Interviu cu dr. Mild Edit, șefa Secției de Dermato-Venerologie a Spitalului Județean din Sfântu Gheorghe

Zilele de vară sunt departe de a se fi terminat și avem, în continuare, parte de temperaturi ridicate, care ne îndeamnă la timp petrecut în apă și cât mai multă plajă. Iar efectele benefice ale soarelui sunt cunoscute de toată lumea – ne încălzește, ne bronzează frumos și ne binedispune, plus că previne rahitismul, în cazul copiilor. Dincolo de aceste beneficii și multe altele – printre care inclusiv ameliorarea unor boli de piele, există pericole cumplite care stau în spatele expunerii incorecte și prelungite la soare. Ne-am învățat însă să vedem doar beneficiile soarelui, fără a lua în calcul la modul serios efectele adverse multiple, plus că trăim într-o zonă de munte, în care clima specifică era cu totul alta până acum câțiva ani, ceea ce ne-a creat o oarecare tendință de a ignora posibilele pericole.

Lucrurile s-au schimbat însă destul de mult, o transformare permanentă a climei trăgând semnale de alarmă. Despre pericolele expunerii la soare, precum și boli de piele, alunițe și boli cu transmitere sexuală, ne-a vorbit medicul primar dermatolog Mild Edit, şefa secţiei de Dermato-Venerologie a Spitalului Județean de Urgențe din Sfântu Gheorghe.

– Doamna doctor Mild, vă rog să începem prin a ne spune care sunt semnalele de alarmă vizibile la nivelul pielii, care nu trebuie ignorate ci prezentate imediat unui dermatolog?

– Dermatologia este un domeniu foarte vast, care are legături indiscutabile cu alte domenii ale medicinei – interne și alte specialități, pentru că ceea ce apare pe piele, de obicei are cauze interne. Cele mai multe simptome atrag atenția și ne conduc spre o anumită boală, de aceea trebuie investigații atente ale pacienților, mai ales la leziunile care nu sunt tipice și al căror substrat poate fi orice boală a organismului. Sunt însă și afecțiuni la care manifestările cutanate sunt atât de tipice încât îți dai seama care este substratul.

– Care sunt semnalele de alarmă pentru toată lumea?

– Apare o leziune pe piele, a cărei origine nu poate fi explicată de către persoana respectivă. În cazul în care manifestarea nu regresează în câteva zile, zece zile, atunci e recomandabil să se prezinte la noi. Nimeni nu are pretenția ca pacientul să știe cauza erupției, dar de obicei ne poate ajuta cu un istoric medical. Problema nu e la manifestările care dor sau sunt puruginoase, pentru că acestea determină pacientul să vină imediat către noi, problema e cu acele leziuni care, în afară de faptul că se văd, nu sunt însoțite de alte probleme. Și atunci, toată lumea e delăsătoare… nu pune accent pe ele dacă nu dor, nu sângerează. Problema e că, frecvent, cancerele de piele nu sunt însoțite de acuze subiective și evoluția e lentă uneori, rapidă alteori.

– Aș dori să insistăm puțin pe cancerele de piele, mai ales că suntem într-o perioadă în care expunerea la soare este la ordinea zilei. De ce ar trebui să ne ferim, cum să facem astfel încât să nu ne expunem riscurilor cancerelor de piele?

– Deși nu este dovedit, noi susținem că majoritatea manifestărilor de pe piele vorbesc despre cancerele de piele. Iar acestea sunt consecința expunerilor la ultraviolete – expunerea poate fi exagerată, repetată sau susținută. Și dacă o arsură sau două nu au urmări immediate grave, depinde și de intensitatea arsurilor. O arsură superficială poate trece fără consecințe, dar arsurile solare mai grave și repetate vor avea repercusiuni în timp.

– Care sunt persoanele cu un risc ridicat de a face cancere de piele?

– Cancerele de piele nu prea apar în copilărie sau la tineri, ci la adulți și vârstnici. Majoritatea oamenilor în vârstă spune că nu se expune la soare – e normal, pentru că în general au afecțiuni care nu le permit expunerea la soare. Dar, de-a lungul vieții, toți acești oameni s-au expus la soare, au fost la mare, la munte, unde s-au ars. Acele arsuri au fost uitate de mult, dar repetate, marcante, pot contribui la apariția cancerului de piele. De obicei, cancerul este plurifactorial, deci trebuie și o predispoziție genetică, dar cauzele externe, traumatismele – arsurile ultravioletelor, toate contribuie la cancerul de piele. Efectele se cumulează, arsurile solare duc la îmbătrânirea prematură a pielii, care își pierde din elasticitate.

– În context, ce ne puteți spune despre solar – e benefic sau dimpotrivă, implică riscuri de cancere de piele?

– Personal, cred că fiecare lucru are efecte benefice și negative. Și la solar, dacă ar fi folosit cum trebuie – progresiv, cu durată scurtă și cu aparate corespunzătoare, nu am putea spune că e contraindicat. Dar tinerii se expun excesiv, vor să se bronzeze într-o singură zi și se ard îngrozitor. Razele ultraviolete ale soarelui au diferite lungimi de undă, solarul are o singură lungime de undă, iar cei care nu se expun cu grijă se ard mai puternic decât s-ar arde la soare. Dermatologii și medicii contraindică solarul, în general.

– În concluzie, care e situația în județul nostru, referitor la cancerele de piele?

