STIREA ZILEI 29 ianuarie 2021

Gara din Întorsura Buzăului: capăt de linie?

de Iulia Drăghici - Taraș | 13953 vizualizări

Ce spune CFR despre prezentul şi viitorul stației care în iunie 2021 împlinește 90 de ani de la inaugurare 

Chiar dacă nu sunt puțini oameni ai zonei Buzaielor care și-au luat gândul că vor mai auzi vreodată sunet de tren în Gara din Întorsura Buzăului, autoritățile încearcă totuși să trimită semnale, timide, că se lucrează, se fac licitații, studii, analize și toate cele. În acest timp, clădirea din ultima stație de pe ruta Brașov – Întorsura Buzăului pare fantomatică. Nu arată tocmai părăsită...încă, deși ușa roșiatică, cu vopsea scorojită, care înainte ducea în micuța sală de așteptare, are un placaj în loc de geam, iar pe sticla rămasă intactă, într-un colț e lipită o hârtie care descrie, robotic, în câteva cuvinte, tristețea care a cuprins locația. 

„ÎN ATENȚIA CĂLĂTORILOR! Ca urmare a calamităților din data de 30.06.2018, podul de cale ferată de la Halta BUDILA a fost grav avariat. Din acest motiv, circulația trenurilor pe secția ÎNT. BUZĂULUI – BRAȘOV este suspendată până la remediere”. Aceasta este descrierea funcționărească a cauzei pentru care gara riscă acum să intre în uitare, după ce a căzut într-o liniște apăsătoare, pătrunsă din când în când, până nu de mult, de utilajele firmei care dezmembra vagoane. 

Cu ani în urmă, nu era zi în care în gara din Întorsura Buzăului să nu fie agitație, mai ales la orele la care venea sau pleca trenul. Erau oameni care așteptau să audă șuieratul trenului încă de când ieșea din celebrul tunel - o mândrie a zonei, care acum, de asemenea, zace în paragină – ca să se apropie de peron și să se îmbarce ca să plece la „oraș”. Erau oameni de toate vârstele și din aproape toate păturile sociale. Adolescenți, care mergeau în plimbări pe Republicii, părinți și copii, care plecau sau veneau de la cumpărături, doctori sau alte vizite, țărani care mergeau să vândă lapte, ouă și brânză de casă în piețele brașovenilor, navetiști, care mergeau sau veneau de la muncă obosiți, studenți și lista mai poate continua. Trebuie să recunoaștem și că o astfel de călătorie nu era întotdeauna o plăcere, însă venea la pachet cu alte beneficii, ca de exemplu de cost și, eventual, de siguranță. 

Am scris în 2016, întâmplător, chiar în această perioadă, sfârșit de ianuarie, un articol despre tunelul Întorsura – Teliu, unul dintre, dacă nu chiar cel mai lung din România, a cărei traversare, uneori într-un întuneric beznă, fără semnal la telefon, fără conexiune cu lumea „de afară” era în sine o călătorie, mai degrabă interioară. Zgomotul monoton şi constant al trenului, lumina difuză şi vocile murmurate ale partenerilor de călătorie te transportă, preț de câteva minute, nu doar la destinație, ci şi prin colțurile ascunse ale propriei minți. Așa scriam în urmă cu cinci ani.  Acum senzația aceasta nu mai poate fi trăită. 

Tristețea este cu atât mai adâncă cu cât Gara Întorsura Buzăului, așa ruptă de lume cum a devenit, mai este vizitată doar de haitele de câini care își fac acolo veacul sau de oameni care sunt în trecere spre casele lor de „dincolo de linii”, ori, mai nou, de angajații de la firma care dezmembrează vagoanele rămase „sechestrate” după ce a căzut podul. Mai veneau, spun unii oameni, și persoane fără adăpost, care își găsiseră refugiu în vagoanele abandonate. Vin mereu, se pare, și „fotografi amatori”. Ce fotografi amatori? Este vorba, aflăm, de cetățeni care și-au făcut un fel de obicei din a merge la gară pentru a ține contul asupra a ceea ce se petrece acolo. Asta ne-a spus-o, în treacăt, un bărbat, probabil administrator, pe care l-am întâlnit zilele trecute, când și noi am fost „prinși” în aceeași postură, doar că aveam un motiv clar de scos la înaintare: ziarul. Bărbatul zicea că mereu vin tot felul de oameni să imortalizeze, prin fotografii, zona. Eu cred că îi atrage acolo dorul pentru vremurile de altădată. Sau speranța că locul va deveni din nou o poartă, nu o fundătură, cum este acum. Pentru că sunt multe povești care au început aici. Sau, de ce nu?, care s-au sfârșit pe acest peron. Povești care trebuie să continue. 

