ŞTIREA ZILEI 9 iulie 2013

Un an plin și planuri mari pentru „Alutus”

de Székely Emőke | 25 vizualizări

Interviu cu Cătălin Lazăr, care face bilanțul primului an de activitate al Asociației

A trecut un an de când Asociația de Dezvoltare Durabilă „Alutus” și-a început activitatea, la fel cum tot în urmă cu un an se năștea la Sfântu Gheorghe Filiala Covasna a Societății Ornitologice Române și Cercul de Ornitologie „Mugurar”. Aceste entități juridice au fost înființate de soții Lazăr, Ana Maria și Cătălin, care cred cu tărie că organizațiile civile pot ajuta la construirea unei societăți mai bune. Despre primul an, dar și despre planurile de viitor ale celor doi am stat de vorbă cu Cătălin Lazăr.

– Tocmai ați încheiat un an de activitate la Alutus. Cum a fost?

– Totul a început cu Asociația „Pro Natura”, unde am fost director și unde am parcurs niște etape fundamentale pentru cineva care vrea să se implice în activitățile comunitare, depunând proiectul „Delta Dunării ne privește pe toți. Ne implicăm împreună!”. Practic acela a fost start-up-ul emoțional și motivațional pentru mine. După aceea am considerat oportun să avem stabilitate mai mare, să stăm pe picioarele noastre și să încercăm mult mai multe, și astfel ne-am gândit că ar fi bine ca toate proiectele noastre să le demarăm prin Asociația pentru Dezvoltare Durabilă „Alutus”. Ea a venit ca o replică pentru dezvoltarea rurală pentru că am observat o carență din acest punct de vedere.

Asociaţia Alutus a implementat în Covasna proiectul „Plantăm fapte bune în România”

– Care a fost cel mai important proiect în acest an?

– Alutus a venit cu acel prim proiect, „Plantăm fapte bune în România”, o inițiativă națională adusă şi în Covasna. Acesta a fost un succes, am bifat indicatorii pe care i-am propus, zicem noi că a reușit să-i trezească din letargie pe mulți. Acest proiect continuă, 75% din copacii plantați trăiesc, iar prima acțiune de îngrijire o vom face cu deținuți de la Penitenciarul Codlea. După „Plantăm fapte bune” a urmat un alt proiect al Alutus, și anume identificarea zonelor unde sunt tăieri masive de lemne. Am reușit să deschidem această ușă vizavi de managementul pădurilor.

– Care sunt zonele problematice identificate?

– Am avut două trasee. Ambele au bifat zona Covasna, unul dintre trasee s-a dus către Comandău, celălalt spre Ghelința. Vreau să menționez însă că noi nu facem concurență nici cu IPJ, nici cu Direcția Silvică, noi vrem doar să aducem un plus de veridicitate care din punctul nostru de vedere nu strică pentru că, cu cât transparența este mai mare, cu atât șansele de reușită sunt mai bune. Am identificat nu numai terenuri defrișate, ci și un management defectuos. Nu vă pot da prea multe detalii petru că așteptăm în momentul de față răspunsul autorităților vizavi de raportul pe care noi l-am întocmit după acțiunea din 8 iunie. Raportul l-am înaintat Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic, Direcției Silvice, IPJ, așadar fiecărui organ abilitat.

– Alutus are și o latură de conservare a tradițiilor. Ce ne poți spune în acest sens?

– În acest prim an de activitate nu am neglijat nici cel de al doilea pilon al nostru, și anume tradițiile. Astfel ne-am implicat activ în organizarea Zilelor Ozunului, unde în parteneriat cu Primăria am reușit să organizăm un concert de muzică folclorică românească.

Ne bucurăm că anul acesta pe 26 octombrie vom organiza ziua satului Lisnău Vale. Noi vrem să participăm la revigorarea acestui sat prin fapte, nu doar prin vorbe. Vom avea un program frumos, vrem să sfințim o troiță, să aducem fiii satului plecați din zonă, indiferent de etnie sau religie, să depănăm amintiri, și poate împreună găsim o soluție prin care vom revigora acest sat. Vrem să fie un fel de întâlnire a celor care au plecat din sat, iar aceste întâlniri dorim să le facem periodic, cât mai des.

– Văd că vă implicați serios în viața satului...

– Da. Am bifat și integrarea în rețele care să asigure acces la informație, suntem membrii primei rețele de economie socială destinată zonelor montane și submontane, rețeaua „Idealis”. Se merge foarte mult pe ideea de a deschide afaceri sociale, adică fără profit. De fapt profitul ți-l reinvestești în diferite proiecte sociale identificate în comunitate. De exemplu, eu deschid un centru de colectare a fructelor de pădure, dar salariul nu îl iau eu, ci măcar în parte îl reinvestesc, de exemplu, ajut o bătrână să ajungă la spital sau ceva de genul acesta.

