Dr. Orsolya Kelemen, medic specialist dermatologie, s-a întors acasă, la Sfântu Gheorghe, după trei ani de navetă între Covasna și Întorsura Buzăului. Mamă a trei copii și recent transferată la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf”, vorbește despre provocările profesionale, despre miturile legate de sănătatea pielii și despre greșelile aparent mărunte, dar cu efecte pe termen lung, pe care mulți le fac în îngrijirea de zi cu zi.

- Cu ce așteptări ați venit la Sfântu Gheorghe, din punct de vedere profesional?

Un mare avantaj al acestui spital este existența unei secții dedicate. La Covasna și la Întorsura Buzăului activam doar în ambulator. Aici, am posibilitatea de a interna pacienți, putem face internări de zi, investigații mai complexe, colaborăm mai ușor între specialități. Astfel, diagnosticul este stabilit mai rapid, fără a fi necesar ca pacientul să fie trimis în mai multe locuri. De asemenea, tratamentele pot fi administrate mai profund și mai eficient decât în regim ambulatoriu, iar evoluția pacientului poate fi monitorizată îndeaproape.

- Care sunt cele mai frecvente boli cu care vă confruntați aici?

Acestea variază în funcție de sezon. Vara predomină infecțiile micotice, pitiriazisul versicolor, arsurile solare și urticariile. 

- Astea micotice sunt de la piscină?

Pot apărea în urma contactului cu apa din piscină, dar, de exemplu, pitiriazisul versicolor este cauzat de o ciupercă ce face parte din flora naturală a pielii. În sezonul cald, din cauza transpirației excesive, a hainelor sintetice și strâmte, apar simptomele – însă doar la unele persoane. Iarna, în schimb, este perioada eczemelor și a reactivării psoriazisului.

- O întrebare pregătită pentru dumneavoastră ar suna așa: dacă pielea pacienților ar putea vorbi, ce credeți că ar spune cel mai des despre stilul de viață pe care îl avem noi azi?

Pielea este o oglindă sinceră a stilului nostru de viață, în special a exceselor. De exemplu, ridurile fumătorilor sunt ușor recognoscibile — acele riduri periorale. La consumatorii cronici de alcool apar adesea eriteme faciale și dilatații vasculare vizibile. Iar la persoanele care adoră să stea la soare, observăm pete pigmentare, keratoze actinice... Dar nu trebuie să ne panicăm: o singură expunere la soare nu înseamnă automat cancer de piele. Problema apare în urma expunerilor frecvente și necontrolate.

- Care ar fi cel mai frecvent mit despre sănătatea pielii pe care dumneavoastră ați vrea să îl demontați?

Cel mai răspândit mit este acela conform căruia, dacă excizăm o aluniță sau o leziune cutanată, „se răspândește în tot corpul”. Total fals. Atât dermatologii, cât și chirurgii respectă protocoale stricte în timpul exciziilor, lăsând o marjă de siguranță și trimițând leziunea pentru examen histopatologic. De fapt, nu excizăm doar alunița, ci și un fragment de piele sănătoasă din jur, tocmai pentru siguranța pacientului.

- Care considerați că este greșeala aparent minoră, pe care oamenii o fac în fiecare zi, dar are consecințe asupra pielii?

O greșeală frecventă, dar adesea trecută cu vederea, este neaplicarea zilnică a protecției solare. Mulți oameni consideră că aceasta este necesară doar vara sau în timpul expunerii directe la soare, cum ar fi la plajă. În realitate, razele UV pot pătrunde prin nori și prin geamuri, afectând pielea chiar și atunci când suntem în mașină sau în interior, lângă o fereastră. Deși nu toată lumea are nevoie de protecție solară zilnică în aceeași măsură – acest lucru depinde de vârstă, fototipul pielii și stilul de viață – expunerea constantă la radiații UV, chiar și în doze mici, poate contribui în timp la îmbătrânirea prematură a pielii și la alte probleme dermatologice. Așadar, includerea protecției solare în rutina zilnică poate fi un gest simplu, dar cu efecte importante pe termen lung, mai ales pentru cei cu piele sensibilă sau predispusă la pete pigmentare.

- Dar și aici, în jurul cremelor solare, este o întreagă discuție. Mulți oameni cred că  de fapt, cremele solare sunt cancerigene, pe care industria farma ni le bagă pe gât ca să aibă profituri.

Este adevărat că acest subiect a generat multă confuzie. Însă, dacă ne aflăm într-o vacanță la mare sau dacă muncim în aer liber, protecția solară este obligatorie. Afecțiuni precum carcinomul bazocelular apar, în special, la persoane cu fototip deschis care au avut o expunere prelungită și repetată la soare, de-a lungul vieții. Trebuie să găsim un echilibru între prudență și informare corectă.

