Interviu cu medicul Nicolae Enea, directorul medical al Spitalului de Cardiologie și consilier local în orașul Covasna 

Ziua 30 noiembrie 2022 va rămâne în istoria orașului Covasna drept cea în care marele poet Mihai Eminescu a fost primit cu brațele deschise în comunitatea covăsneană. Cel care i-a dat „adresa” și care i-a făcut un loc astfel încât să se simtă ca acasă este doctorul, directorul medical și consilierul local Nicolae Enea. Sigur că a avut sprijin și că nu a fost singur în acest demers, dar nu contestă nimeni că inițiativa i-a aparținut. Este cel mai important și de suflet proiect al său și printre primele despre care mi-a vorbit când ne-am întâlnit să facem acest interviu. 

Se întâmpla în urmă cu mai bine de o lună. M-am întâlnit la Covasna cu medicul Nicolae Enea, chiar la el în cabinet, să vorbim despre proiectele din jurul Spitalului Orășenesc, cel cu investiții în reabilitarea energetică de peste 1,4 milioane de euro, echivalentul a mai bine de 7 milioane de lei, sau transformarea fostei grădinițe, de lângă fosta maternitate din Covasna, în viitor spital cu 13 cabinete de specialitate. Despre acestea am scris, între timp, pe larg. Dar am păstrat „la sertar” esența interviului, adică discuția cu omul din spatele tuturor acestor demersuri: Nicolae Enea. O scot la lumină acum, de ziua Sfântului Nicolae, pentru că mi se pare un moment mai mult decât potrivit de a vorbi cu și despre un om care s-a dovedit, prin fapte, un stâlp al comunității. 

Ne-a spus astfel, printre altele, că se pregătește să lase în spate politica, adică nu va mai candida la următoarele alegeri, dar că va continua să depună eforturi pentru a moderniza spitalul, cu cele două proiecte majore aflate la început. Citiți despre toate acestea, dar și despre Nicolae Enea, omul, doctorul, directorul medical și consilierul local, în interviul următor. 

– Aș vrea să începem cu începutul și să ne spuneți mai multe despre legătura dumneavoastră cu medicina. Cum ați ajuns la această carieră? 

– Sunt get-beget covăsnean și locuiesc în Voinești. M-am gândit să dau la medicină încă din 1974, când eram anul II de liceu. În 1976 am susținut examenul de admitere la Facultatea de Medicină din Târgu Mureș, unde am intrat pe primul loc, cu media 9,92. Pe urmă am făcut stagiatura la Spitalul Orășenesc Covasna. Mi-a plăcut foarte mult ramura medicală, dar și cea chirurgicală. Acolo am lucrat foarte mult. (...). Am făcut mai mult Interne, dar am lucrat și pe parte de Urgență. (...) Am terminat stagiatura în anul 1986 și primul examen, de secundariat se numea atunci, acum rezidențiat, a fost în 1988, având în vedere că Ceaușescu blocase posturile din 1982 până în ’88 și nu s-au mai dat concursuri. Vă dați seama ce a fost atunci. Mi-am ales Chirurgia și am și luat, dar din cauza unor probleme de sănătate, blocaje lombare, discopatie, hernie de disc și așa mai departe, am fost nevoit să mă transfer pe o altă specialitate, și singura care era disponibilă a fost Recuperare Medicală. Mi-am continuat activitatea de Recuperare Medicală la București, timp de trei ani. Am devenit medic specialist în anul 1991. Am lucrat la Hotel Dacia și Hotel Hefaistos, Dacia fiind al Ministerului Sănătății, Hefaistos al UCECOM-ului - Uniunea Națională a Cooperativelor Meșteșugărești, ca medic-șef policlinică. (...) Aici am lucrat din 1991 până în 2012.

– Ce s-a întâmplat în 2012?

– Din cauza unor manevre, să zicem așa, politice, a trebuit să plec de acolo, deși treaba mergea foarte bine. Apoi am dat examen și am intrat la Cardiologie. 

– Deci de 10 ani lucrați în cadrul Spitalului de Cardiologie? 

– De 10 ani. În momentul când am venit, după două-trei luni, am fost pus medic coordonator al Secției Externe Orășenesc Covasna. În 2014 am făcut o fundație, pe care am inițiat-o în calitate de consilier local, Fundația Pro Spital Olandez. Ce însemna asta? Primăria Covasna, împreună cu cele patru primării din zonă, Zagon, Boroșneu, Zăbala și Comandău, alocau în această fundație 0,5 lei de persoană pe an. Asta însemnând o sumă de 130.000 de lei pe an. Până acum s-au adunat în jur de 10 miliarde, bani vechi. Dar nu i-am lăsat să staționeze. Am început să investesc, am făcut șase stații de oxigen în perete. (...) Am refăcut stația de oxigen de la Ginecologie, am cumpărat aparatură medicală și multe, multe alte.

