STIREA ZILEI 19 noiembrie 2020

Alianța pentru gaz

de Covasna Media | 3146 vizualizări

Autoritățile locale din Întorsura Buzăului, Barcani, Sita Buzăului, Valea Mare, Dobârlău și altele din județul Brașov vor unire pentru racordare 

Dezvoltare, modernizare, necesitate. În această zonă de discurs bat primarii, mai noi și mai vechi, din zona Buzaielor și din localitățile învecinate, când vine vorba despre demersurile de a aduce gazul metan mai aproape de cetățenii de aici. Chiar dacă totul este încă la nivel de discuție, cu puține planuri pe hârtie, edilii și-au dat întâlnire, în noua formulă, de după alegeri, și au căzut de acord asupra unui lucru cert: împreună sunt mai puternici. Așa că, profitând de oportunitățile lansate de Guvern și cele care vor veni de la UE, au început să facă pregătiri și calcule. 

Din cele declarate de edili, a fost făcut un prim pas important: întâlniri de lucru ale primarilor din Întorsura Buzăului, Barcani, Sita Buzăului, Dobârlău, Valea Mare, respectiv Teliu, în care s-a stabilit că e momentul să se pună pe treabă dacă vor să meargă mai departe în demersul de a alimenta cu gaz localitățile pe care le reprezintă.

Potrivit primarului din Întorsura Buzăului, Raul Urdă, până în prezent aici s-a luat legătura cu o firmă de proiectare și cu o alta de consultanță și planul, la momentul de față, va fi ca legătura să se facă prin rețeaua din Prejmer. 

„Am făcut deja două întâlniri cu primarii din zonă. Aici nu este neapărat meritul nostru. Noi dorim să continuăm munca celor de dinainte. Vrem să aducem gaz în Buzaie. Avem un acord de principiu din partea Transgaz. Am avut deja două discuții cu primarul din Teliu, Dobârlău, Întorsura, Sita, Barcani și Valea Mare, care a fost la ultima discuție. Aceste discuții au fost cu o firmă de proiectare, care a făcut astfel de proiecte în țară, multe. A fost și o doamnă de la o firmă de consultanță, care ne poate oferi consultanță în acest proiect. Este doar la nivel de discuții, doar la nivel de intenție. Dar facem pași în sensul ăsta, avem avizul de racordare de la rețeaua din Prejmer. Deci acolo este avizul din partea celor de la Transgaz”, a declarat, pentru Observatorul de Covasna, primarul Raul Urdă. 

Ideea de a duce gazul în zona Buzaielor este apreciată, deși văzută ca un plan pe termen mai degrabă lung, și de autoritățile din Barcani. 

Proiectul de gaz îl văd ca un pas spre dezvoltare. Deși comuna Barcani mai are și alte proiecte în curs, chiar îmi doresc să susțin implementarea lui. La ultimele ședințe am discutat să creăm parteneriate între celelalte primării pentru a putea crește procentul de absorbție al banilor pe această măsură. Împreună avem mai multe șanse. Consider că în ultimul timp s-a creat o legătură bună între celelalte primării, având cu toții același scop, „dezvoltarea”. Poate pentru unele persoane nu pare o necesitate aducerea gazului în zonă, dar, personal țin să cred că ne va putea aduce avantaje atunci când vom dori sa creăm condiții pentru atragerea investitorilor străini, dar și din prisma lemnului de foc pentru populație, care e în scădere”, ne-a spus primarul comunei Barcani, Nicu Pastor. 

Și la Dobârlău, cel puțin declarativ, demersul este apreciat. 

Am discutat și în cadrul ședințelor de Consiliu Local și inclusiv cu oamenii din comună și toată lumea pare, la prima vedere cel puțin, încântată. Eu cred că este o necesitate. Pe lângă faptul că trebuie să avem grijă de pădurile noastre, gazul este o necesitate. Avem persoane în vârstă, pentru care e destul de dificil să își taie lemne, să își cumpere lemne, să le bage pe foc. Or, dacă aducem gazul, atunci totul ar fi mai confortabil. (...) Deocamdată totul este la nivel verbal. Nu este nimic concretizat. Am discutat cu o firmă de proiectare, am discutat cu o firmă de consultanță, în perioada următoare urmează să facem achiziții pentru studiile de fezabilitate, să contractăm studiile topografice și să ne apucăm efectiv de treabă. În primăvara anului viitor am vrea să depunem proiectele”, ne-a spus primarul din Dobârlău, Bogdan Barbu. 

Cât despre beneficiile asocierii cu localitățile învecinate, primarul din Dobârlău a spus: „În cadrul unui singur proiect, ca și absorbție, se pot atrage 25 de milioane de euro. Atunci, am stabilit de comun acord, să ne împărțim, pentru că nu putem intra toate localitățile cu proiecte, că am depăși valoarea. Atunci vom face asocieri între două sau trei localități și să facem în așa fel încât să ne încadrăm în maximul de 25 de milioane”. 

Pe de altă parte, bugetul limitat nu îl lasă pe primarul din Valea Mare să viseze foarte departe. 

