EDUCATIE 19 aprilie 2024

Care sunt școlile covăsnene unde elevii sunt motivați cu excursii, mâncare și tehnologie

de Iulia Drăghici - Taraș | 737 vizualizări

Chiar dacă este în scădere, abandonul școlar este încă o problemă și în județul Covasna, mai ales în comunitățile vulnerabile. Aici intervine (aproape) celebrul Program Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), care pompează în 27 de școli covăsnene, în total, peste 21 de milioane de lei. Adică mai bine de 4 milioane de euro, având în vedere că vorbim de fonduri europene. Se organizează excursii, se cumpără table interactive și alte dotări tehnice, se oferă mâncare, se face pregătire după ore. Ba chiar se organizează și cursuri pentru părinți și profesori. Și rezultate par să se vadă. Așa arată, cel puțin, primele concluzii ale Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Covasna, la un an de când a început programul. 

Dacă în anul școlar 2021/2022, rata abandonului școlar în județul Covasna a fost de 5,4%, în 2022/2023, statistica a arătat că alți 5,11% dintre elevi nu au mai venit la școală. 

Scăderea este mică. Dar bună și așa. Scopul este (sau ar trebui să fie), în definitiv, ca toți copiii să meargă la școală. De aceea, pentru multe familii, PNRAS (se citește „peneras”) ar putea fi un motivator foarte bun, alături de bursele sociale, care implică prezența la cursuri, și alte programe guvernamentale. 

Acesta este motivul pentru care joi, 18 aprilie, reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Covasna, instituția de control și verificare, au vorbit cu mândrie despre rezultatele care se văd după un an de program. 

Cât s-a investit până acum 

Cele 17 unități de învățământ care desfășoară de un an activități în proiect au cheltuit (până în decembrie anul trecut) 4,18 milioane de lei (fără TVA) din totalul de 12,63 de milioane de lei, care sunt contractați în total. Asta înseamnă aproape 33% din buget. 

Este un indicator bun, a spus inspectoarea școlară generală adjunctă, Luminița Bobeș, cea care coordonează școlile în acest demers. 

„Stăm foarte bine. Media națională de execuție bugetară este de 18%”, a subliniat aceasta. 

Asta înseamnă că în anul școlar în curs, respectiv până în iunie 2025, unitățile de învățământ trebuie să cheltuie și restul de aproximativ 8,7 milioane de lei. 

În ce s-au băgat banii până acum

Ideea din spatele PNRAS a fost ca fiecare școală înscrisă și finanțată să vină cu propriile obiective și activități, gândite în funcție de specificul școlii, zonei, eleviilor și familiilor din care provin. 

„De aceea nu toate școlile au același tip de activitate”, a mai explicat inspectorul școlar general adjunct. 

Așa că unele școli (opt la număr) au dat mâncare elevilor, altele au asigurat cursuri suplimentare pentru cei care aveau nevoie (13), multe dintre ele (10) au oferit consiliere și orientare școlară, ba chiar consiliere psihologică (șase). Printre școli, s-au numărat și cele care au ajutat și părinții cu diverse cursuri (nouă). Cele mai multe (14), au organizat excursii în scop educațional. 

Aici, reprezentanții IȘJ, dar și ai școlii din Ghelința, au punctat că, pentru unii copii, ocazia de a ieși din comunitate, de a vizita Bucureștiul - Muzeul Antipa sau Parlamentul, de exemplu, ori alte atracții turistice despre care mai citesc în cărți, a fost una prețioasă, având în vedere că limita pentru ei poate fi marginea satului în care s-au născut. 

De runda întâi din PNRAS au beneficiat astfel peste 1.780 de elevi.

Când începe runda a doua 

A doua serie, care include încă nouă școli din județ, ar trebui să înceapă activitățile în maximum trei săptămâni, odată cu semnarea contractelor. 

În cazul acestora, termenul de finalizare este iunie 2026. 

