Regăsim în cele ce urmează episodul cu numărul 3 al seriei prin care ne-am propus să scoatem la lumină un subiect mai puțin cunoscut, dar care s-ar putea dovedi util, cel al psihologiei judiciare, unde ne-am axat cu precădere pe expertiza psihologică clinică judiciară. Psihologul clinician Consuela Banciu, din Sfântu Gheorghe, singurul specialist în acest domeniu din județul nostru, ne-a spus până acum, după cum am văzut în primul episod al seriei, că expertiza în domeniul psihologiei judiciare este o cercetare cu caracter analitic și investigativ psihologic complex, care îl poate ajuta pe judecător sau alt organ judiciar ori de cercetare să își facă o idee mai clară asupra unei probleme pe care trebuie să se pronunțe. Aceste expertize se solicită, cu precădere, în cauze cu minori și/sau cu victime ale unor abuzuri ( sexual sau abuz emoțional de tip alienare parentală). În cel de-al doilea episod am aflat mai îndeaproape care este rolul unui psiholog expert judiciar și cât se lucrează, de exemplu, la o astfel de expertiză. 

Episodul al treilea vine să dezvăluie și cum se poate accesa un astfel de serviciu, dar mai ales cine poate și ar trebui să îl solicite, în contextul în care am aflat din episoadele trecute că în zona Transilvaniei, respectiv și în județul Covasna, aceste expertize psihologice sunt mult mai rar cerute decât în restul țării, deși ele au utilitatea lor.  

Intrăm direct în subiect și te întrebăm astăzi, cine poate cere efectuarea unei expertize judiciare?

Expertiza psihologică poate fi judiciară, în spețe civile sau penale, în cazul în care aceasta este solicitată și admisă (la cererea părților) sau dispusă de către un organ judiciar, instanțe judecătorești, parchete, organe de cercetare și alte instituții specializate fiind apreciată ca probă utilă în probatoriul administrat în cadrul procesului judiciar sau poate fi extrajudiciară, atunci când este solicitată de către o persoană, direct sau prin reprezentanți (cabinete de avocatură sau chiar notariale) într-o cauză aflată pe rol. Expertiza psihologică vizează așadar persoane implicate într-un proces judiciar, cu scopul de a clarifica unele obiective stabilite de către judecător, procuror, avocat și are rolul de a livra o serie de opinii de specialitate la obiectivele solicitate, formulate în urma analizării problemelor specifice de ordin psihologic, ce pot fi utilizate pentru analiza dosarului. Acestea pot fi utilizate atât în soluționarea cauzelor de natură penală cât și civilă.

Din experiența ta, cine apelează mai des la acest tip de expertiză? 

De regulă sunt desemnată de către instanțele de judecată, atât în cauze civile cât și penale și de organele de cercetare penală în dosare penale. În ceea ce privește expertizele judiciare în dosarele de Drept Civil, sunt factori care țin de nevoile și obiectivele urmărite de magistrați, ale instanțelor, apărătorilor părților, pentru elucidarea anumitor situații. 

În județul Covasna, de când activez în acest domeniu al psihologiei judiciare, am avut relativ puține cereri pentru expertize extrajudiciare, adică la solicitarea exclusivă a părților angrenate într-un proces judiciar. Cererile au fost cu privire la victime ale unor accidente, ale violenței domestice, ale abuzurilor, ca urmare ale unor suferințe provocate de hărțuirea la locul de muncă și/sau cu elemente de stres post-traumatic.

În dosarele civile, aș putea spune că cele mai multe spețe au fost cele de divorț,  în care se urmărește cu precădere fenomenul de alienare parentală, destul de puțin cunoscut în rândul părinților sau nespecialiștilor și totodată greu de identificat chiar și de către instanțe, datorită complexității manifestărilor și simptomatologiei. Aceste aspecte au luat amploare în ultimii ani și mulți părinți, care după divorț nu mai pot avea acces la copiii lor, ajung în instanță.

De ce crezi că nu se apelează mai des la acest tip de expertiză? 

Motivele pentru care nu se apelează la acest tip de expertiză pot fi multiple, printre cele mai frecvente fiind absența informațiilor privind acest domeniu sau informații insuficiente pentru a face distincția între expertiza psihologică și alte metode de investigație, de exemplu ancheta psiho-socială. Astfel, cred că lipsa existenței unor informații concrete despre acest domeniu al psihologiei și cu privire la beneficiul și importanța expertizei psihologice în soluționarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată sunt cele mai des întâlnite. Nu se cunoaște, poate, îndeajuns rolul psihologului, care poate  aduce inclusiv lămuriri în soluționarea spețelor prin emiterea opiniilor de specialist. În cele din urmă, poate că nu toate cazurile ridică o problematică atât de complexă care să necesite clarificări sau opinii de specialitate de natură psihologică. 

Seria care își propune să prezinte din perspectiva psihologului informații utile despre expertiza psihologică clinică judiciară va continua în săptămâna următoare cu ultimul episod pe același subiect: 3 lucruri utile de știut despre expertiza clinică judiciară (episodul 4). Primul episod a fost publicat în ediția din 5 februarie a ziarului Observatorul de Covasna și pe site-ul CovasnaMedia.ro și s-a numit „Ce este expertiza clinică judiciară și când se apelează la psihologi în procese”, iar al doilea, apărut în ediția din vinerea următoare, în 12 februarie a.c., a vorbit, așa cum am mai precizat, despre „Rolul psihologului în expertiza clinică judiciară”. 

Sursa foto: Facebook/ Criminalistică și Psihologie Judiciară în investigația penală şi Consuela Banciu