Serie de 4 episoade despre o altă latură a muncii de psiholog  

Observatorul de Covasna lansează astăzi o serie de articole, în care abordează, alături de un specialist, un subiect despre care vorbim mai puțin, spre deloc: „Expertiza psihologică judiciară”.  Dacă nu avem de-a face cu instanțele de judecată, procesele și profesiile conexe, probabil că nu am auzit despre domeniul Psihologiei judiciare. Totuși, subiectul este unul care se poate dovedi util oricui. 

Despre acesta ne va vorbi în cele ce urmează psihologul clinician Consuela Banciu din Sfântu Gheorghe, care și-a început activitatea pe terenul psihologiei judiciare în anul 2014. În prezent, este singurul psiholog cu competență în expertiza psihologică judiciară din județul Covasna. 

De-a lungul carierei, a avut solicitări din aproape toate zonele țării, inclusiv din București, dar în ultimul timp își oferă serviciile în acest domeniu profesional în special în județele Covasna și Brașov. 

A efectuat expertize psihologice în diverse dosare, atât de Drept Civil, cât și de Drept Penal, în general în cauze cu minori și/sau cu victime ale unor abuzuri, fiind de referință prin complexitatea cauzelor cele de abuz sexual sau de abuz emoțional de tip alienare parentală. 

Ce este expertiza clinică judiciară? 

Activitatea psihologilor clinicieni cu competență în expertiza psihologică poartă denumirea de expertiză psihologică, aceasta fiind parte a psihologiei judiciare. 

Expertiza psihologică este de fapt un proces de evaluare mai complex, un demers profesional riguros, care depășește cadrul unei simple testări sau a unei evaluări psihologice, aceasta din urmă fiind doar o etapă în procedura de realizare. Expertiza în domeniul psihologiei judiciare este o cercetare cu caracter analitic și investigativ psihologic complex, necesar a fi însoţită de o argumentaţie reală, plauzibilă şi care în plan judiciar să poată valora ca informaţie utilă organului judiciar în conturarea convingerii intime, pe baza căreia să poată soluţiona speţa judiciară dedusă judecăţii în cunoştinţă de cauză.

Obiectul expertizei îl constituie circumstanţele importante din punct de vedere juridic pentru cauză, acestea raportându-se la perioadele şi situaţiile în care se derulează activitatea psihică a expertizatului, care sunt evaluate după diferite criterii juridice.

Expertiza psihologică nu se confundă cu expertiza psihiatrică sau cu expertiza medico-legală psihiatrică. De asemenea nu se confundă cu expertiza criminalistică, cu ancheta socială sau cu ancheta psiho-socială. 

Am văzut într-un interviu pe o temă similară, publicat pe site-ul Clujust.ro, că se precizează că în Transilvania judecătorii cer mai puține expertize clinice judiciare decât în restul țării. Așa resimți și tu situația? 

Într-adevăr, am constatat că în județul Covasna au fost solicitate de către instanțele de judecată mai puține expertize decât în restul țării. Practica expertizelor în instanțe nu este una uzuală, dar, în ultimii ani, atât în restul țării, cât mai ales în București, am observat o deschidere din ce în ce mai mare spre această resursă și o creștere a numărului de solicitări în ceea ce privește realizarea de expertize judiciare (la solicitarea instanțelor de judecată).  Probabil, în zona noastră (Covasna) sunt aspecte care limitează accesul la acest tip de probă, și anume, absența unor sesiuni de informare a magistraților,  a cabinetelor de avocatură etc.. 

Sunt importante expertizele psihologice judiciare? De ce? Care sunt beneficiile care vin cu o astfel de expertiză? Ce aduc ele în plus procesului de judecată sau de cercetare? 

Expertiza psihologică este o verigă importantă care asigură stabilirea circumstanţelor de importanță juridică cu conținut obiectiv, în baza acesteia poate fi realizată o calificare corectă a evenimentului juridic și poate contribui la un act de justiţie bine fundamentat, corect și transparent.

Beneficiul major al expertizei psihologice îl constituie descoperirea unor resurse nebănuite de natură psihologică pentru cei care iau decizii, bazându-se pe dovezi și argumente aflate în opinii de specialitate, pe lângă alte probe existente la dosarele cauzelor, astfel încât factorii decidenți să își poată forma o opinie pertinentă despre geneza unor situații, impactul și consecințele generate la nivel psihologic. Expertiza psihologică judiciară reprezintă o necesitate în sistemele judiciare moderne, care poate ajusta sub aspect analitic ceea ce în literatura juridică de astăzi numim convingerea intimă a judecătorului. 

Expertiza psihologică, ca de altfel toate tipurile de expertiză, se dispune și se realizează potrivit prevederilor codurilor de procedură civilă sau penală, în funcție de natura speței, însă instanțele de judecată și părțile aflate într-un proces judiciar solicită realizarea  expertizelor psihologice în special în dosarele civile. Predomină cauzele legate de încredințarea minorilor, stabilirea programului de vizitare a minorilor, stabilirea domiciliului minorilor, dar sunt dispuse și în dosarele penale, în cazuri cu copii abuzați/minori victime, sau pentru învinuiți, inculpați, victime sau martori.

Pe de altă parte, copiii se regăsesc adesea în postura de victimă a infracţiunilor, în special a infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală. În acest context, ia naştere calitatea acestora de persoană vătămată. Studiile psihologice situează copilul în categoria persoanelor cu o vulnerabilitate victimală crescută, din cauza particularităţilor psihocomportamentale şi de vârstă specifice. Ei sunt lipsiţi aproape complet de posibilităţile fizice şi psihice de apărare, au capacitate redusă de anticipare a unor acte comportamentale proprii sau ale altora. De aceea sunt deosebit de importante identificarea şi aplicarea tuturor dispoziţiilor referitoare la copiii victime precum şi abordarea tuturor aspectelor legate de cunoaşterea copilului, a etapelor de dezvoltare psihologică a acestuia, cu implicaţii directe asupra conduitei de urmat din partea celui care instrumentează cauza în materia expertizării psihologice a copilului victimă a unei infracţiuni.  

Expertiza psihologică poate fi un mijloc de probă foarte util, la care magistrații, instituțiile specializate pot apela în situația în care, pentru stabilirea adevărului obiectiv, apreciază că este nevoie să-și lămurească unele împrejurări, de fapt, în special din zona laturii subiective (voință, vinovăție, intenție) pentru elucidarea cărora sunt necesare competențe profesionale dintr-o anumită specialitate sau domeniu de specializare, competențe profesionale pe care nu le dețin magistrații. De multe ori cauzele din instanțe presupun cunoștințe de altă natură decât cele juridice. Astfel, un tip special de cunoștințe necesar deseori în cauzele penale și civile sunt cele psihologice. Cunoștințele magistraților, organelor de cercetare penală în domeniul psihologiei, firește, sunt limitate, iar uneori aceștia nu pot și nici nu este indicat să intervină. Ei au nevoie sa fie ajutați de specialiști care stăpânesc cunoștințe în domeniu și știu să le raporteze, iar aici intervine rolul psihologului expert, care este o persoană specializată, independentă și obiectivă.

Seria care își propune să prezinte din perspectiva psihologului informații utile despre expertiza clinică judiciară va continua în săptămânile următoare cu încă trei episoade: Rolul psihologului în expertiza clinică judiciară ( episodul 2), Cine poate cere o expertiză clinică judiciară (episodul 3) și 3 lucruri utile de știut despre expertiza clinică judiciară (episodul 4).

(Sursa foto: Facebook/ Criminalistică și Psihologie Judiciară în investigația penală şi Consuela Banciu)