ACTUALITATE 26 ianuarie 2016

Tunelul „Teliu – Întorsura Buzăului”, cel mai lung din România

de Iulia Drăghici | 3998 vizualizări

Tunelul feroviar care face legătura între localităţile Întorsura Buzăului şi Teliu este, potrivit datelor oficiale, cel mai lung tunel din România. Dacă eşti locuitor al zonei Buzaielor, este aproape imposibil să fi ratat călătoria cu trenul, care implică trecerea prin Tunelul Teliu. Zgomotul monoton şi constant al trenului, lumina difuză şi vocile murmurate ale partenerilor de călătorie te transportă, preţ de câteva minute, nu doar la destinaţie, ci şi prin colţurile ascunse ale propriei minţi.

„Sincer, de fiecare dată când ştiu că urmează să intru în acest tunel am un sentiment de siguranţă, contrar aşteptărilor mele, pentru că în general am o uşoară teamă de întuneric, mai ales când sunt singură. Am zile când abia aştept să trec prin tunel. Pentru câteva minute rămân eu, doar cu gândurile mele, fără semnal la telefon, fără să mă mai distragă ceva. Şi acele minute sunt diferite, sunt mai plăcute”, ne-a spus Ana, o tânără studentă originară din Întorsura Buzăului.

Cu bune şi cu rele, călătoria cu trenul rămâne pentru mulţi dintre noi o alternativă ieftină şi eficientă de a călători. Totuşi, oamenii care călătoresc pe ruta Întorsura Buzăului – Halta Poiana Florilor şi retur sunt singurii care au privilegiul de a trece, de fiecare dată, prin cel mai lung tunel din România.

„Marea problemă a noastră, fiind într-o zonă depresionară, este izolarea. Trenul trebuie văzut în primul rând ca un mod de a sparge izolarea. Acest tunel reuşeşte să ne asigure o legătură directă cu Braşovul. Acesta este principalul avantaj pe care ni-l aduce trenul şi implicit tunelul. După care vin şi avantajele economice. Costul călătoriei pe calea ferată a fost şi va fi întotdeauna mai mic decât cel al călătoriei rutiere. Mai mult decât atât, tunelul ar putea deveni un punct de excepţie în ceea ce priveşte turismul, pentru că este un tunel foarte lung”, ne-a declarat primarul din Întorsura Buzăului, Leca Băncilă.

Tunelul Teliu s-a născut dintr-o idee vizionară

Tunelul Teliu ianuarie 2016 - 2Tunelul Teliu măsoară nu mai puţin de 4.379 de metri, potrivit Historia.ro. Aceeaşi sursă ne spune că tunelul a fost „finalizat la 30 septembrie 1928, deschis circulaţiei în ziua de 25 iunie 1931 şi inaugurat abia trei ani mai târziu, la 24 iunie 1934”.

Gara din Întorsura Buzăului a fost inaugurată tot în 25 iunie 1931, odată cu deschiderea căii ferate Braşov – Întorsura Buzăului, conform unei lucrări ştiinţifice scrise de Radu Bellu şi finanţată de Primăria Întorsura Buzăului.

Construcţia tunelului a avut la bază o idee vizionară care îşi propunea să lege Transilvania de Muntenia, trecând Carpaţii prin Pasul Buzău. „Premisele acestui proiect pot fi identificate încă din anul 1862, când, în textul unui memoriu tratând problema realizării «celui dintâi drum de fier din România Unită», ilustrul om politic şi ziarist George Bariţiu (1812-1893) considera că viitorul traseu ar fi trebuit «să lege Giurgiul cu Bucureştiul şi, trecând prin Ploieşti, să se apropie de munţi»”, notează Historia.ro.

La 24 martie 1907, în Monitorul Oficial nr. 276 este publicat textul Înaltului Decret Regal Nr. 1129, prin care era aprobată construcţia viitoarei linii ferate particulare „de utilitate publică” Buzău-Nehoiaşu, primul tronson al proiectatei căi ferate Buzău-Braşov.

„Pentru ca proiectatul „drum de fier” transcarpatic să poată străpunge culmile întâlnite pe tronsonul său cuprins între Braşov şi Întorsura Buzăului, a fost necesară însă construcţia a trei tuneluri, cel mai important dintre ele, de la Teliu, măsurând nu mai puţin de 4.379 de metri”, scrie aceeaşi sursă.

Construcţia tunelului a fost începută de la nord către sud, în ziua de 15 iulie 1924 de antrepriza germană „Julius Berger Tiefbau Aktien Gesselschaft-Berlin”. „După aproape un an, în ziua de 5 iulie 1925, o altă echipă de tunelişti a început să lucreze în sens contrar, dinspre actuala staţie de cale ferată Întorsura Buzăului, cele două galerii întâlnindu-se în ziua de 1 octombrie 1926, la o distanţă de 3.363 de metri de portalul nordic al tunelului şi 1.013 metri de cel sudic”, informează Historia.ro.

Costul total al construcţiei căilor ferate dinspre Hărman spre Întorsura Buzăului a fost de aproape 2 miliarde de lei la vremea respectivă, adică undeva la 450 de milioane de lei pe kilometru, scrie în lucrarea realizată de Radu Bellu.

Potrivit datelor istorice, tunelul „a fost proiectat astfel încât să nu stânjenească o eventuală dezvoltare ulterioară a atât de necesarei legături transcarpatice; gabaritul său permitea instalarea unei linii ferate electrificate cu două fire de circulaţie, linie care nu se va mai construi însă niciodată”.

„Chiar dacă administrarea tunelului nu ţine de autorităţile locale, noi nu putem decât să ne bucurăm că avem în teritoriu o astfel de construcţie. Lumea modernă a fost adusă „în spate” către azi de trenuri, de căile ferate”, a spus primarul din Întorsura Buzăului.

 

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.