În cabinetul medicului dermatolog Kelemen Orsolya ajung aproape zilnic adolescenți care și-au ales singuri produsele după recomandări de pe TikTok sau Instagram. Unii vin cu rutine întregi, alții cu pielea iritată după prea multe ingrediente active. În jur de 20% dintre pacienții pe care îi consultă sunt adolescenți, iar acneea rămâne cea mai frecventă problemă. Dincolo de coșuri, medicul vede însă și efectele asupra încrederii în sine, în timp ce tinerii au acces la tot mai multe sfaturi despre skincare, dar nu întotdeauna la cele potrivite. Am vorbit cu dr. Kelemen Orsolya, medic specialist dermatologie la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf”, despre produsele cumpărate la recomandarea influencerilor, greșelile care ajung să facă rău pielii, cremele scumpe și cât de simplă poate fi, de fapt, o rutină sănătoasă.

- Aș începe cu o imagine din cabinet. Cam cât la sută dintre pacienții dumneavoastră sunt adolescenți și cu ce probleme ale pielii vin cel mai des?

Adolescenții reprezintă o parte importantă din pacienții pe care îi văd în cabinet, în jur de 20%. Cea mai frecventă problemă cu care se confruntă este, bineînțeles, acneea. Este o afecțiune foarte comună la această vârstă, dar care poate avea un impact mult mai mare decât ne imaginăm asupra încrederii în sine și a felului în care adolescentul se raportează la propria imagine.

Pe lângă acnee, mai întâlnesc dermatite atopice, probleme ale scalpului, veruci sau diverse forme de iritații și sensibilități ale pielii. Cred că este foarte important ca adolescenții să nu considere aceste probleme „doar o etapă” și să aștepte să treacă de la sine, mai ales atunci când le afectează starea de bine. O evaluare dermatologică la timp poate face o diferență importantă.

Acneea nu este doar o afecțiune dermatologică, ci are și un impact psihologic și emoțional foarte important asupra pacienților. Dincolo de manifestările cutanate, această boală poate afecta semnificativ stima de sine, imaginea corporală și calitatea vieții, mai ales în cazul pacienților tineri.

- S-au schimbat problemele adolescenților în ultimii ani sau doar felul în care încearcă să le trateze?

Cred că s-au schimbat puțin ambele, și problemele cu care vin adolescenții la cabinet, dar mai ales felul în care încearcă să le rezolve. Acneea, de exemplu, a fost și rămâne foarte frecventă, însă astăzi adolescenții sunt mult mai expuși la informații despre îngrijirea pielii. Problema este că nu toate aceste informații sunt corecte.

Social media are un rol important. Adolescenții văd foarte multe rutine de skincare, recomandări de produse și „soluții rapide” și ajung uneori să folosească prea multe produse sau ingrediente active care nu sunt potrivite pentru vârsta și tipul lor de piele. În cabinet întâlnim astfel și iritații sau sensibilizări provocate de o rutină de îngrijire prea agresivă.

În același timp, observ că sunt mai preocupați de aspectul pielii și caută ajutor mai devreme. Este un lucru bun, însă informația trebuie să vină din surse corecte și să existe o abordare personalizată, nu o rutină copiată de pe internet.

- Cât de des întâlniți tineri care și-au ales singuri produsele după ce le-au văzut pe TikTok sau la influenceri?

Destul de des, aș spune că este o situație pe care o întâlnim aproape zilnic în cabinet. Mulți adolescenți vin deja cu produse pe care și le-au ales singuri, după ce le-au văzut pe TikTok, Instagram sau recomandate de influenceri. Uneori produsele sunt potrivite, însă problema apare atunci când încearcă să copieze o rutină întreagă fără să țină cont de particularitățile propriei pieli.

Adolescentul vede un produs care funcționează foarte bine pentru altcineva și presupune că va avea același efect și asupra propriei pieli. Dar pielea nu funcționează după o rețetă universală. Ce este potrivit pentru un adult sau pentru o anumită problemă poate fi nepotrivit pentru un adolescent.

De exemplu, pentru acnee, pot ajunge să folosească simultan mai multe ingrediente active, ceea ce poate duce la iritații și sensibilizarea pielii. Nu este greșit să te informezi online, dar recomandarea mea este ca informația găsită pe social media să fie un punct de pornire, nu un diagnostic și nici un tratament în sine.

Mai puțin înseamnă mai mult. În medicină nu există rețete universale. Fiecare tratament trebuie individualizat pentru fiecare pacient și nu există doi pacienți identici.

- Care sunt greșelile de skincare pe care le vedeți cel mai des la adolescenți?

Sunt câteva greșeli pe care le întâlnesc frecvent:

· Rutine prea complicate – prea multe produse și ingrediente active, când pielea are nevoie, de multe ori, de o rutină simplă și consecventă.

