Interviu cu şefa Secţiei de Climatologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Dr. Roxana Bojariu

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că în urma activităţilor industriale şi a unui dezinteres de zeci de ani pentru protecţia mediului, clima a început să se schimbe. Aşa se face că anual avem parte de vreme extremă – valuri de căldură tot mai intense în Europa, secete crunte în Africa, inundaţii devastatoare – iar acestea devin tot mai frecvente, urmând să accentueze diferenţele regionale. Unul dintre cele mai sumbre scenarii ale specialiştilor arată zone care ar putea deveni de nelocuit în următoarea sută de ani, urmare a schimbării climatice care va creşte valurile de caldură, ploile şi secetele. Temperatura medie a planetei a crescut cu aproape un grad Celsius în secolul trecut şi se anticipează o creştere de 1 până la 5 grade Celsius până în 2100, în funcţie de nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră. Iar toate aceste schimbări le simţim şi noi, pe propria noastră piele, în ultimii ani. Şi judeţul Covasna nu a făcut excepţie, valurile de căldură insuportabilă de astă-vară, urmate de ploi şi scăderi de temperatură bruşte confirmând faptul că ceva se schimbă în mod iremediabil. Despre ceea ce ne aşteaptă în viitorul apropiat, precum şi despre efectele directe ale acestor schimbări asupra noastră, ne-a vorbit şefa Secţiei de Climatologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Dr. Roxana Bojariu.

– Spuneţi-ne vă rog care sunt schimbările climatice evidente în România, în ultimii ani?

– Temperatura medie anuală a crescut în ultima sută de ani, la niveul întregii Românii, cu o valoare de aproximativ 0,5 grade Celsius. Creşterea nu a fost uniformă în spaţiu şi timp, ci a fost mai accentuată în unele regiuni extracarpatice şi s-a accelerat în a doua parte a secolului  XX.  Există şi diferenţieri sezoniere în tendinţa de creştere a temperaturii, vara la 0,6 grade Celsius la nivelul României şi iarna 1 grad Celsius la nivelul României, înregistrând astfel cele mai mari creşteri. În cazul toamnei, există o uşoară tendinţă de răcire, dar ea se încadrează încă în limitele variabilităţii naturale. În privinţa precipitaţiilor, tabloul general este mai puţin coerent, deşi există o tendinţă slabă de reducere a cantităţii anuale de precipitaţii la nivelul României, în ultima sută de ani.

– Vorbiţi-ne despre fenomenele extreme – cât sunt de dese, care e frecvenţa acestora?

– Există şi modificări ale intensităţii şi frecvenţei unor fenomene extreme. E vorba aici mai ales de fenomenele extreme legate de factorul termic: valuri de caldură mai dese şi mai persistente, extreme termice mai ridicate. În cazul fenomenelor extreme legate de precipitaţii, datele noastre arată o tendinţă de creştere a duratelor cu zile consecutive fără precipitaţii, în a doua jumatate a secolului XX, în sudul României iarna şi în regiunile vestice vara. Există şi o creştere a numărului anual de zile cu brumă – Câmpia de Vest, Câmpia Română, Bărăgan, Podişul Sucevei, precum şi al celui cu chiciură – în Moldova, Oltenia şi Dobrogea.

– Se ştie cum și dacă toate aceste schimbări afectează mediul înconjurător, inclusiv oamenii şi sănătatea lor?

– Din păcate, studiile de impact, folosind datele pe care climatologii le furnizează, arată că există probleme legate de schimbarea climatică. În primul rând, fenomenele extreme, legate de factorul termic, pot afecta sănătatea oamenilor, mai ales a celor din aglomerările urbane, unde există şi factorul local al insulei de căldură a oraşului. Pe de altă parte, valurile de căldură sporesc şi au un impact negativ asupra calităţii aerului. Din acest punct de vedere, cele mai vulnerabile categorii sunt copiii, oamenii în vârstă şi cei cu afecţiuni cronice (boli de inimă, plămâni). Există şi alte efecte date de combinaţia între factorul termic şi precipitaţii, efecte ce privesc favorizarea anumitor vectori ai unor boli – de exemplu, răspândirea pe scară mai mare a unor anumite specii de ţânţari. În ceea ce priveşte mediul, schimbarea climatică poate pune probleme biodiversităţii. Speciile de plante şi animale tind să-şi modifice arealul de răspândire pentru a se adapta schimbărilor în temperatură şi precipitaţii, iar cele mai vulnerabile sunt ecosistemele din zonele alpine, pentru că în acest caz adaptarea prin migrare nu mai poate funcţiona.

– Cum şi în ce fel s-a schimbat clima în județul Covasna în ultimii ani?

– Tendinţele generale menţionate pentru România se regăsesc şi în cazul judeţului Covasna, cu unele nuanţări. Există şi în judeţul Covasna o tendinţă de creştere a temperaturii aerului, evidenţiată anual şi sezonier. Creşterea este însă, în general, mai mică decât în alte regiuni. În privinţa precipitaţiilor, nu există diferenţiat local un semnal clar care să poată fi legat de schimbarea climei. Fenomenele extreme ce încep să pună însă probleme sunt incendiile de pădure, care se asociază tendinţei de creştere a temperaturilor medii şi extreme.

– Cum apreciaţi, ca specialist, mult discutata dispariţie a celor patru anotimpuri şi trecerea bruscă de la vară la iarnă şi invers?

– Credem că aceasta e o impresie subiectivă, bazată însă pe elemente reale din cauza modificării caracteristicii anotimpurilor. Cele patru anotimpuri nu pot dispare, pentru că existenţa lor se datorează pe de-o parte aşezării României la latitudinile medii şi la o anumită depărtare de ocean. Pe de altă parte, ritmul sezonier se datorează şi înclinării axei Pământului faţă de planul orbitei sale în jurul Soarelui. Această înclinare şi alţi parametri orbitali se modifică pe scări de timp de ordinul zecilor de mii şi sutelor de mii de ani, în timp ce schimbarea climatică actuală se produce pe o scară de timp de ordinul mai multor decenii şi sute de ani. Dar anumite carcteristici sezoniere se modifică: primăvara se declanşează mai timpuriu, vara tinde să dureze mai mult, temperaturile medii sezoniere cresc mai mult iarna şi vara. E vorba de modificări în sens statistic. Nu înseamnă că de acum încolo fiecare primăvară e mai timpurie decât precedenta, ci că această situaţie tinde să fie mai frecventă.

– În final, ne puteţi spune ce fel de iarnă ne așteaptă în județul Covasna?

– Este prematur să facem estimări asupra iernii. În general, estimările prognostice cu intervale de anticipaţie mai mari de două săptămâni sunt mult mai puţin precise decât prognozele meteorologice cu care suntem obişnuiţi, cele de la o zi la alta. Mai multe informaţii care să ne sugereze cum va fi iarna următoare vom avea undeva înainte de luna decembrie.