Interviu cu psihologul clinician Consuela Banciu 

Relațiile sunt unice, fiecare în felul ei. Pentru că și oamenii sunt diferiți. Niciodată, însă, nu ar trebui ignorate semnalele unei relații toxice. Care sunt acestea, ce înseamnă, de fapt, o relație toxică sau care sunt bazele unei relații sănătoase, ne spune în interviul următor psihologul clinician din Sfântu Gheorghe, Consuela Banciu. 

Când știm că o relație de cuplu este toxică?

Uneori semnele unei relații toxice apar destul de devreme și sunt destul de evidente pentru cei care au ochi să le vadă, însă la început, fiecare steguleț roșu, pare mai puțin roșu. Și astfel se ajunge în situații, din care devine tot mai dificil de ieșit ori toxicitatea devine greu de identificat. Acum, depinde și de felul în care este evaluat și perceput nivelul de toxicitate de către o persoană. De multe ori se întâmplă ca o relație toxică să fie confundată cu o relație de iubire puternică. De exemplu, în cazul în care se creează dependență față de partener. Se încearcă deseori o justificare eronată a unei manifestări de gelozie, de exemplu: „s-a comportat așa pentru că mă iubește!”. Este adevărat, relațiile toxice sunt dificil de identificat, uneori. O relație este cu atât mai toxică cu cât nu îți dai seama că o trăiești. Există indicatori, precum comportamente extreme: abuzul, de orice fel, fizic, verbal, care reprezintă niște semne evidente, altele sunt mai subtile: abuzul emoțional, adică manipularea psihologică, dar sunt la fel de problematice. Orice formă de control excesiv al partenerului sau orice formă de a te agăța de partener pot fi stegulețe roșii.  Dacă o relație te stoarce de energie, dacă balanța dintre ceea ce oferi și ceea ce primești devine inegală ori indisponibilitatea emoțională a unui partener, lipsa de empatie, învinovățirea constantă, găsirea de scuze în permanență pentru un comportament neadecvat al celuilalt, dependența, sunt indicatori pentru o relație care este toxică. Relațiile toxice sunt cele care fac prea puțin bine și mai mult rău. Chiar dacă de obicei începe minunat o relație, ușor se transformă într-una în care partenerul se simte limitat în evoluția personală, se creează dependența față de celălalt, îi sunt anulate finalmente personalitatea, nevoile, valorile, demnitatea. E ca un vânt care se transformă în furtună cu efecte devastatoare.

Care sunt, pe de altă parte, bazele unei relații sănătoase?

O relație este considerată sănătoasă atunci când ambii parteneri se simt protejați și în siguranță într-un cuplu. Caracteristicile de bază ale unei relații sănătoase sunt încrederea, echilibrul emoțional, grija și atenția constantă a ambilor manifestate prin exprimarea și comunicarea sinceră a nevoilor și dorințelor fiecăruia dintre parteneri, răbdarea, empatia, ascultarea. În momentul în care te simți în siguranță lângă partener, nu există risc să îți pierzi stima de sine sau percepția propriei valori. O relație de iubire sănătoasă nu arată deloc ca-n povești. Cuplurile solide învață să comunice foarte bine, deschis, fac eforturi astfel încât să păstreze o distanță cât mai mică față de partener în timpul procesului de evoluție și construiesc împreună idealuri. Știu că își pot spune unul altuia preocupările, grijile, dorințele, sunt în contact cu propriile emoții și se pot exprima sincer, fără a se simți inconfortabil, fără teama de a fi criticați, judecați sau amenințați în relațiile lor. Conectarea este un element esențial pentru o relație de cuplu sănătoasă. Ea se referă la măsura în care resimți o legătură afectivă cu partenerul. Nivelul de conectare este determinat, pe de-o parte, de valori și interese comune, iar pe de alta, de măsura în care există momente de împărtășire autentică a experiențelor trăite atât în cuplu, cât și individual.

Care ar trebui să fie valorile care țin împreună un cuplu?

Orice relație începe cu acest sentiment divin, care este iubirea. Iubirea este manifestarea a tot ceea ce este mai bun și mai frumos în noi. Este esențial într-o relație ca cei doi să discute înainte de toate despre ce așteaptă de la celălalt, să-și exprime nevoile și să comunice cu onestitate despre cum definește fiecare o relație fericită.