CFR: activități periodice de verificare și curățenie 

CFR, că de ei aparține clădirea, ne-a transmis, printr-un răspuns la o solicitare oficială pe care le-am adresat-o, că nu au dat uitării clădirea Gării Întorsura Buzăului și că, de când a fost preluată din nou secția, adică din 2019, aici sunt persoane plătite să verifice zona și să facă și curățenie. 

După preluarea, de către CFR SA, a secției de circulație Hărman –Întorsura Buzăului, întrucât circulația era întreruptă, o parte a personalului de exploatare a fost detașat la alte subunități, iar personalul rămas desfășoară periodic activități de verificare și curățenie, atât în HM (n.red. Halta de Mișcare) Întorsura Buzăului și Budila, precum şi în clădirile de exploatare”, se arată în răspunsul primit de redacția Observatorul de Covasna. 

Am întrebat și dacă sunt intenții de a moderniza Gara, în eventualitatea în care traficul feroviar va fi reluat în zona Întorsurii Buzăului? 

La nivel local, Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă a Transportului Public Brașov are în derulare un proiect pentru realizarea a 7 trasee de tren metropolitan, cu plecare din Stația CF Brașov, HM Întorsura Buzăului aflându-se pe traseul Brașov – Hărman – Budila – Teliu – Întorsura Buzăului”, a fost răspunsul transmis de Compania Națională Căi Ferate „CFR” SA. 

Cât despre momentul în care se vor începe lucrări la podul de la Budila, nimic nu este concret. 

Obiectivul de investiții  privind „Reconstrucția podului și amenajarea albiei de la km 17+318, pe linia 317 Hărman-Întorsura Buzăului” este inclus în lista obiectivelor cu finanțare de la Bugetul de Stat. Vă reamintim faptul că, SRCF Brașov a lansat licitația pentru lucrările de reconstrucție a podului CF din comuna Budila, situat pe linia Hărman-Întorsura Buzăului, km 17+318 și lucrări de amenajare albie, în septembrie 2020. Lucrǎrile vor începe dupǎ finalizarea procedurilor de achiziţie publicǎ și după semnarea contractului. Menționăm faptul că, în această etapă trebuie luată în considerare, dacă va fi cazul şi perioada de contestații”, ne-a informat săptămâna aceasta CFR. 

Cam în aceeași perioadă, Agerpres nota într-un articol preluat și de ziarul nostru, că se preconizează ca lucrările să înceapă în acest an. Dacă nu vor fi contestații la licitație. 

Patru operatori economici au depus oferte la licitația pentru reconstrucția podului şi amenajarea albiei râului, iar în prezent încă se analizează ofertele și urmează să fie desemnat un câștigător. Dacă nu vor exista contestații, lucrările vor începe în acest an, potrivit purtătorului de cuvânt al CFR, Oana Brânzan, citată de Agerpres. Știm și că valoarea estimată a contractului este de circa 26 milioane de lei, iar finanțarea urmează să fie asigurată din bugetul de stat, termenul de finalizare a lucrărilor fiind de 12 luni. Deci, probabil, nu vom putea vorbi de inaugurare, dacă lucrurile merg perfect, înainte de 2022, poate 2023. 

Dezmembrarea care s-a lăsat cu amendă de 30.000 de lei 

Recent, atenția către Gara din Întorsura Buzăului a fost atrasă de acțiunea de dezmembrare a vagoanelor părăsite pe liniile care începeau să ruginească sub ele. Cetățenii au semnalat prin mijloacele de socializare un „dezastru ecologic” în zonă. Totuși, Garda de Mediu, care s-a autosesizat, spune că nu poate fi vorba de așa ceva. Dar au fost găsite ceva probleme, mai degrabă birocratice, care au dus la o amendă de 30.000 de lei. Și la un termen limită pentru a finaliza curățenia în zonă. 