– Ai dat exemplu un centru de colectare a fructelor de pădure. Ce se întâmplă cu proiectul înființării unui astfel de centru la Vâlcele? La începutul anului spuneai că Alutus va demara un asemenea proiect.

– Așa este. În ceea ce privește centrul de la Vâlcele am identificat un partener norvegian și o să depunem un proiect de finanțare. Deocamdată nu pot spune foarte multe, avem parteneri interni și internaționali, iar proiectul urmează să fie depus la Fondul ONG.

– Aveți și alte proiecte pe Alutus?

– Da, proiecte și planuri sunt destule. În condițiile în care Ministerul Turismului identifică zonele de ecoturism din România, noi vrem să venim cu un proiect inovator prin care să certificăm ghizi care vor promova capitalul natural al zonelor din care provin. Selectăm tineri din mediul rural, îi formăm și astfel vom da valoare adăugată turismului rural covăsnean. Este un proiect îndrăzneț, este o portiță deschisă celor din mediul rural. Tot la capitolul rețele, suntem membri ai Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală, am participat efectiv la elaborarea planului financiar 2014-2020. Nu în ultimul rând suntem în tratative de a face parte din rețeaua Euro Montana, care este o rețea europeană. Am trecut de prima etapă de preselecție, să vedem ce se mai întâmplă. Euro Montana este o rețea destinată zonelor montane în care membrii pot participa la elaborarea de politici, dar pot atrage și fonduri pentru proiecte. Consider că este foarte important să se înțeleagă că lucruri cu adevărat mari și viabile se pot realiza de asociații doar prin parteneriate cu alte ONG-uri sau instituții publice.

– Ce noutăți ne poți spune despre proiectul de colectare a uleiului uzat?

– Proiectul continuă, mergem puțin mai greu pentru că la fața locului ne-am confruntat cu o lipsă a informării vizavi de colectarea uleiului uzat. Am început cu cartierul Gării, şi încercăm să demarăm o nouă campanie zilele acestea, dar trebuie să punem accent și pe informarea oamenilor.

Proiectul „Salvează Delta! Scrie viitorul!”, al Filialei Covasna a Societății Ornitologice Române şi al Cercului de Ornitologie „Mugurar”, a primit două calculatoare în cadrul Festivalului Internațional de Film „Pelikam” de la Tulcea.

– A trecut un an și de la înființarea Filialei Covasna a Societății Ornitologice Române. Ce ne poți spune?

– Tot la inițiativa noastră s-a născut și Filiala Covasna a Societății Ornitologice Române. De asemenea am înființat Cercul de Ornitologie „Mugurar”, iar aceste două entități au organizat și un concurs de ornitologie pentru elevi, care a fost un real succes. La Cercul de Ornitologie avem peste 50 de copii dornici de cunoaștere. Am organizat diferite activități de Ziua Copilului și am găzduit și un concurs național de ornitologie, care a fost de asemenea un real succes. Urmează să mergem în tabără în Delta Dunării și la mare, acesta va fi ultimul eveniment din acest an școlar. Proiectul „Salvează Delta! Scrie viitorul!” a primit în cadrul Festivalului Internațional de Film „Pelikam” de la Tulcea, care a avut și un segment pentru ONG-uri, două calculatoare. Premiul ne onorează și ne responsabilizează în același timp.

Ce proiecte, ce evenimente pregătiți pe plan ornitologic?

– Ca o surpriză pentru cititorii „Observatorului de Covasna”, dorim să aducem în premieră în România unul dintre filmele premiate la Festivalul Internațional de Film de la Tulcea, și ne gândim la un film care a avut răsunet. Acest eveniment va avea loc pe 1 septembrie la Casa de Cultură „Kónya Ádám”. Sperăm să ni se alăture și președintele Asociației Salvați Dunărea și Delta, Liviu Mihaiu. Cert este că Sfântu Gheorghe va fi primul oraș după Tulcea unde va fi lansat acest film.

– Dacă ar fi să concluzionezi acest an, ce ai spune?

– A fost un an super încărcat și bun, pentru că rezultatele au apărut. Ceea ce consider că este foarte important, este că tinerii trebuie responsabilizați. Dacă nu îi responsabilaizăm, degeaba ne plângem. Este o foame de proiecte, de a face ceva, și fac apel pe această cale la autoritățile locale să fie deschise. Șansa de reușită este deschiderea față de societatea civilă. Dacă ne încrustăm să luăm decizii singuri, șansele de reușită sunt aproape zero.

Distribuie articolul:  
|

ŞTIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.