Au trecut ani buni de la primul episod din seria "tăbliţe şi inscripţii bilingve", şi iată că această problemă nu se demodează la Sfântu Gheorghe. Primăria municipiului, împreună cu organizaţia de tineret EMI, demarează un proiect comun în cadrul căruia voluntarii EMI împart gratuit tăbliţe bilingve cu inscripţia „Parcarea înterzisă” sau „Câine rău”. Preşedintele EMI, Nemes Elod, a declarat că ideea îi aparţine primarului Antal Arpad

Au trecut ani buni de la primul episod din seria "tăbliţe şi inscripţii bilingve", şi iată că această problemă nu se demodează la Sfântu Gheorghe. Primăria municipiului, împreună cu organizaţia de tineret EMI, demarează un proiect comun în cadrul căruia voluntarii EMI împart gratuit tăbliţe bilingve cu inscripţia „Parcarea înterzisă” sau „Câine rău”. Preşedintele EMI, Nemes Elod, a declarat că ideea îi aparţine primarului Antal Arpad, iar voluntarii au pus-o doar în practică. În luna iulie voluntarii au mers la casele particulare din oraş unde i-au înştiinţat pe proprietari că în câteva zile vor reveni cu un mic cadou, şi anume tăbliţe bilingve cu inscripţia „Parcarea interzisă” şi „Câine rău”. Nemes Elod spune că proprietarii au primit această iniţiativă în mod pozitiv, iar tăbliţele au apărut deja pe mai multe porţi din oraş, adăugând că acest proiect va fi extins şi la persoanele juridice.

 

Alegeţi magazinul de unde cumpăraţi în funcţie de inscripţii

 

Primarul spune că societatea civilă are un rol important în promovarea multiculturalităţii şi multilingvismului, adăugând că „trebuie să ajungem la un nivel la care proprietarii de magazine să aibă un respect mai mare faţă de locuitorii acestui oraş, şi să scrie totul şi în limba maghiară în magazine, iar cei ce intră în contact cu cetăţenii să vorbească limba maghiară. Este un gest de normalitate şi o chestiune de atitudine, pentru că sunt cazuri în care anumiţi proprietari de magazine nu ştiu că folosirea limbii maghiare este importantă aici. În cazul în care maghiarii din Sfântu Gheorghe nu vor mai cumpăra produse din acele locuri unde nu este scris şi în limba maghiară, situaţia s-ar putea schimba”, spune Antal Arpad.

„Eu ca primar nu prea am pârghii legale să oblig un magazin să facă acest lucru, acest rol îi revine societăţii civile, iar primăria poate fi partener ca acest lucru să se întâmple. Noi politicienii credem că cele mai importante alegeri sunt cele politice, din patru în patru ani, dar am convingerea că cele mai importante alegeri ale oamenilor sunt cele făcute zilnic, în momentul în care se alege unde să-şi cheltuie banii. Trebuie să vedem unde cheltuim banii. În acele locuri în care banii vor rămâne aici, iar acele firme sprijină activităţi sportive, culturale, sau profitul se duce în alte zone. Pe termen lung asta înseamnă să se creeze locuri de muncă, asta înseamnă să avem o calitate a vieţii mult mai bună decât avem acum”, a mai declarat Antal.

 

Primarul cere boicotarea magazinelor din Braşov

 

Primarul Antal Arpad crede că faptul că mulţi locuitori ai oraşului preferă să meargă la marile magazine din Braşov pentru cumpărături este un obicei prost. „Dacă facem o comparaţie între PIB-ul din judeţul Covasna şi cel din Harghita, vedem că stăm mai prost la capitolul consum, ceea ce este absurd, pentru că cei din Harghita nu consumă mai mult. Dacă facem acceaşi comparaţie între judeţele Braşov şi Sibiu, vedem că PIB-ul Braşovului este mai mare, iar diferenţa este dată de către clienţii covăsneni”, crede Antal Arpad. Primarul spune că foarte puţini fac calcule, ce înseamnă de fapt să mergi până în Braşov şi înapoi. În opinia lui în timpul acela oamenii ar putea face altceva, mult mai folositor, de exemplu „să iei trei gunoaie de pe stradă şi să le arunci la gunoi, dacă vorbim de atitudine civică, sau să citeşti o carte, sau să faci sport”.

Primarul admite faptul că este vorba de fapt şi despre oferta din Braşov, care este mult mai bogată, dar a spus că oferta din Sfântu Gheorghe a început să scadă tocmai din cauză că cetăţenii de aici au început să se obişnuiască să cumpere unele produse, îndeosebi cele scumpe, din Braşov. Acest lucru i-a determinat pe comercianţii covăsneni să nu mai aducă atâta marfă în judeţ, de teamă că ar putea rămâne cu ea pe rafturi.

 

Preţul face diferenţa, limba nu contează

 

Am stat de vorbă cu oamenii ca să vedem care este factorul determinant pentru ei în alegerea magazinului de unde fac cumpărături. Angela Avram, o pensionară din Sfântu Gheorghe, ne-a spus că ea se uită prima dată la preţ, după aceea la calitate, dar nici prin gând nu îi trece să se uite în ce limbă sunt inscripţionate etichetele din magazin. De aceeaşi părere a fost şi Gabor Maria, care a spus că „am un magazin preferat de unde cumpăr alimentele de bază, iar o dată pe lună merg la Braşov pentru cumpărături generale”.

Ion Istrate este de părere că nu contează inscripţia de la magazine, nu îl deranjează în câte limbi se afişează ceva atâta timp cât magazinul în cauză îi oferă produse de calitate. Întrebat din ce magazin se aprovizionează el şi familia lui, acesta a spus că obişnuieşte să meargă la Târgu Secuiesc pentru cumpărături generale, dar şi la Braşov.

Andras Ferenc „se jură” că produsele tradiţionale locale sunt cele mai bune, dar în opinia lui acestea au un preţ cam piperat. „Cumpărăm mai degrabă în preajma sărbătorilor astfel de produse” - spune el, adăugând că „magazinele locale trebuie încurajate, dar dacă acestea practică preţuri mai ridicate, mai bine merg la Braşov şi îmi fac cumpărăturile de acolo”.