STIREA ZILEI 23 martie 2021

Efectele pandemiei: scădere cu 55% a numărului de turişti în staţiunea Covasna

de Daniela Luca | 1269 vizualizări

Pierderile se resimt la nivelul comunităţii, al forţei de muncă şi al bugetului local; ce soluţii de viitor văd specialiştii

Reducerea numărului de turiști, dar și de pacienți veniți la Spitalul de Recuperare Cardiovasculară „Benedek Géza” din stațiunea balneoclimaterică de interes național Covasna, continuă să se reflecte în viața economică și socială a orașului. Cifrele care caracterizează turismul balnear din 2020 arată că provocările prin care trece acesta sunt imense. Pentru salvarea situației este nevoie de o schimbare de paradigmă, spun specialiștii în turism. Ei consideră că este nevoie ca pe viitor serviciile să fie prestate într-o proporție mai mare de pe piața concurențială, ceea ce ar duce la reducerea dependenței de Casa Națională de Pensii. Pe de altă parte, autoritățile locale spun că toți cei implicați în acest domeniu sunt conștienți de nevoia unei schimbări și că acest proces deja a început.

Anul trecut, din cauza pandemiei, hotelurile din stațiunea Covasna au funcționat în condiții restricționate, iar turiștii au fost foarte reticenți și aproape că nu au mai luat în calcul posibilitatea de a-și întări sănătatea la o bază de tratament. Acești factori au dus, inevitabil, la scăderea cifrelor care au caracterizat turismul din 2020. 

Datele furnizate de autoritățile locale arată că numărul sosirilor înregistrate la pensiunile, vilele și hotelurile din stațiune a scăzut cu peste 55% (57.855 în 2019, 25.897 în 2020), în timp ce la Spitalul de Recuperare Cardiovasculară „Benedek Géza” au fost anul trecut cu 80% mai puțini pacienți decât în anul precedent (12.251 în 2019, 2.485 în 2020). 

Și la numărul înnoptărilor turistice scăderile sunt semnificative: -61% la structurile de primire turistică (436.528 în 2019, 172.669 în 2020) și -74% la Spitalul de Recuperare Cardiovasculară „Benedek Géza” (132.684 în 2019, 34.768 în 2020). 

Pierderi imense la bugetul local, dar și la nivelul forței de muncă 

Bugetul local a fost și continuă să fie afectat de această criză prin care trece turismul balnear, spune primarul orașului Covasna, Gyerő József. Pierderile pe încasările taxei de stațiune, care ține de numărul de înnoptări turistice, sunt imense, spune acesta. Scutirile și facilități fiscale acordate agenților economici se reflectă și ele asupra banilor din buget, spune edilul-șef.  

„Dacă în 2019 am avut 1.076.134 de lei, venituri cu titlu de taxă de stațiune, în 2020 am încasat 433.231 de lei, deci practic o scădere de peste 68%. Există și pierderi care vin ca urmare a desființării locurilor de muncă, pentru că din impozitul pe venit care este plătit veniturilor pe care ei le încasează, ne revine o cotă parte din bugetul de stat. Mai avem o pierdere directă în forma ajutoarelor pe care le-am dat hotelierilor și operatorilor în turism care au solicitat ajutorul sub forma de reduceri la impozitul pe clădiri. Și aici avem o sumă importantă”, ne-a spus Gyerő József.

O altă pierdere semnificativă se înregistrează la nivelul forței de muncă. 

„Sunt palpabile la nivelul sufletului comunitar pierderea și lipsa de speranță, pentru că foarte multe familii și persoane au probleme și speranțe deșarte, din păcate. Foarte mulți s-au reorientat și este o pierdere majoră și faptul că oameni calificați în domeniul serviciilor turistice, în domeniul turismului balnear și-au părăsit locurile de muncă și merg în străinătate. Este foarte greu să îi aduci înapoi. Oameni calificați pe care să îi pun în locul lor nu prea există”, a mai spus primarul. 

Președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear (OPTBR) din România, Nicu Rădulescu este de părere că problema migrației angajaților calificați din sectorul medical este una cât de poate de serioasă. 

„Sunt două probleme delicate cu angajații. În primul rând, ei sunt specializați, mai ales cei din sectorul medical și ar putea să plece în străinătate foarte ușor. Asistenții medicali, medicii de balneofizioterapie sunt foarte bine cotați și recunoscuți pe plan european și ne pot părăsi fără probleme pe niște bani mult mai mulți decât la noi. Pe de altă parte, și politica asta a Statului de a trimite oamenii în șomaj tehnic, după care s-a mers pe șomaj obișnuit, la fel, cu foarte puțini bani, va crea niște probleme. Noi nu cerem altceva decât pe baza unor studii științifice să se demonstreze că am putea să fim eficienți. Dacă ei nu cred în aceste lucruri sau dacă au alte dovezi, ar putea să ni le spună, dar a trecut un an și nu am primit niciun fel de răspuns”, ne-a spus Nicu Rădulescu.

Godra Árpád: E nevoie de o schimbare de paradigmă la nivelul stațiunii Covasna

Directorul executiv al Asociației pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna, Godra Árpád a precizat în cadrul unei conferințe de presă în care s-au prezentat statisticile din turism pe anul 2020, că stațiunea Covasna va avea în continuare de pierdut, dacă nu va fi regândită strategia de dezvoltare a turismului pentru acea zonă. Dependența de tratamente finanțate de către Casa Națională de Pensii este una periculoasă, spune el. 

„Cu siguranță, o schimbare de paradigmă în stațiune și cel puțin la operatorii în turism din stațiunea respectivă, în sensul ca serviciile să fie prestate într-o marjă mult mai mare de pe piața concurențială, ar reprezenta o viziune mult mai sănătoasă asupra business-urilor. Mă refer aici în primul rând la calitatea serviciilor care ar trebui crescută și, cu siguranță, și tarifele practicate în cadrul stațiunii ar putea crește. Noi suntem convinși că există putere de cumpărare și pentru pachete turistice mult mai valoroase, dar calitative”, a spus, în cadrul unei conferințe de presă din 11 martie, Godra Árpád.

Legat de acest subiect, președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear (OPTBR) din România, Nicu Rădulescu spune că e nevoie și de „un alt mod de a gândi” și de un „alt concept de turism” pentru că stațiunea are foarte multe atuuri  care trebuie puse în valoare. Balneoturismul, SPA-ul, wellness-ul, natura și gastronomia sunt doar câteva dintre acestea, spune el. 

„Dependența unor stațiuni de contractul cu Casa Națională de Pensii este într-adevăr o dependență foarte periculoasă pentru că în ultimul timp Casa Națională de Pensii nu își prea respectă angajamentele contractuale. Actualmente au scăzut enorm de mult contractele cu CNPP și atunci trebuie și Covasna, ca și alte zone, să se ducă spre alte piețe, care pot fi niște piețe mai sigure, niște piețe mai bune, aducătoare de mai mulți bani, pentru că aceștia aduc la rândul lor mai multe investiții. Covasna are un potențial extraordinar și cu niște investiții și cu un alt mod de a gândi, cu alte piețe pe care trebuie să le cucerească, Covasna are în continuare o mare șansă pentru a se dezvolta. Aici este foarte important ca și autoritățile, împreună cu societățile și companiile, să găsească cele mai bune formule ca să poată într-adevăr să vină cu un alt concept de turism. Deja au început cu acel concept de turism sigur în Covasna și eu cred că trendul este foarte bun și eu cred că există un potențial mare de creștere și o nișă extraordinară pentru Covasna”, a mai adăugat Nicu Rădulescu. 

Nevoia de schimbare nu este o noutate pentru autoritățile locale 

Primarul orașului Covasna, Gyerő József, spune că o mare parte din operatorii turistici din stațiune, dar și autoritățile locale sunt conștiente de nevoia de schimbare și chiar s-au făcut câțiva pași importanți în această direcție. Edilul spune că toți cei care răspund pentru dezvoltarea turismului încearcă să vină în întâmpinarea unui segment de turiști care vor experiențe noi și care nu vor să se plictisească în stațiune. 