– De ce „Pro Spital Olandez”?

– Acest spital a fost făcut de olandezi, în 1990, imediat după Revoluție. Era independent de Cardiologie. În 2011, atunci când ministrul Cseke a desființat multe spitale, cu intervenții pe toate planurile am reușit să îl alipim de Spitalul de Cardiologie. La fel și secția de la Întorsura Buzăului. De aceea se numește Fundația Pro Spital Olandez, pentru că acest spital a fost construit de olandezi. 

– Care a fost momentul în care ați decis că trebuie să vă implicați și din altă perspectivă, adică cea politică?

– Să vă spun o chestiune: recunosc, sunt de stânga. Dar nu am vrut niciodată să intru consilier. Nu am vrut. În 2008, când PSD-ul era într-o degringoladă, fostul deputat Horia Grama mi-a dat telefon să intru în partid și l-am refuzat. I-am spus că ajut cum pot, dar nu pot să intru în politică. Eram convins că nu candidez. Dar am fost de curiozitate la o întâlnire cu oamenii de afaceri din oraș și, când am auzit ce propuneri au, m-a cam deranjat și m-am răzgândit. Atunci am preluat funcția de președinte al PSD Covasna. Mi-am făcut echipa, cu oameni ca lumea, și i-am mai impus o condiție domnului Grama, adică să mă lase să merg la alegeri cu toți la un loc, adică toate partidele românești pe aceeași listă. Modelul meu l-au adoptat apoi și la Sfântu și Târgu. Am numit demersul Alianța pentru Unitatea Românilor din Orașul Covasna. (...) Doar PDL-ul nu a vrut să vină. (...) Am câștigat net alegerile. Am luat 908 voturi. PDL-ul a luat 301 voturi. Dar am avut și noroc cu chestia asta. Noi am luat patru consilieri din prima, doi PSD, doi PNL, și pentru prima dată, la un rest mic, PDL-ul a luat încă unul. (...) A fost prima dată când am fost șase consilieri români. (...) Pe urmă mi-am continuat activitatea, cu multe acțiuni de suflet, acțiuni românești. Cum am intrat în consiliu, am început. Românii din Voinești nu aveau sală culturală, nu aveau unde să facă o serbare, un dans popular, o pomană, până la urmă. (...) Într-un an s-a făcut sala Unirea. Pe urmă, am făcut Statuia lui Avram Iancu în curtea Școlii Gimnaziale „Avram Iancu”. Am spus atunci că vreau să îi aducem pe Avram Iancu, pe Mihai Eminescu și pe urmă pe Decebal. Am făcut acțiuni de atragere de fonduri europene, pentru promovarea turismului balnear și a resurselor endogene din zona turistică a orașului Covasna. (...) Am instituit toate zilele importante, la care primăria acordă direct bani, cum e Ziua Națională a României, Ziua Culturii Naționale, Ziua Limbii Române, Ziua Cetății Dacice. (...) Am făcut carte funciară Cetății Dacice, (...) ca să o putem include în patrimoniul UNESCO. Sunt mai multe proiecte: am mai făcut două troițe ortodoxe, ajutor de minimis, ajutoare de 1.000 de lei pentru mamele din Covasna care au nou-născuți, am inițiat nunta de aur, pentru cuplurile care împlinesc 50 de ani de căsătorie, anul ăsta a ieșit ceva excelent; am făcut centrul de donare de sânge. 

– Cum se împacă medicina cu politica? 

– De când sunt director medical, mi-am dat demisia din conducerea partidului, nu mai sunt președinte PSD, doar simplu membru. Dar și când am fost în politică, pe mine nu m-au votat oamenii pentru că eram din PSD. Mă votau pentru că mă cunoșteau.

– Ce proiect inițiat și aprobat în cadrul Consiliului Local Covasna vă face cel mai mândru? Dar în ceea ce privește cariera medicală? 