· Curățarea excesivă a tenului – spălarea foarte des sau folosirea produselor agresive poate irita pielea și îi poate afecta bariera.

· Stoarcerea coșurilor – este una dintre cele mai comune greșeli și poate accentua inflamația și poate lăsa pete sau cicatrici.

· Folosirea produselor nepotrivite pentru tipul de ten – de exemplu, produse foarte agresive pentru un ten sensibil sau uscat.

· Excesul de exfoliere – acizii și scruburile folosite prea des pot provoca iritații și sensibilizare.

· Schimbarea produselor prea repede – adolescenții se pot aștepta la rezultate în câteva zile și ajung să schimbe constant rutina, fără să ofere produselor suficient timp.

· Ignorarea acneei persistente – când acneea este moderată, severă, dureroasă sau lasă cicatrici, este mai bine să fie evaluată de un dermatolog decât tratată la întâmplare acasă.

- Retinol, acizi, vitamina C, niacinamidă. Ce ingrediente nu au nevoie adolescenții să folosească fără o indicație clară?

În primul rând, nu cred că trebuie să demonizăm anumite ingrediente, ci să vorbim despre necesitatea lor. Un adolescent sănătos, fără o problemă dermatologică specifică, nu are nevoie să își construiască o rutină complicată cu retinol, exfolianți acizi, vitamina C, niacinamidă și multe alte ingrediente active.

Retinoizii, de exemplu, pot avea indicații foarte clare, inclusiv în tratamentul acneei, dar nu îi recomand doar pentru că sunt „anti-aging”. Același lucru este valabil pentru acizii exfolianți: pot fi utili în anumite situații, însă folosiți excesiv pot irita și sensibiliza pielea.

Vitamina C și niacinamida sunt, în general, ingrediente bine tolerate, dar nici acestea nu sunt obligatorii într-o rutină de adolescent doar pentru că sunt populare pe social media. Pentru majoritatea adolescenților, o rutină simplă este suficientă: o curățare blândă, hidratare și protecție solară. Restul se adaugă atunci când există o indicație reală și în funcție de tipul de piele și de problema pe care vrem să o tratăm.

Retinolul este cel mai cunoscut derivat de vitamina A. Retinoizii au un rol important în dermatologie. Retinolul este un ingredient activ care poate ajuta în cazul ridurilor, petelor pigmentare, cicatricilor și acneei. Pentru un ten fără probleme, folosirea retinolului este recomandată mai degrabă după vârsta de 30 de ani, când începe să scadă mai rapid producția de colagen. Este un produs fotosensibilizant, de aceea protecția solară, cu SPF 50, este importantă.

- Ajungem în fața unui raft cu zeci de creme și seruri. Cum alegem un produs simplu și potrivit fără să cădem în capcana marketingului?

În primul rând, aș spune să nu alegem produsul pornind de la promisiunea de pe ambalaj, ci de la nevoia pielii. Cu cât rutina este mai simplă, cu atât este, de multe ori, mai ușor să evităm iritațiile și să înțelegem ce funcționează cu adevărat.

Pentru un adolescent, aș începe cu trei lucruri de bază, adică un produs de curățare blând, o cremă hidratantă potrivită tipului de piele și protecție solară. Dacă există acnee, puncte negre sau o altă problemă dermatologică, atunci introducem un ingredient activ cu o indicație clară, nu cinci produse deodată.

Și aș mai avea un criteriu foarte simplu. Dacă un produs promite să rezolve aproape toate problemele pielii, probabil merită să fim puțin sceptici. Marketingul ne poate face să credem că avem nevoie de foarte multe produse, când, în realitate, o rutină corectă și consecventă este mult mai importantă decât un raft plin de seruri.

- Ce ar trebui să știm să citim pe etichetă? Există ingrediente pe care să le căutăm sau, dimpotrivă, să le evităm?

Eticheta este importantă, dar nu trebuie să ne sperie lista lungă de ingrediente. Pentru un adolescent, m-aș uita în primul rând la destinația produsului și la cât de simplă este formula. Dacă vorbim despre o cremă hidratantă, ingrediente precum glicerina, ceramidele sau acidul hialuronic pot fi utile pentru hidratarea și susținerea barierei cutanate.

În schimb, aș fi atentă la folosirea simultană a mai multor ingrediente active, mai ales retinoizi, acizi exfolianți sau alte substanțe cu potențial iritant. Nu pentru că sunt ingrediente „rele”, ci pentru că pot fi inutile sau prea agresive dacă nu există o indicație clară.

Și foarte important, nu aș alege un produs doar pentru că are un ingredient „vedetă” scris mare pe ambalaj. Contează concentrația, formula în ansamblu, tipul de piele și problema pe care vrem să o tratăm. Iar dacă pielea este sensibilă, merită să fim atenți și la parfumuri sau la alți potențiali iritanți.

