Interviu cu medicul specialist în boli infecțioase de la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, dr. Nagy Réka

Dacă e vară şi e vacanță, nu înseamnă că bolile sunt şi ele în concediu. Totuși, le putem evita, cel puțin pe cele infecțioase, de exemplu, dacă ținem cont şi punem în aplicare câteva reguli de bun simț. Am vorbit despre acestea cu dr. Nagy Réka, medic specialist în boli infecțioase de la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe. 

- Aș vrea să începem interviul cu o scurtă prezentare: de câți ani sunteți medic al spitalului județean, ce vârstă aveți, care sunt hobby-urile dvs.? Locuiți în Sfântu Gheorghe? 

Sunt medic specialist de boli infecțioase al spitalului județean Sfântu Gheorghe. Prima dată am ajuns la acest spital în anul 1999, ca stagiară. Am devenit rezident de boli infecțioase din anul 2000. Majoritatea anilor de rezidențiat i-am petrecut la Târgu Mureș. După susținerea examenului de specialitate, în 2005, la București, am revenit la Spitalul Județean și de atunci lucrez ca medic al acestui spital. Am 49 de ani, sunt din Sfântu Gheorghe, sunt mamă a doi copii. Îmi place să călătoresc, să descopăr oameni și lucruri noi. De altfel, cred că în profesia noastră, capacitatea de a descoperi și a ne însuși lucruri noi este ceva esențial. 

- Cum și când ați ales această meserie, de medic? 

Cred că la începutul clasei a XII-a m-am decis definitiv. Nu eram genul de copil care știa din grădiniță ce va fi dacă va fi mare. Îmi plăceau mult biologia, în special anatomia umană, și chimia. Inițial, am ezitat între facultatea de farmacie și medicină, dar în cele din urmă am ales medicina. 

- Dar specializarea? 

Din primii ani de facultate m-a interesat lumea microorganismelor care ne înconjoară, susținerea și restabilirea echilibrului dintre organismul uman și microorganisme. În anul VI de facultate, când am și învățat patologia de boli infecțioase, am simțit că aș face cu plăcere această specialitate. M-am decis definitiv când am ajuns la Spitalul Județean Sfântu Gheorghe și am aflat că spitalul are nevoie de medic infecționist. 

- Dacă ar fi să explicați unui copil, de 8 ani de exemplu, ce face un medic cu specializarea dvs., Infecțioase Adulți, ce i-ați spune? Cu ce vă ocupați, mai exact? 

I-aș spune că medicul de boli infecțioase tratează acele boli cu care ajungem la medic atunci când avem febră, când ne doare gâtul, când ne doare burtica, tușim, avem diaree, nu avem chef de joacă pentru că suntem obosiți, ne dor mușchii, ies bubițe pe piele. Mai științific explicând, pentru adulți, Boli Infecțioase este specialitatea medicală care se ocupă de diagnosticarea și tratarea bolilor infecțioase umane, cauzate de bacterii, virusului, fungi, protozoare sau paraziți. Cu asta ne ocupăm noi. 

- Cum arată o zi din viața dumneavoastră profesională? 

Avem program pe secție de la ora 8:00 până la ora 15:00. Dimineața începe cu preluarea cazurilor nou internate în perioada gărzii, după care fiecare dintre medici face vizita pacienților lui. După vizită ne ocupăm de analiza rezultatelor de laborator și a rezultatelor examenelor imagistice pe care le-am făcut pe ziua respectivă, apoi ne ocupăm de scrierea condicilor medicale și pe tot parcursul perioadei de lucru ne ocupăm și de internările cazurilor noi, fie prin Unitatea de Primiri Urgențe, fie prin Ambulatoriul de specialitate. Fiecare dintre medici are program stabilit și acolo. Funcționează în cadrul secției noastre și Centrul Antirabic. Acolo ne ocupăm cu pacienții mușcați de diferite animale, unde, când este cazul, sunt imunizați contra rabiei. 

- Pentru dumneavoastră, cum a fost perioada pandemiei?

A fost foarte greu. Ne-a afectat foarte mult. Ne-a solicitat atât fizic, cât și psihic, și intelectual și chiar și moral. A fost o situație dramatică prin care a trecut și populația județului nostru. Inițial ne-a surprins numărul mare de cazuri care au avut nevoie de asistență spitalicească. După care ne-a copleșit, pur și simplu, numărul cazurilor grave și foarte grave cu care ne-am confruntat. Am fost nevoiți să adaptăm protocoalele terapeutice din mers. A fost foarte dificil. 

- Ce s-a schimbat după COVID-19?

Nu pot să spun că au fost mari schimbări. Secția de boli infecțioase a funcționat conform cerințelor chiar și pentru epidemii. Bine, nu ne-am așteptat la pandemie. Partea grea a fost că nu am avut personal cu care să acoperim numărul mare de cazuri. Mari schimbări nu s-au produs, pentru că am făcut și facem în continuare același lucru. Regulile sunt aceleași. Doar că acum e mai liniște. 

