Cel mai vechi meseriaș în domeniu din Sfântu Gheorghe spune că moda și ustensilele se schimbă, frizerul nu

Frizeria din centrul municipiului Sfântu Gheorghe este cea mai veche din oraș, iar aici lucrează, printre alții, și cel mai vechi frizer din municipiu. Locul a supraviețuit trecerii timpului, a noilor trenduri, și merge bine. Pe dinafară se vede o vitrină demodată, și nici înăuntru nu e prea modern, însă cei care lucrează aici o fac cu pricepere, unii dintre ei având ani grei de experiență în spate. Frizeria a rezistat datorită clienților fideli care spun că nu ar merge altundeva să se tundă. Înăuntru e o mixtură între vechi și nou, soba de teracotă e așa cum a fost în urmă cu 50 de ani, mobilierul însă a fost schimbat în urmă cu câţiva ani.

Combinație între vechi și nou

Frizeria în cauză este un loc în care găsești clienți pe tot parcursul zilei. Ustensilele folosite au fost adaptate vremurilor de azi, însă în vitrină cei curioși pot vedea câteva obiecte „de muzeu”. Tinerii nu știu ce e un brici sau o pudrieră, însă cei care vor să afle, pot întreba, iar frizerii care muncesc de mult în meserie explică fiecare detaliu. „În vitrina frizeriei sunt expuse ustensile ieșite de mult din modă, dar și din legalitate. Briciul pentru bărbierit, scula pentru ascuțit briciul sau pudriera sunt acum o amintire pentru cei mai în vârstă și o enigmă pentru tineri. Bărbieritul cu briciul a fost interzis în urmă cu mulți ani din motive igienice, avem voie să bărbierim doar cu aparate de unică folosință, ceea ce nu rentează din punct de vedere financiar” – ne-a explicat unul dintre frizeri, Péterfi Dávid.

De 52 de ani în meserie

Domnul Kiss Ladislau este în meserie de 52 de ani. Bărbatul în vârstă de 68 de ani s-a pensionat în urmă cu 3 ani, dar spune că pensia de 610 lei nu îi ajunge, așadar cât mai poate, vine la frizerie să își tundă clienții. Spune că a vrut să se facă ceasornicar, dar pentru că postul a fost retras la acea vreme, a devenit frizer, la fel ca și tatăl său. „Și tata a fost frizer, și eu m-am făcut frizer. Aici am lucrat din 1962 până în 1970, apoi până în 1994 am lucrat la o altă frizerie din oraș, după care m-am mutat înapoi aici, și de atunci tot aici sunt. Pe vremuri aici era mobilă veche, scaune de lemn, aveam oale special pregătite pentru bărbierit, bărbieream cu briciul. Asta nu mai e acum, în rest lucrurile au rămas la fel. Tundem la fel, cu aceleași ustensile” – spune Kiss Ladislau, cel mai vechi frizer din oraș încă în activitate. Spune că meseria i se pare frumoasă pentru că îi place, dar că orice meserie e frumoasă atâta timp cât o faci cu plăcere. Spune că mai vin la el tineri trimiși de școală pentru a face practică, dar că aceștia „nu se omoară pentru muncă, stau pe scaune mai mult, și așteaptă să se termine ora de practică”. Domnul Kiss ne-a povestit că pe vremuri participa și la concursuri de profil, faza locală, județeană și pe țară, unde se întrecea cu frizeri din toată țara. „În anii ’70 a fost, mergeam la concursuri. Am fost și la Constanța, la faza națională. Nu am luat premii, acolo au venit cei mai buni meseriași din țară, iar amintirile acestea sunt plăcute” – spune.