O greșeală este că deseori oamenii își imaginează că partenerul lor vrea aceleași lucruri ca și ei. Poate, îmbătați de parfumul îndrăgostirii, uită să întrebe sau poate întreabă, dar ignoră răspunsurile. Evoluția unui cuplu depinde de comportamente și idei bazate pe valori, credințe și aspirații comune. Atât timp cât amândoi privesc în aceeași direcție, ca să-l parafrazez pe Exupery, relația are șanse să fie durabilă și partenerii să fie fericiți. Prima valoare esențială a unui cuplu este iubirea. Apoi încrederea, intimitatea emoțională (nu înseamnă a te îmbrăca sumar în fața partenerului, ci este atunci când cuplurile își împărtășesc gândurile și emoțiile în mod liber, ceea ce creează între ei un grad înalt de încredere și legătură afectivă), admirația, onestitatea, angajamentul, respectul, răbdarea, înțelegerea (empatia), comunicarea, și nu neapărat în această ordine. Important este ca ele să existe din partea ambilor parteneri. Exprimarea nevoilor și a emoțiilor înseamnă conectare. În absența ei, a acestei legături între oameni, relațiile nu pot supraviețui. Iar aceasta se realizează prin comunicarea în siguranță a tuturor trăirilor pe care le are o persoană. Atunci când există onestitate emoțională din partea ambilor într-o relație de cuplu, dar aceasta presupune, firește, cunoașterea unui limbaj emoțional ce derivă din inteligența emoțională.

Se pot explica din punct de vedere psihologic acele cazuri de cupluri care sunt împreună de zeci de ani, să zicem, iar după un an, doi, de la căsătorie, de la oficializarea relației în acte, divorțează?

În viață, oamenii se schimbă, în sensul că ei evoluează. Și se întâmplă ca partenerii să evolueze în direcții diferite. Ajung să aibă alte aspirații, idealuri, nevoi, așteptări. Nu mai sunt cum erau în urmă cu ceva ani, iar peste încă alți ani, poate vor fi total diferiți de ceea ce sunt astăzi. Uneori, după ani de relație, unii observă că au devenit total altfel și nu mai sunt la fel de compatibili cu partenerii lor. Totuși, aleg să includă statul și biserica în relația lor, crezând că aceasta va deveni mai strânsă și căsnicia va repara ceea ce nu merge. Pentru că ei consideră căsătoria ca un mod de a închega o relație, care deja înainte era șubredă. Realistic vorbind, nici o căsnicie nu va reuși să repare o relație, dacă aceasta nu este ceea ce trebuie să fie.

„Pagina psihologului covăsnean” este compusă dintr-o serie de articole, prin care încercăm să aducem cititorilor informații care să îi ajute în viața de zi cu zi de la experți din domeniul psihologiei, așa cum este psihologul clinician Consuela Banciu, și, totodată, să îi familiarizăm cu munca acestora. Prima parte a seriei s-a axat pe expertiza clinică judiciară, o latură a psihologiei judiciare, și a avut patru episoade, publicate în perioada 5 – 26 februarie. 

Am continuat demersul cu interviul despre „burnout”, numit „Aud din ce în ce mai mulți oameni care spun că oboseala psihică și fizică devin tot mai greu de dus”, publicat în ediția din 1 aprilie, respectiv cu un interviu despre impactul pandemiei în viețile noastre, „S-au intensificat ipohondria și paranoia”, publicat în 23 aprilie. 

Un interviu despre depresia post-natală, numit „Atunci când simt că ceva nu este în regulă cu ele, mamele ar trebui să rupă tăcerea”, a fost publicat în 30 aprilie. 

Un nou articol a fost publicat în 4 iunie și a fost despre Sindromul impostorului: „Mai mult de 50 la sută din oameni nu pot scăpa de sentimentul că nu își merită succesul”. Săptămâna trecută a fost publicat primul articol din seria despre relații, numit „Care sunt semnalele că un cuplu ar trebui să apeleze la terapie?”. 

Această serie va continua cu încă două episoade, despre cuplurile cu copii, respectiv despre relațiile la început de drum. 

Dacă aveți sugestii de teme pe care ați vrea să le citiți prin intermediul acestei rubrici, vă rugăm să ne scrieți e-mail la adresa: iulia.draghici@comparty.org.