Firma nu avea autorizație de mediu pentru județul Covasna pentru a efectua operațiunea de dezmembrare. Avea pentru județul de unde era firma respectivă. Ca măsură complementară am dispus să nu mai lucreze, dar vagoanele erau oricum dezmembrate, și să facă curățenie până pe 19 februarie, dar cu posibilitate de prelungire în funcție de condițiile meteo. (...) Noi vom verifica dacă au făcut în termenul prevăzut, iar dacă nu, va răspunde și CFR-ul, pentru că până la urmă e terenul lor”, ne-a spus șeful Gărzii de Mediu Covasna, Lucian Cândea. 

Tot acesta a precizat și că din constatările echipei de la Garda de Mediu, nu a fost vorba de vreun dezastru ecologic acolo, nu s-au vărsat combustibili pe sol, oricum nu mai mult decât se întâmpla în mod normal pe calea ferată. „Nu au fost deșeuri din care să curgă lichide. Estetic arăta urât. Dar așa se întâmplă la astfel de acțiuni. E exclus să vorbim de un impact ecologic”, a mai spus Lucian Cândea. 

Despre această situație i-am întrebat și pe reprezentanții CFR, pentru că practic totul s-a întâmplat la ei „în curte”. Aceștia ne-au informat că decizia de dezmembrare a celor 15 vagoane rămase în gară a fost a companiei care le-a deținut, dar că se ține legătura cu firma de dezmembrări. 

În anul 2019, la preluarea de către CFR SA a secției neinteroperabile Hărman – Întorsura Buzăului, de la SC RC-CF Trans SRL Brașov, circulația trenurilor era întreruptă, din cauza distrugerii podului de la km 17+318, iar în Halta de Mișcare (HM) Întorsura Buzăului au rămas 15 vagoane, aparținând SC Rail Force SRL Brașov. Divizia Trafic din cadrul SRCF Brașov a aplicat până în luna noiembrie 2020, tariful de staționare pentru aceste vagoane, care ocupau linii din HM Întorsura Buzăului. 

SRCF Brașov nu deține informații referitoare la decizia de dezmembrare a vagoanelor, proprietate a operatorului privat de transport feroviar de marfă.

Regionala Brașov menține legătura cu reprezentanții firmei responsabile pentru dezmembrări, lucrările de îndepărtare a materialelor rezultate din dezmembrare fiind deja demarate”, se arată în răspunsul CFR, transmis redacției Observatorul de Covasna. 

De subiect s-au arătat interesate și autoritățile din Întorsura Buzăului, care au precizat că au fost în vizită la fața locului, mânați tot de îngrijorarea pentru mediu. 

„Ne-am autosesizat de situația de acolo. Erau la muncă în momentul respectiv vreo 15-20 de muncitori, dezmembrau ultimele două vagoane, dintr-o serie de 13 vagoane. Este un teren privat, este un teren al CFR-ului, nu este în administrația noastră acest teren. Dar totuși, fiind în oraș, trebuie să ne preocupăm de respectarea tuturor condițiilor pe partea de mediu. Era reprezentantul firmei la fața locului, am vorbit cu dânsul, ne-a asigurat că vor face curățenie după ce vor termina dezmembrarea. Asta era în jurul datei de 15 decembrie, cred că. Se lucra intens pentru dezmembrarea celorlalte două vagoane. Cei de la Garda de Mediu s-au autosesizat și ei. Au fost în noaptea de 22 decembrie acolo”, ne-a spus primarul Raul Urdă. 

Când vom avea pod, poate nu vom avea operator 

Tot primarul din Întorsura Buzăului ne-a spus că momentul reluării traficului feroviar în zonă este unul așteptat, însă că nu doar construirea podului de la Budila este o problemă în calea acestui deziderat, ci și faptul că probabil va fi greu să se găsească un operator economic dornic să își asume un serviciu prea puțin rentabil cum este acesta. 