- Dacă ați avea puterea de a convinge toți oamenii să renunțe la un singur obicei dăunător pentru piele, care ar fi acel obicei?

Aș încerca să conving tinerii să nu exagereze cu intervențiile estetice invazive sau semi-invazive, care au devenit o modă. Mai puțin înseamnă, adesea, mai mult. O tânără de 20 de ani, fără riduri, nu are nevoie de astfel de proceduri. E diferit când vorbim despre o persoană de 55 sau 60 de ani. Din păcate, presiunea socială și trendurile dictează alegerile multora.

- Care este cel mai fascinant aspect despre piele pe care l-ați descoperit dumneavoastră în carieră?

Am avut ocazia să diagnostichez afecțiuni rare, precum sarcomul Kaposi, o formă de cancer agresiv. Însă cel mai marcant caz a fost al unei paciente foarte în vârstă, imobilizată la pat, care prezenta un carcinom bazocelular invaziv – ulcus rodens – ce îi afectase întreaga jumătate stângă a feței. Era într-un stadiu avansat și inoperabil. Din păcate, a ajuns prea târziu la medic. Poate, dacă interveneam mai devreme, șansele de vindecare ar fi fost mai mari.

- Există vreun aliment despre care putem să spunem că e bun pentru piele?

Da, alimentele bogate în nutrienți esențiali, cum ar fi zincul, seleniul, vitaminele A, C, D, E, acizii grași Omega-3 – peștele, semințele – susțin sănătatea pielii. Totuși, nu există nicio substanță-minune care să ne păstreze tineri pentru totdeauna. Hidratarea este importantă, dar și factorul genetic joacă un rol esențial. Am întâlnit persoane de 90 de ani care au folosit toată viața doar crema Nivea și aveau o piele impecabilă.

- Fondul de ten dăunează pielii pe termen lung sau îi menține aspectul tânăr? Că sunt multe fete care își dau cu fond de ten de la 20 de ani, având convingerea că fondul de ten le ajută să nu facă riduri sau să facă riduri foarte târziu. Pe de altă parte sunt voci care afirmă că substanțele din fondul de ten, folosit abuziv și pe termen lung, usucă pielea, indiferent de cât de bun este produsul din punct de vedere calitativ.

Depinde foarte mult de vârstă, de contextul în care este folosit și de modul de îndepărtare. La persoanele cu afecțiuni precum vitiligo, fondul de ten are un rol important în camuflaj. Dar o tânără de 20 de ani, cu un ten frumos, nu are nevoie zilnic de fond de ten. Dacă totuși îl folosește, este absolut necesară curățarea completă a tenului seara. Aplicarea zilnică, pe termen lung, poate duce la înfundarea porilor și la apariția acneei. Eu recomand folosirea ocazională, nu zilnică.

- Sunt azi multe femei care au un întreg ritual de dimineață și de seară înglobat în ceea ce se numește „skin care”. Își dau cu seruri, baze de machiaj, fond de ten, blush etc… Seara, iarăși, fel și fel de proceduri de demachiere și curățare. Cât de recomandate sunt aceste ritualuri?

Totul trebuie făcut cu moderație. La un congres recent, un specialist atrăgea atenția asupra faptului că, prin aplicarea zilnică a numeroase produse — curățare, tonifiere, hidratare, machiaj — pielea intră în contact cu sute de potențiali alergeni. Astfel, putem declanșa afecțiuni precum dermatita periorală. Îngrijirea pielii nu trebuie să fie dictată de trenduri sau reclame. O rutină simplă și echilibrată este, de cele mai multe ori, cea mai eficientă.

 ———

Interviul face parte dintr-o campanie a Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, realizată în colaborare cu Observatorul de Covasna - covasnamedia.ro. Scopul este acela de a aduce în atenția covăsnenilor subiecte de interes, de actualitate și sfaturi de la specialiști.

 Din seria „Povești din spital” mai poţi citi:

• Cristina Druga, infirmiera care îngrijește pacienții ca pe propriii părinți;

• Dincolo de halate: o asistentă și bucuria pacienților care văd din nou - Molnár Bodola Réka, asistentă medicală la compartimentul de Oftalmologie;

• Între oftatul pacienților și bătăile propriei inimi – portretul unei asistente care rămâne om;

• Dr. Rétyi Zselyke: „Nu cred că roboții vor putea înlocui vreodată medicii”;

• Zilnic la granița vieții: cum trăiește și lucrează o asistentă ATI din Sfântu Gheorghe;

• Cred că numai cine trage fermoarul sacului negru înțelege când viața se termină”.

• Nagy Melinda Ágnes – infirmiera care suplinește mame și alină inimi de copii