Gyerő József a precizat totodată că hotelurile din stațiune care țintesc spre piața concurențială și-au refăcut strategiile și s-au adaptat situației noi, ceea ce înseamnă că existența unui fenomen de reașezarea a pieței și a ofertei, de recunoașterea și conștientizarea acestei situații și de căutare a soluțiilor noi nu poate fi pus la îndoială.  

„Chiar și în această situație de pandemie, orașul Covasna a făcut cel puțin jumătate din turismul acestui județ. Hotelurile care trăiesc doar după Casa Națională de Pensii au avut probleme, dar după prima sau a doua palmă din primăvară și de la începutul verii lucrurile s-au schimbat. (...) Deci noi știm și cunoaștem că trebuie să intrăm într-o nouă paradigmă a turismului covăsnean și suntem deja în acest proces. Hotelierii au recunoscut acest lucru, iar autoritățile locale tocmai în acest sens caută soluții, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii de agrement din oraș pentru ca turiștii să aibă ce să facă în stațiune și tocmai de asta vrem să construim un Wellness și căutăm toate sursele de finanțare posibile”, a mai punctat primarul orașului Covasna. 

Programul de recuperare post-COVID, neglijat deocamdată de autoritățile centrale 

Un alt domeniu la care ar putea excela stațiunea, dar care deocamdată e pus în umbră de factorii decidenți, este programul de recuperare post-COVID. 

„Din păcate, nu s-a făcut nimic. Noi am intervenit la nivelul Ministerului Sănătății pentru a putea să ne permitem să reluăm activitatea integral, adică inclusiv procedurile calde de termohidroterapie. În continuare nu s-a dat curs solicitărilor noastre. Noi am făcut tot ce am putut astfel încât să înștiințăm Ministerul Sănătății că ar putea să folosească stațiunile balneare ca veritabile scuturi împotriva virusului, prin întărirea imunității, așa cum fac și alte țări. Din păcate, am asistat la o situație dramatică din punct de vedere al infectărilor, nu în stațiunile balneare, ci în țară, în special în marile orașe și în zonele aglomerate, ceea ce ne afectează și pe partea economică și în ceea ce privește menirea noastră ca stațiune, pentru că până la urmă stațiunile balneare ar putea să aibă un rol mult mai important decât e la ora actuală”, a mai spus Nicu Rădulescu. 

Președintele OPTBR este de părere că 2021 va fi un an greu de depășit, iar unica soluție este ca operatorii din turism să își găsească piețe noi și să își adapteze strategia de vânzare, dar și cea de colaborare cu autoritatea locală. 

Pentru că foarte mulți s-au obișnuit cu greutățile și responsabilitățile căzute pe umeri odată cu pandemia, dar și pentru că efectele campaniei de vaccinare ar trebui să înceapă să se resimtă,  primarul Gyerő József este optimist în ceea ce privește previziunile pentru anul acesta. 

„Anul trecut i-a luat prin surprindere pe toți această situație pandemică pe care o traversăm. Ne-a trebuit o perioadă de timp până cei de aici și-au reorganizat activitatea și și-au refăcut strategiile de acțiune astfel încât să reziste. Foarte mulți au început să gândească pachete turistice atractive în acest context pe care îl trăim și văd că din acest punct de vedere eu sper ca anul acesta să fie mai bun decât celălalt, dincolo de speranțele pe care le legăm de efectele vaccinării. Să sperăm că efectul acesta va fi vizibil cel puțin până în vară, până vom intra în sezonul plin și sperăm ca scăderea asta să nu mai fie atât de dramatică și anul acesta”, a mai adăugat primarul. 

Datele statistice arată că anul trecut județul Covasna a fost vizitat de 78.654 de turiști, iar astfel se înregistrează o scădere de peste 42% față de anul 2019, când în județ au sosit în total 136.530 de turiști. 

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.