„Cu siguranță este util pentru zonă să avem și un trafic feroviar. Nu știu cât de eficient și de rentabil mai este pentru firma care va prelua acest serviciu după ce se va da în folosință podul de la Budila. În ultimul timp, s-au redus numărul de vagoane. Au redus de la trenul clasic, mare, până la cel rulant cu două vagoane mici. Nu știu dacă mai este eficient, economic vorbind. Clar, pentru omul care nu își permite sau nu are timp să meargă la o anumită oră cu autobuzul sau vrea mai ieftin este bun și este util. Așteptăm cu nerăbdare să fie finalizat podul și să se reia mersul trenurilor. În trecut, CFR-ul a concesionat către o firmă privată acest serviciu. Ei (n. red. CFR-ul) au considerat nerentabil. Acum sperăm să fie o firmă privată care să dorească să preia acest serviciu. Ne-am tot agitat că vom face acest pod și ne vom trezi în situația în care nu va fi, probabil, o firmă care să facă acest serviciu. Să sperăm că va găsi CFR-ul o firmă care să liciteze acest serviciu de la ei”, a explicat Raul Urdă, pentru Observatorul de Covasna. 

De asemenea, este de spus că poate, pe lângă operator, viitorul serviciul de transport feroviar ar trebui să vină cu ceva mai mult.

Prima mea călătorie cu acest tren a fost când aveam 8 ani. A fost o adevărată aventură, mai ales că aveam să trec prin tunelul despre care auzisem o mulțime de povești. Ceea ce s-a întâmplat în timp cu acest tren nu a mai fost deloc plăcut. L-am regăsit peste ani, în perioada studenției, foarte obosit. Un tren posomorât, bătrân și neîngrijit. Un tren veșnic prea mic pentru câți calatori avea, mereu murdar și mult prea accesibil tuturor celor care știau sau nu să îl păstreze. Lipsa lui într-adevăr a fost un neajuns mai ales pentru persoanele care mergeau la muncă, însă cumva oamenii au găsit soluții. Sunt convinsă că reintrarea lui în circulație ar fi binevenită pentru toată lumea, însă cred că ar fi nevoie de un update. Atât al trenului, cât și al călătorilor. Trebuie să avem condiții de călătorie decente, dar și obligația de a le păstra”, ne-a spus Maria Bianca Vașvari, tânăra din Barcani, care între timp a fost aleasă consilier local în comuna sa. 

Gara Întorsura Buzăului împlinește anul acesta 90 de ani 

Gara din depresiunea Buzaielor, iar calea ferată Hărman – Întorsura Buzăului au fost inaugurate în 25 iunie 1931. Adică la vară se împlinesc 90 de ani de atunci. La împlinirea a 75 de ani, adică în 2006, în Gara din Întorsura a avut loc un eveniment special, în cadrul căruia fost montată o plăcuță de marmură, inscripționată, pe care scrie că aceasta era „una dintre primele linii de cale ferată concesionată”. Pe un perete alăturat este o altă plăcuță pe care scrie: „Omagiu celor ce au construit linia ferată Hărman – Întorsura Buzăului care prin munca lor neîntreruptă de 50 de ani și-au adus o contribuție deosebită la dezvoltarea transportului feroviar. 1931 – 1981, CFR”. Contribuție care nu mai poate fi acum exploatată din cauza inundațiilor din 2018. 

Revin la ideea de speranță că această gară va deveni din nou o poartă, nu o fundătură. Asta ne mai rămâne: speranța. Dar este bine atât timp cât există și ea. Paradoxal este că deși trăim în secolul vitezei, al transportului rutier, mai sunt nostalgici, printre care mă aflu și eu, care tânjesc după sunetul monoton al trenului, după siguranța acestor călătorii, după discuțiile și prieteniile legate pe banchetele uneori rupte și înghesuite sau după cărțile citite care făceau traseul să pară mult prea scurt. Pentru că, pe lângă aspectul economic, despre asta este vorba, nu despre o clădire, un peron, un tren, o cale ferată. Despre vieți și amintiri legate de un loc care riscă să devină el însuși o amintire. 

Iulia Drăghici – Taraș 

A contribuit și David Leonard Bularca 

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.