Clienți fideli

Printre clienții frizeriei l-am întâlnit pe primarul comunei Malnaș, Kasléder József. Acesta spune că vine aici de 25 de ani, iar stilul tunsorii nu l-a schimbat de atunci. „Sunt conservator din acest punct de vedere și cred că pe termen lung este mai bine să fii conservator pentru că lucrurile noi dau faliment repede. Vin aici pentru că la sate nu prea sunt frizeri și îmi este la îndemână, dar și pentru că sunt mulțumit de munca celor de aici” – spune primarul comunei Malnaș. Tot la această frizerie l-am întâlnit şi pe vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, Nagy József, care spune că vine cam o dată pe lună la frizer. În rest am întâlnit oameni de toate vârstele, atât bărbați cât și femei. Majoritatea dintre ei ne-au spus că s-au obișnuit să vină aici, sunt mulțumiți de frizeri și nu au de gând să meargă în altă parte.

Tendințele se schimbă

Péterfi Dávid ne-a spus că în general bărbații de vârstă mijlocie și bătrânii se tund la fel de zeci de ani, schimbările sunt cerute de generația tânără. Frizerul se conformează și tunde clientul așa cum dorește, chiar dacă nu e mereu de acord cu opțiunea acestuia. „Unul se tunde chel pe jumătate din cap, și a doua zi toată lumea vrea să aibă tunsoarea la fel. Modelele clasice, tunsul clasic însă se păstrează, și cred că se va și păstra. Eu lucrez aici din 1978, și pot spune că sunt clienți care de atunci se tund la fel. Aparatele s-au mai schimbat, au apărut cele moderne, însă dacă vrei să îți cumperi un aparat care să țină cel puțin 10 ani, costă foarte mult” – ne-a mărturisit Péterfi Dávid.

Client fidel de 37 de ani

La frizeria din centru lucrează și două doamne. Una dintre ele ne-a spus că este în meserie de 37 de ani, primii doi ani a lucrat la Brașov, după care s-a mutat la Sfântu Gheorghe. „Sunt de 35 de ani aici, și nu mi-am schimbat locul de muncă. Pe vremea când am început așa s-a nimerit să fiu frizer, și îmi place, dacă nu mi-ar plăcea, nu aș putea face asta. Am clienți fideli, un domn, de exemplu, îmi este client încă de la început, de pe vremea când lucram la Brașov, iar după ce m-am mutat aici, ne-am întâlnit din nou, așadar îl tund de 37 de ani” – ne-a declarat femeia. Aceasta a mai spus că sunt și femei care se tund la frizerie, acestea sunt la fel ca și bărbații în ceea ce privește comportamentul. Cât despre modă, frizerița spune că aceasta este la fel ca în orice domeniu, se schimbă, dar se repetă. „Acum au revenit în modă tunsorile din anii ’30. Moda se schimbă, dar se repetă, iar tunsoarea clasică rămâne. Diferențele sunt la tineri, aceștia văd o frizură la televizor, îi dau și un nume, apoi vin la frizerie și ne cer să îi tundem așa cum au văzut. Din moment ce unul iese în stradă cu tunsoarea respectivă, a doua zi vin alți tineri care vor să fie tunși la fel” – explică ea.

Bani pentru un trai normal

Întrebați dacă se câștigă bine din această meserie, frizerii ne-au spus că nu s-au îmbogățit și nici nu se vor îmbogăți de pe urma tunsorilor, însă câștigă suficient pentru un trai decent. „Nici eu și nici colegii mei nu ne-am îmbogățit de pe urma acestei meserii. O facem pentru că ne place, ne simțim bine, ne-am obișnuit, iar clienții noștri s-au obișnuit cu noi. Câștigăm atât cât să ne ajungă pentru o viață normală, nici mai mult, nici mai puțin” – a spus Péterfi Dávid.

Concluzia în legătură cu această meserie a fost trasă de Kiss Ladislau, care spune că „așa cum tâmplarul va rămâne mereu tâmplar, și frizerul tot frizer rămâne și peste 10, și peste 30 de ani, chiar dacă moda și ustensilele folosite se schimbă”, iar atâta timp cât părul crește, va fi mereu nevoie de frizeri.