„Oamenii ne spun că este necesar și la fel spunem și noi. Dar acum să vedem cum reușim să ne asociem, să vedem bugetul. Ideea este bună, dar să vedem în ce măsură putem noi implementa, pentru că trebuie să știm care sunt costurile și așa mai departe. Acum analizăm. Abia ce am primit documentația și costurile pentru consultanță și să vedem. Încă nu avem nimic concret. (...) Intenția e pozitivă din partea noastră. Sunt niște facilități necesare în secolul în care trăim, alături de canalizare, de apă. (...) Sunt intenții, ne dorim, vrem să ne unim, dar să vedem până unde ajunge bugetul și dacă ne putem încadra. E destul de costisitor, din câte am înțeles”, ne-a spus Bogdan Marin, primarul comunei Valea Mare, care a punctat și că acest tip de alianță al localităților va fi de folos în primul rând comunelor mai mici, cum este și cea pe care el o reprezintă, care altfel, cu bugetul local  nu ar avea posibilități să viseze la astfel de demersuri. „Simțim o deschidere și vrem să colaborăm”, a mai precizat primarul din Valea Mare. 

Am încercat să îl contactăm și pe primarul din Sita Buzăului, Nicolae Stoica, să ne spună viziunea lui asupra acestui demers însă, deși în primă fază ne-a spus că ne va oferi un punct de vedere, ulterior, până la ora redactării materialului, nu a mai putut fi contactat. 

Planurile pentru Întorsura Buzăului: acorduri scrise de la cetățeni 

Primarul din Întorsura Buzăului a spus pe aceeași temă și că, la cum arată planurile și calculele în prezent, alimentarea cu gaz va ajunge doar acolo unde va fi și rentabil din punct de vedere „cost-beneficiu” – adică în zonele cu case mai multe. 

„Următorul pas înseamnă așa: am predat către dânșii (n. red. către firma ce se ocupă de proiectare) niște hărți ale fiecărei localități. Trebuie să facem ridicări topografice pentru fiecare stradă. Adică trebuie să predăm firmei de consultanță ridicările topografice ale fiecărei străzi. O parte dintre ele le avem, de la unele lucrări anterioare, dar o parte nu le avem. Va trebui să facem aceste ridicări topografice pentru fiecare străduță a orașului unde dorim să ducem gaz. Deci acest gaz va fi adus doar acolo unde va fi și rentabil din punct de vedere cost-beneficiu. Adică pe o stradă unde sunt două case la doi km depărtare, nu va merge gazul până acolo, pentru că, în cadrul proiectului, este o obligativitate ca pe fiecare branșament să nu ajungă costurile finale mai mult de 4.500 de euro. Avem obligația să facem racorduri unde sunt eficiente, în zonele industriale, în zonele de blocuri, în zonele cu case mai aglomerate, unde nu depășește 4.500/branșament”, ne-a explicat primarul Raul Urdă, care a mai punctat, de asemenea, că în perioada următoare autoritățile locale vor sonda oficial și piața, să vadă câți cetățeni sunt interesați de un astfel de demers costisitor, ca timp și bani. 

„O să încercăm să mergem pe teren, să vedem un pic câți dintre oameni vor fi doritori de a se racorda în această fază și vor trebui să își dea un acord scris în acest sens”, a spus edilul. 

Raul Urdă spune că și o parte din sarcina racordării, pe viitor, va trebui să revină beneficiarilor. 

„Acest proiect duce totul până la limita de proprietate, inclusiv branșamentul. Omul va trebui să îl ducă (n. red. gazul metan) de la limita de proprietate până la centrala sau aragazul fiecăruia. Așa intenționăm. Acum să vedem când vom încerca să facem aceste măsurători ale străzilor, aceste ridicări topografice și trebuie să facem studiu de fezabilitate și etapele normale ale oricărui proiect”, a punctat primarul. 

Despre demersurile de alimentare cu gaz a orașului Întorsura Buzăului și comunele vecine am mai scris în februarie 2020, când au fost alte discuții, la nivel parlamentar și local, cu privire la aceste planuri, care a fost catalogat drept o necesitate, nu un lux.

Între timp, Guvernul a anunțat că ar vrea să investească 800 milioane de euro în 7 ani (2021-2027) pentru extinderea rețelei de gaze în România, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul Secretariatului General. Sursa de finanțare ar fi fondurile europene. De aici și intenția autorităților locale de a se alia. 

Aceeași sursă arată că în prezent doar 35% din gospodăriile din România sunt racordate la reţeaua de gaze. Conductele de gaz avansează cu 730 km pe an şi au ajuns în 2019 la 42.000 de km. Anul trecut s-au distribuit gaze naturale în 955 de localităţi, din care 247 în municipii şi oraşe din România. În 2018 s-au distribuit gaze în 945 de localităţi şi 248 de municipii şi oraşe.

Potrivit publicației Ziarul Financiar, „vecinii unguri au 100.000 de km de conducte de gaz şi 98% din populaţie conectată la reţeaua de gaze”. 

Până una alta, rămâne de văzut cum se vor înțelege și cât de departe va ajunge „alianța pentru gaz” din zona Buzaielor și când va începe să și producă efecte vizibile. 

Iulia Drăghici – Taraș

David Leonard Bularca

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.