Bugetul total de care vor dispune școlile este de 8,36 de milioane de lei. 

Care sunt școlile unde se desfășoară programe PNRAS

Astfel, în prima serie PNRAS sunt implicate: 

1.   Școala Gimnazială „Ady Endre”, Sfântu Gheorghe;

2.   Școala Gimnazială „Antos János”, Reci;

3.   Școala Gimnazială „Bartha Károly”, Boroșneu Mare;

4.   Școala Gimnazială „Bálint Gábor”, Catalina;

5.   Școala Gimnazială „Bölöni Farkas Sándor”, Belin;

6.   Școala Gimnazială „Comenius”, Brețcu; 

7.   Școala Gimnazială „Darkó Jenő”, Dalnic; 

8.   Școala Gimnazială „Gödri Ferenc", Sfântu Gheorghe;

9.   Școala Gimnazială „Henter Károly”, Bodoc;

10. Școala Gimnazială Hăghig;

11. Școala Gimnazială „Jancsó Benedek”, Ghelința

12. Școala Gimnazială „Konsza Samu”, Bățanii Mari;

13. Școala Gimnazială „Kálnoky Ludmilla”, Valea Crișului;

14. Școala Gimnazială „Mikes Kelemen”, Zagon;

15. Școala Gimnazială „Máthé János”, Herculian;

16. Școala Gimnazială Nr. 1 Zăbala;

17. Școala Gimnazială „Romulus Cioflec” Araci. 

În PNRAS, runda doi, au intrat: 

1.   Școala Gimnazială „Nicolae Russu”, Sita Buzăului;

2.   Școala Gimnazială „Gaál Mózes”, Baraolt;

3.   Școala Gimnazială „Mikes Ármin”, Bixad;

4.   Școala Gimnazială „Andrei Șaguna”, Barcani;

5.   Școala Gimnazială „Bibó József”, Brateș;

6.   Școala Gimnazială „Tatrangi Sándor”, Ozun;

7.   Școala Gimnazială „Fejér Ákos”, Micfalău;

8.   Școala Gimnazială „Benkő József”, Brăduț;

9.   Școala Gimnazială Dobârlău. 

Iar în al treilea val, care a vizat școli cu număr mic de elevi, și unde intră și ciclul primar, a intrat și Școala din Mereni. Unitatea de învățământ are la dispoziție 635.000 de lei din acest program. 

Principala problemă: lipsa contabililor 

Programul nu este perfect. Cea mai mare „bubă” este (surpriză!) birocrația. Mai ales cea care ține de partea financiară. Contabilii, administratorii și directorii au cel mai mult de lucru. 

Sunt destul de multe probleme, în sensul că resursa umană e, ca număr, deficitară. Contabilii sunt puțini. De exemplu, școala de la Bățani și școala de la Herculian au aceeași contabilă. Amândouă școlile sunt în PNRAS. Contabila trebuie să facă față la tot ce înseamnă atât procesul de achiziție, cât și partea cealaltă, de solicitare de sume, corectitudinea documentelor,  îndosariere, verificare, reverificare și așa mai departe. Probleme, în ghilimele, au fost și legate de faptul că au fost noutăți legislative la partea financiară. Atunci, anumite documente au fost refăcute și presiunea principală a fost pe contabili, administratori și directori. (...) Provocarea este foarte mare, dar când vezi zâmbetele copiilor, când vezi că vor și vin și întreabă, se duce toată supărarea”, a spus Luminița Bobeș, coordonatoarea echipei care monitorizează, consiliază și verifică implementarea PNRAS în județ.  

Una peste alta, și după ce se încheie aceste programe, perspectivele sunt… bunicele. Nu se „vindecă” boala sistemului școlar cu o pastilă, dar măcar există experiența că se poate face bine. 

Acum trebuie să vrei, că oportunități sunt multe”, a concluzionat și adjuncta de la IȘJ.

Distribuie articolul:  
|

EDUCATIE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.