- Dar totuși COVID-19 nu a dispărut. Aș vrea să vă întreb care este lecția principală pe care credeți că trebuie să o învățăm după această pandemie? 

Cred că trebuie să înțelegem, să conștientizăm cu toții, absolut toți, nu doar personalul din sectorul sanitar, deci toți cetățenii acestei țări, că fiecare are rolul lui. Trebuie să aflăm care este acesta și ce responsabilități avem pentru a soluționa o situație nemaiîntâlnită. Toți facem parte dintr-o societate care a trecut sau trece printr-o criză profundă. Foarte important este să îi ascultăm pe specialiștii care ne dau sfaturi, ne dau o îndrumare.

- Ce simptome ne aduc cel mai frecvent în fața medicului de la Infecțioase? La ce să fim atenți? 

Simptomul cel mai frecvent este febra. În 99% dintre cazuri, la baza febrei stă o boală infecțioasă. Dar sunt și simptome care sunt mai puțin frecvente, însă sunt comune cu alte boli de origine neinfecțioasă. Cum ar fi de exemplu simptomul de oboseală cronică sau transpirațiile nocturne, scăderea în greutate, scăderea poftei de mâncare, durerile cronice scheletare, adică la nivelul sistemului osteo-articular sau la nivelul mușchilor. Sau schimbări în funcția cognitivă. Toate acestea pot fi simptomatologii ale unei boli infecțioase.

- Și ce facem când începem să simțim treburile ăstea? 

Mergem la medicul de familie și sub îndrumarea lui, dacă este cazul, suntem trimiși la specialiști. 

- Și la urgențe ce cazuri ajung atunci? 

Începând de la stările febrile prelungite, până la pneumonii, adică infecții ale aparatului respirator, meningite, infecții ale sistemului nervos central, infecții osoase, infecții urinare, stări septice, endocardita, adică infecții localizate pe valvele inimii. 

- Ce înseamnă prevenția, din perspectiva specializării dvs.? 

Înseamnă foarte multe. Majoritatea bolilor infecțioase pot fi prevenite prin cunoașterea și aplicarea corectă a regulilor de igienă personală și a prevenției. Nici nu puteți să vă închipuiți câte infecții pot fi prevenite prin banala spălare a mâinilor cu apă și săpun. Deci cum trebuie și ori de câte ori trebuie, să spălăm mâinile. Pe de o parte. Pe de altă parte, igiena strănutului e importantă. Pentru strănut trebuie să folosim batista de hârtie. Pe care o aruncăm, după ce am folosit-o. Dacă nu avem la îndemână, atunci folosim pliul cotului, nicidecum palmele. Are rol în prevenția bolilor infecțioase care se transmit pe cale aeriană. Importantă este și igiena alimentației. Niciodată nu mâncăm fructe, legume nespălate corespunzător. Să nu spargem coaja oului până când nu l-am spălat. Să nu consumăm carne nepreparată corespunzător termic sau chimic. Să nu consumăm apă din surse care nu au fost controlate din punct de vedere bacteriologic. În legătură cu bolile cu transmitere sexuală, să avem grijă să evităm, cât putem, contactele sexuale neprotejate sau ocazionale. Să evităm înțepăturile, mușcăturile de insectă, că și ele sunt vectori importanți în transmiterea bolilor infecțioase. Și un alt capitol de prevenție important este vaccinarea.

- Ce screeninguri/analize recomandați să fie făcute cu regularitate?

Primul pas este să ajungem să facem acel pachet minim de analize, care este recomandat pentru fiecare dintre noi în parte, în funcție de categoria de vârstă din care facem parte. Dacă pe baza acestor analize se ridică suspiciunea unei infecții, atunci se lărgește paleta de analize. Dacă facem parte din categoria de pacienți din grupa de risc, dacă suntem dializați sau am primit transfuzie de sânge, sau orice preparate din sânge, sau dacă am suferit un politraumatism cu intervenții chirurgicale extinse, sau dacă ne-am tăiat, ne-am înțepat, ne-am tăiat la manichiuristă, sau dacă am făcut tatuaj, dacă am avut contact sexual neprotejat, sau, Doamne ferește, suntem consumatori de droguri intravenoase - pentru aceste categorii de pacienți este nevoie de screening special. 

- Că tot suntem în perioada de concedii, v-aș întreba: ce medicamente nu trebuie să lipsească din trusa de prim ajutor de luat în vacanță? 

Cred că trebuie să avem la noi medicamente antidiareice. Probabil mulți am auzit de termenul „diareea călătorului”. Apoi ar fi utile un antipiretic, un antispastic – algocalmin, paracetamol. Pentru cei care ne știm cu alergii, să avem medicament antialergic asupra noastră. Un antiseptic tegumentar, o soluție de Betadină. 

