Pentru că este din nou vineri, ne-am întors cu ultimul episod din seria despre expertiza psihologică judiciară, o latură a psihologiei judiciare, domeniu despre care prea puțini știu. Cu ajutorul psihologului clinician Consuela Banciu, din Sfântu Gheorghe, singurul specialist în acest domeniu din județul nostru, am aflat în aceste patru săptămâni, multe lucruri interesante. De exemplu, că acest tip de expertiză, realizat cu ajutorul unui psiholog, este o cercetare cu caracter analitic și investigativ psihologic complex, care îl poate ajuta pe judecător sau alt organ judiciar ori de cercetare să își facă o idee mai clară asupra unei probleme pe care trebuie să se pronunțe. De asemenea, știm, datorită acestei serii, și că nu orice psiholog poate realiza astfel de expertize, ci doar cei cu specializare în psihologia clinică și formare în expertiza psihologică, înscris în Registrul experților psihologi, ce este înregistrat la Colegiul Psihologilor din România. Seria ne-a informat și despre cum se poate accesa un astfel de serviciu, dar mai ales cine poate și ar trebui să îl solicite, în contextul în care am aflat din episoadele trecute că în zona Transilvaniei, respectiv și în județul Covasna, aceste expertize psihologice sunt mult mai rar cerute decât în restul țării, deși ele au utilitatea lor.  

În ultimul episod, al patrulea, aflăm, ca într-o recapitulare, care sunt trei aspecte importante pe care e util să le cunoaștem când vorbim despre expertiza psihologică judiciară.  

1. Cele mai frecvente cazuri în care se cere opinia unui psiholog sunt cele care au la bază disputele domestice (abuz, divorț, neglijență în creșterea copilului, alienare parentală). 

„Cred că e util să se cunoască faptul că oricine este angrenat într-un proces judiciar, ce ridică o problematică de ordin psihologic, poate solicita efectuarea unei expertize psihologice extrajudiciare, iar instanțele de judecată și organele de urmărire penală pot solicita expertize judiciare ori de cate ori se constată necesitatea de a se aduce clarificări de specialitate din partea unui psiholog. Aspectele cu privire la care se poate cere lămurirea sau opinia unui psiholog pot fi multiple, cele mai frecvente fiind în dispute domestice (abuz, divorț, neglijență în creșterea copilului, alienare parentală), dar și pentru evaluări privind starea de sănătate psihică și emoțională a copilului, a părinților, identificarea eventualelor simptome consecutive abuzului post–separare, a abilităților parentale, atașamentului copilului față de părinți, etc. Mai putem menționa evaluarea impactului pe care îl poate avea divorțul asupra copilului, evaluarea părinților privind prezența/absența unor afecțiuni/tulburări psihice ce pot influența optima îngrijire a copilului, abilitățile de relaționare în familie.

În ceea ce privește evaluarea psihologică a copiilor și părinților, cred că este importantă și identificarea  unor vulnerabilități și factori de risc, condiții în care pot fi făcute de către psiholog recomandări de specialitate (programe particularizate de intervenție psihologică) privind optimizarea și dezvoltarea unor conduite adaptative în raport cu vulnerabilitățile evidențiate”, spune psihologul Consuela Banciu. 

2. Se poate identifica simptomatologia de stres posttraumatic, dar nu numai, și poate începe drumul spre vindecare. 

„O altă zonă de interes poate fi identificarea simptomatologiei de stres posttraumatic în cazurile în care o persoană suferă un accident de mașină, este victima unui viol sau a unei agresiuni sexuale, este martoră la moartea unei alte persoane, în situații de violență  domestică, în situații de viață stresante care afectează grav sentimentul de securitate, precum este hărțuirea la locul de muncă, discriminarea etc. În opinia mea de specialist, evaluarea psihologică a aspectelor ce țin de stresul posttraumatic are beneficii în identificarea consecințelor asupra echilibrului psihologic și funcționării adaptative în plan personal, social și profesional al victimei”, punctează psihologul clinician Consuela Banciu. 

3. Expertiza psihologică nu este obligatorie, dar este utilă și importantă, mai ales în cazurile cu persoane vătămate.   

„Practica de-a lungul timpului în toată țara în domeniul psihologiei judiciare privind realizarea expertizelor psihologice a relevat faptul că rolul psihologului  este util și adesea necesar în soluționarea spețelor atât civile, cât și penale. Trebuie avut în vedere faptul că expertiza psihologică nu este o probă obligatorie, ea este strict o opinie de specialitate, care nu este prevăzută, din nefericire, în mod expres în legislația procesuală sau în legislația specială subsecventă (denumirea o regăsim doar în cazul unor expertize neprocesuale), astfel că singura modalitate practică o reprezintă „solicitarea opiniei unui specialist psiholog”, în conformitate cu dispozițiile legale. În acest context, psihologia apare ca un domeniu strict specializat întrucât nu este prevăzut în legislația specifică expertizelor judiciare și poate fi solicitată drept opinie de specialitate, ca probă în dosar, însă soluția  instanței de judecată se bazează exclusiv pe convingerea intimă a judecătorului. Având în vedere faptul că multe instanțe din toată țara apelează de câțiva ani la ajutorul specialiștilor psihologi arată că expertiza psihologică își dovedește utilitatea și importanța în procedurile judiciare, mai cu seamă atunci când e vorba de cazuri în care s-au săvârșit  infracțiuni cu minori privind viața sexuală și atunci când e nevoie a fi constatate traume suferite de persoanele vătămate”, ne-a explicat psihologul. 

Seria care și-a propus să prezinte din perspectiva psihologului informații utile despre expertiza psihologică clinică judiciară a avut, așadar, în total 4 episoade. Primul episod a fost publicat în ediția din 5 februarie a ziarului Observatorul de Covasna și pe site-ul CovasnaMedia.ro și s-a numit „Ce este expertiza clinică judiciară și când se apelează la psihologi în procese”. Al doilea a apărut în ediția din în vinerea următoare, în 12 februarie a.c. și a explicat care este  „Rolul psihologului în expertiza clinică judiciară”. În 19 februarie a fost publicat și al treilea episod, „Cine poate cere o expertiză clinică judiciară”. 

Sursa foto: Facebook/ Criminalistică și Psihologie Judiciară în investigația penală şi Consuela Banciu