și e, acum, pe la vreo 567 de milioane de kilometri. Nu-l pot vedea cu instrumentul meu, dar știu pe unde e. Matematica te ține la curent. Știu în schimb că în preajma Crăciunului din 2033, asteroidul meu va fi vizibil și prin telescopul meu”, detaliază Felician. 

Dacă ar fi să desprindem o concluzie din povestea lui Felician Ursache și a visului său împlinit de a avea pe cer un corp care să-i poarte numele, aceea ar fi lucrurile mari se fac încet, cu pași mici și siguri, cu disciplină și cu bucuria discretă a lucrului bine făcut. O altă concluzie, care sună a șablon, dar e cum nu se poate mai adevărată, este aceea că, atunci când crezi în tine și în visurile tale, ele devin realitate. Stă mărturie Felician Ursache, cândva un adolescent banal din Sfântu Gheorghe, care și-a promis un nume pe cer și care, peste decenii, și-a văzut promisiunea devenită realitate. „Când am primit confirmarea, am tăcut câteva secunde. Apoi am zâmbit. Mi-am amintit de luneta din carton, de trepiedul sudat, de serile în care înghețam pe terasă. A meritat fiecare secundă. Numele rămâne acolo pentru milioane de ani. Asta e liniștea mea”, încheie Felician Ursache. 

***

La fel ca Felician Ursache, omul care a pus Sfântu Gheorghe pe harta cerului, și alți lideri ai comunității noastre ascund povești, pasiuni și laturi umane, rareori văzute dincolo de titulaturi și funcții.

De aceea, în curând vom lansa campania „Oamenii din spatele funcțiilor”, semnată OCV, o serie de portrete autentice despre cei care, dincolo de birouri și semnături, dau suflet acestei comunități.