Printre ingredientele active pe care le putem întâlni se numără peroxidul de benzoil, acidul salicilic, retinoizii, acidul azelaic, acidul glicolic, acidul lactic și niacinamida. Alegerea lor trebuie însă făcută în funcție de problema pielii.

Pe scurt, pentru adolescenți, regula mea este: mai puține produse, ingrediente bine alese și o indicație clară pentru fiecare activ pe care îl introducem în rutină.

- O cremă de 300 de lei poate fi cu adevărat de zece ori mai bună decât una de 30 de lei? Cât contează prețul în skincare?

Nu. Prețul nu este un indicator direct al eficienței unui produs. O cremă de 300 de lei nu este, în mod automat, de zece ori mai bună decât una de 30 de lei. În skincare plătim uneori și pentru cercetare, formulare, ambalaj, brand sau experiența oferită, nu doar pentru ingredientele active.

Prețul unui produs cosmetic poate fi determinat de mai mulți factori: cantitatea, costul ingredientelor, costul producției, testarea, brandul, ambalajul, marketingul, distribuția și taxele. O cremă mai scumpă poate avea o textură mai sofisticată, ingrediente active bine studiate și o testare mai riguroasă, dar acest lucru nu înseamnă automat că este mai bună pentru pielea noastră. Trebuie să facem diferența între promisiunile de marketing și dovezile științifice.

Pentru un adolescent, cu atât mai mult, nu cred că este nevoie de produse foarte scumpe. O cremă hidratantă simplă, bine formulată și potrivită tipului de piele poate fi o alegere excelentă. Mai important decât prețul este ca produsul să fie potrivit pielii, să fie folosit corect și constant.

În cremele hidratante există diferite categorii de substanțe active, în funcție de modul în care acționează. Umectanții atrag apa în piele. Aici intră, de exemplu, acidul hialuronic și glicerina. Emolienții catifelează pielea și contribuie la repararea barierei cutanate. Ceramidele sunt lipide esențiale care ajută la refacerea barierei de protecție a pielii. Niacinamida poate calma roșeața, poate ajuta la reglarea sebumului și la menținerea hidratării. Squalane-ul este un ulei ușor, non-comedogenic.

De fapt, aș prefera ca un adolescent să aibă o rutină simplă și accesibilă, pe care să o respecte zilnic, decât o rutină foarte scumpă, cu zece produse pe care le schimbă în fiecare lună.

- Dacă ar trebui să păstrăm doar trei obiceiuri pentru o piele sănătoasă pe termen lung, care ar fi acestea?

Dacă ar fi să aleg doar trei, aș spune: protecția solară, o rutină simplă și consecvența. Protecția solară este esențială pe termen lung, iar rutina trebuie adaptată tipului de piele și vârstei, cu produse potrivite, folosite corect și constant. Rezultatele nu apar peste noapte.

La fel de important este să nu agresăm pielea. Spălarea excesivă, exfolierea agresivă sau produsele folosite doar pentru că sunt la modă pot face mai mult rău decât bine. O rutină simplă, pe care o respectăm zilnic, este mai valoroasă decât una foarte complicată, pe care o schimbăm permanent.

Și trebuie să învățăm să ne ascultăm pielea. Dacă un produs provoacă usturime, roșeață sau descuamare, nu înseamnă neapărat că „funcționează”. Uneori este pur și simplu semnul că pielea ne spune că este prea mult.

***

Articolul face parte dintr-o campanie a Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, realizată în colaborare cu Observatorul de Covasna - covasnamedia.ro. Scopul este acela de a aduce în atenția covăsnenilor subiecte de interes, de actualitate și sfaturi de la specialiști.

Din seria „Povești din spital” mai poţi citi:

• Dr. Andrei Florescu, medic anatomopatolog: „În spatele fiecărei lame se află o persoană”
• Szász Csaba, asistentul de la Cardiologie care și-a urmat propriul sfat
• Köntés Tímea: „Nu trebuie să fii perfect, ajunge să fii om”
• Dr. Sebesi Noémi-Kinga: „În neurologie, timpul înseamnă creier”
• Maria Nicoleta Goagă, asistentă la Ginecologie: „Femeile nu au timp să fie fragile”
• Andrea Német : „După ce am devenit mamă, nu mai văd paciente, ci femei”
• Mărioara Neagu, asistentă la Psihiatrie: ce nu se vede dincolo de ușile secției
• „O infirmieră trebuie să aibă mâini harnice, dar și inimă caldă” – Laura Covaci, infirmieră la Hematologie
• „De multe ori, o vorbă bună face mai mult decât o injecție” – interviu cu Ramona Sicoe, asistentă la Reumatologie
• Ilyés Mónika – prezența caldă dintre incubatoarele de la Neonatologie