- Care sunt cele mai frecvente mituri pe care le auziți vizavi de specializarea dvs.? 

Sunt multe mituri legate de vaccinare. De exemplu, dacă te vaccinezi, vei face boala contra căreia te-ai vaccinat sau că vaccinul cauzează autism la copil. E absolut nefondat științific, ba din contră, a fost demonstrat științific faptul că nu are nicio legătură autismul cu vaccinarea. Sau că vaccinurile conțin metale grele în acea cantitate în care dăunează sănătății. Nici asta nu e adevărat. Sunt mituri legate de antibioticoterapie, că dacă am gripă și răceală trebuie automat să iau antibiotic. E greșit. Și gripa și răceala sunt produse de virusuri, asupra cărora antibioticul nu are nici un efect. Sau dacă mă simt bine, pot să mă las de antibioterapie. Nici asta nu e corect, pentru că trebuie anumit timp până când acționează și mai ales să acționeze la locul unde are loc infecția cauzată de baterie. Un mit este legat de temperatură. Că dacă am febră, oricât de mică, trebuie să o combat cu antipiretic. Nici asta nu e adevărat, pentru că febra este de fapt o reacție de apărare a organismului. Trebuie lăsat să acționeze. Acum, dacă facem febră de peste 39 de grade mai multe zile consecutiv, atunci trebuie să luăm antipiretic și trebuie să ne prezentăm al medic. Un mit drăguț este că roșul favorizează evoluția bolilor eruptive. Se zice că dacă ai observat că ai o erupție pe piele, mai ales în cadrul vărsatului de vânt, atunci trebuie să iei ceva roșu pe tine și ies toate erupțiile și scapi mai repede de boală. Nu e adevărat. 

- Dar HIV/SIDA? Sunt acestea boli de domeniul trecutului? 

Nu sunt boli de domeniul trecutului, deci nu putem vorbi că am scăpat de această maladie, dar a avut o evoluție favorabilă în ultimii ani. Pe de o parte sunt mult mai puține cazurile nou diagnosticate și pe de altă parte a crescut mult speranța de viață și s-a îmbunătățit calitatea vieții pacienților care suferă de această maladie datorită faptului că avem la dispoziție posibilități terapeutice foarte bune și dacă reușim să obținem de la pacient o complianță bună față de tratamentul medicamentos, atunci ei o să trăiască o viață aproape normală. 

- Câte cazuri aveți în evidență? 

Cam 25 de pacienți sunt ținuți în evidență în județul nostru și anual apar câte unul sau două cazuri noi. Din păcate, sunt și cazuri care abandonează tratamentul și nu se mai prezintă la medic. 

- În final, care este principalul sfat pe care l-ați oferi oricărui covăsnean, în special celor care au citit tot interviul nostru? 

În primul rând, să aibă mare grijă atât de sănătatea fizică, cât și de cea psihică, să pună un accent mult mai mare pe prevenție. E bine de știut că orice boală este mai ușor și mai puțin costisitor de prevenit decât de tratat ulterior. Dacă observă simptomatologia unei boli, să evite auto-diagnosticarea și auto-tratamentul cu ajutorul internetului. Mai bine să se prezinte la medicul de familie, ca să nu ajungă în situația de a veni mult prea târziu la medicul specialist. Și sănătate tuturor, pentru că, așa cum se spune, e mai bună decât toate!

***

Pe secția de Boli Infecțioase a Spitalului Județean, în 2021 au fost internați 1.065 de pacienți. Anul trecut, numărul a scăzut, la 627. În ceea ce privește consultațiile în policlinică, în 2021 au fost 43, iar în 2022 au fost înregistrare 135. 

Aici lucrează trei medici, 12 asistenți medicali, cinci infirmieri și doi îngrijitori de curățenie. 

Interviul face parte dintr-o campanie a Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, realizată în colaborare cu ziarul Observatorul de Covasna. Scopul este de a aduce în atenția covăsnenilor subiecte de interes, de actualitate și sfaturi de la specialiști.

Din aceeași serie au mai fost publicate interviuri cu medicul ginecolog Spanyol Ádám, medicul neonatolog György-Burián Emőke, medicul specialist în medicină internă dr. Gál Tünde, medicul pediatru Gál Ramona-Éva, doctorii urologi Mihnea Mureșan și Bíró András și medicul cardiolog Demjén Zoltán,cu șeful secției de Chirurgie, dr. György-Szakács Csaba și cu dr. Szász Dezső, medicul specialist ortopedie-traumatologie. Și articolul „5 sfaturi de la femeile care văd zilnic limita între viață și moarte” face parte din același demers.

Foto: Zsigmond István