– În calitate de consilier local, mă fac mândru cele două statui, a lui Avram Iancu și a lui Mihai Eminescu. Va exista și Decebal, pentru că are legătură cu Cetatea Dacică. (...) Iar pe partea de director medical, eu am spus de la început că nu vin aici să îmi fac popularitate, pentru că pentru asta merg la un concurs de popularitate. Nici să mă împăunez cu funcții, pentru că în trecut mi s-a mai propus această funcție și am refuzat-o. Am vrut să îmi văd de partea medicală. Pe urmă am avut o problemă medicală, pe care nu o ascund și o știe toată lumea, o boală gravă. Anul trecut am avut cancer de pancreas. Dar am fost operat bine, am fost tratat cu citostatice și toate examenele făcute pe urmă au arătat că sunt vindecat. În septembrie, am fost operat și în mai am luat funcția de director medical, pentru că sunt covăsnean și pentru că știu că se pot face multe lucruri aici. Am decis să mă implic. Deci, proiectul de suflet este dezvoltarea spitalului cu fonduri europene. 

– Dar cum este cu resursa umană? Este greu să aduceți medici buni să lucreze aici? 

– Din 2012, de când am venit, și eu și doamna manager am umblat prin Brașov și în comunitățile din jur, pentru că am zis că de aici atragem cel mai ușor. Am adus, împreună cu doamna manager, cel puțin 12 medici. 

– E oficial că la următoarele alegeri nu veți mai candida? E ultimul mandat de consilier local? 

– Nu o să mai candidez. Nu mai vreau funcții politice, mai ales că am avut și o boală grea și trebuie să am grijă de mine. Nu e o boală oarecare. A fost destul de severă. Norocul meu că am simțit și am ajuns din timp. Deci da, e ultimul mandat. 

– Deci, ceea ce faceți acum pentru spital e pentru comunitate, nu pentru a vă consolida imaginea în politică? 

– Sub nicio formă. Eu am ieșit. Eu nu voi mai candida. Mi-am dat seama că trebuie să las locul și altora. În 2024 o să am și eu 67 de ani, trebuie să mai vină și alții, să muncească. Am stat din 2008. Eu spun că e suficient. 

– Cum vedeți relația româno-maghiară din pozițiile în care sunteți, covăsnean get-beget, director medical, medic și consilier local în orașul Covasna? 

– Vă spun o chestie: maghiarii sunt oameni corecți. De multe ori poți pleca mai bine cu ei la drum decât cu românii. Vă spun, am simțit asta în primărie. Toate proiectele pe care le-am făcut, cu votul lor le-am realizat, că doar cu cele patru, cinci ale românilor, din 17, nu aveam cum. Mai mult decât atât, ei sunt foarte uniți. Și, dacă te văd că ești om serios și lupți, te respectă. Eu am simțit respect. Au văzut că sunt lider și muncesc. Trebuie să fii un bun diplomat și un bun negociator. Așa se face dacă vrei să meargă treaba bine. 

– Ce simțiți atunci când vin oameni din alte județe și spun că românii din Covasna sunt bătuți de soartă aici? 

– Eu le explic la toți: cei care vorbesc chestii de genul ăsta sunt unii dintre oamenii politici. Că peștele de la cap se împute. În momentul de față, la noi, în orașul Covasna, eu nu am simțit niciodată asta. Nu am avut niciodată probleme la magazin. Dacă a început să îmi vorbească în ungurește și eu i-am vorbit în românește, mi-a vorbit românește. Nu există că nu ești servit dacă ești român. În Covasna nu s-a întâmplat. Sunt foarte multe manipulări. Unii încearcă să ne dezbine. Eu am foarte mulți pacienți care îmi spuneau că le era frică să vină în Covasna. Și le explicam că nu e așa cum au auzit. 

– Ce mesaj le-ați transmite, prin intermediul acestui interviu, locuitorilor orașului Covasna, în calitate de medic, director medical, consilier local și locuitor al orașului? 

– În primul rând, i-aș ruga pe locuitorii orașului Covasna să fie cât mai uniți, indiferent de etnie, să își desfășoare activitatea, cei care pot, pentru dezvoltarea orașului și să nu pună piedici, cum fac unii cârcotași. Și ce să le mai spun? Eu cât pot îi ajut, colegii din Spitalul de Recuperare Cardiovasculară îi ajută. Eu zic că, dacă ne unim forțele, putem face din acest oraș un oraș dezvoltat, unde putem desfășura activități medicale exact ca la Brașov sau în centre universitare mari. Deci, îi îndemn pe toți la unitate, bună înțelegere și să tragem toți la aceeași căruță. Sper să am sănătate și în perioada în care voi fi director medical, deci până în 2024, pentru că apoi împlinesc 67 de ani și nu o să mai pot ocupa funcția, o să mă zbat și spun că putem duce la capăt toate proiectele începute. În doi ani vreau să fac cât au făcut alții în 20 de ani. Și, dacă o să pot face acest lucru, o să fiu cel mai fericit om.