– Numeric, nu pot spune, dar statistic pot confirma faptul că numărul acestora crește, inclusiv al melanoamelor maligne. Suntem un județ mic, dar numărul cazurilor de cancere de piele e în creștere. Iar problema e vastă, inclusiv faptul că s-a subțiat stratul de ozon, plus că e la modă ca toată lumea să aibă pielea bronzată cu orice mijloace. Există posibilitatea ca oricine să facă vacanțe în zone însorite, plus că sunt persoane care au ocupația de așa natură, fiind expuși la soare – agricultori, constructori, marinari. Problema nu e că trebuie să lucreze afară, ci că nu se protejează. Ceea ce e curios e că în ultimii ani vin cu arsuri solare și persoane care au tipul de piele brun, și care se presupune că oricum nu se ard. Iar toate astea se întâmplă inclusiv din cauză că nu mai avem patru anotimpuri, încălzirea nu mai e treptată, primăvara a dispărut, iar pielea nu mai are stadii de trecere în expunerea la soare. Prin urmare, recomand creme protectoare cu factor de 30, 50 și aplicarea corectă, precum și acoperirea cu haine a pielii – nu îmbrăcăminte groasă, ci țesătură care să protejeze.

– Vorbind de atâtea riscuri, efecte benefice ale soarelui mai sunt…?

– Nu știu dacă neapărat pentru piele, dar psihic avem nevoie de soare, după cum avem pentru metabolism, pentru vitamina D. Nu interzic expunerea la soare, ci arderea la soare. Astfel, recomand ca perioada în care nu ne expunem la soare să fie cuprinsă între orele 10 și 17.

– Ați pomenit despre melanoame, aș dori să insistăm puțin pe acestea – când trebuie să ne alarmeze alunițele și ce trebuie să facem?

– Alunițele pot apărea oricând – în copilărie, când suntem adulți. Dacă își schimbă forma, culoarea, dimensiunea, atunci este o problemă. Dacă o aluniță sângerează, nu e un semn favorabil. Acele alunițe care se schimbă ca dimensiune, formă, culoare, e necesar să fie extirpate. E necesar examen histopatologic, pentru a vedea dacă leziunea e malignă, iar tratamentul se stabilește ulterior. Nu toate alunițele trebuie scoase, dar recomandăm control anual al acestora, chiar și la șase luni, mai ales la cei care au multe alunițe.

– Sunt conștiincioși oamenii în această privință?

– Oamenii vin, asta înseamnă medicina preventivă. Sunt persoane cu risc crescut – cei cu negi, cu istoric în familie. Dacă melanomul nu e depistat repede, tratat, dă metastaze care pot apărea oriunde cu evoluție destul de rapidă. Există însă o concepție greșită, care susține că alunițele, melanoamele nu trebuie extrase pentru că „fac cancer”. Nu e adevărat, nimeni nu face cancer pentru că s-a extirpat alunița, e o preconcepție cu care ne confruntăm încă.

– Pentru că vă ocupați de de venerologie, aș dori să ne vorbiți și despre bolile venerice cu care se confruntă covăsnenii, care e situația și cât de răspândite sunt?

– Principalele boli venerice la noi sunt sifilisul și gonoreea, mai frecvente în ultimii ani dar scăzute numeric după imediatul început al „marii democrații” prost înțelese. Nu toți conștientizează că acestea sunt boli tratabile și vindecabile. Din pudoare, nu vor să facă tratamentul.

– Care sunt categoriile sociale mai afectate?

– De obicei, cei fără ocupații, cu studii elementare… teoretic oricine poate avea aceste boli, dar frecvent, cei pomeniți înainte.

– Care sunt riscurile pe care și le asumă dacă nu fac tratamentul?

– Acuze subiective nu sunt la sifilis, leziunile apar și apoi dispar, iar cei afectați sunt încântați că s-a vindecat de la sine. Dar la sifilis pot apărea formele tardive ale bolii, când deja a fost afectat sistemul nervos, cel cardiovascular, iar dacă apar aceste complicații, nu pot fi influențate prin tratament. De aceea insistăm pe tratamente, ritm de vindecare…  Ce pot spune e că cei care vin din timp și se țin de tratament, se vindecă. Oricum, acum avem puține cazuri față de anii precedenți.

– Cu ce alte probleme mai ajung oamenii la Dermato-Venerologie?

– Tot cu probleme de sezon, și anume cu alergii – pentru că ultravioletele de care vorbeam provoacă și alergii, unele foarte urâte. Nu e o regulă, dar sunt persoane care repetă aceste manifestări anual. Când apar aceste manifestări, recomandăm evitarea expunerii la ultraviolete. Și aș pomeni aici inclusiv cheratozele solare, destul de frecvente la adulți și vârstnici – pete pigmentate, brun, cenușiu, gălbui – iar acestea sunt manifestări precancerigene și trebuiesc urmărite, ca și alunițele – dacă se extind, provoacă mâncărimi, trebuie să vină la medic. În general, leziunile pielii au cauze diverse, unele nici nu sunt clarificate – cum ar fi psoriazisurile, dar cred că la toate contribuie inclusiv mediul tot mai artifical în care trăim – de la aerul pe care îl respirăm, la hainele pe care le purtăm și mâncarea de zi cu zi. Ideea este ca atunci când ceva apare și nu e în regulă, oamenii să conștientizeze că pot fi semnale de alarmă, să nu fie delăsători și să se prezinte la medic. E mai ușor să tratezi din timp, atât pentru medici cât și pentru pacienți în sine.