Crește numărul firmelor covăsnene care intră în faliment
Pe de altă parte, tot mai multe firme nu virează contribuțiile sociale ale angajaţilor
Regionalizarea Direcțiilor județene de Finanțe Publice a adus schimbări în toate aceste instituții, lucru întâmplat și în județul Covasna, unde Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) a devenit Administrația Finanțelor Publice Covasna, pierzând nu doar angajați ci inclusiv competențe. Dincolo de această reorganizare care nu a adus prea multe beneficii, obligațiile funcționarilor din sistem au rămas aceleași – poate chiar mai numeroase. Administrația Finanțelor Publice Covasna are arondate 19 localități, municipiul Sfântu Gheorghe, orașul Întorsura Buzăului și Contribuabilii Mijlocii, în vreme ce pentru Târgu Secuiesc, Covasna, Baraolt și 21 de localități există Serviciile fiscale.
În județ există 9.886 de persoane juridice plătitoare de taxe și impozite – cu peste 200 mai puține decât anul trecut, din care 1.555 sunt inactive. Acestora li se adaugă 56.448 de persoane fizice plătitoare de taxe și impozite, astfel că în total avem 66.334 de persoane fizice și juridice care contribuie la Buget.
Reorganizarea impune noi condiții
În cadrul regionalizării, inclusiv conducerea fostei DGFP a trecut prin schimbări și concursuri, micșorându-se numărul de șefi. Concursurile pe posturi au fost precedate de preavize, iar șeful noului organism la nivel județean este fostul director al DGFP, Ambrus Attila.
„ANAF a avut o strategie de eficientizare a sistemului fiscal, astfel că s-a gândit reorganizarea prin regionalizare. Asta înseamnă că s-a înființat o Direcție Regională la Brașov pentru județele din Regiunea Centru, luându-se dreptul de ordonator de credite de la direcțiile județene, care nu mai există. Asta înseamnă că mai multe competențe au fost preluate de Brașov”, a declarat Ambrus Attila.
Potrivit acestuia, schimbarea are consecințe directe nu doar asupra fostei instituții DGFP ci și asupra contribuabililor. Astfel, un act contestat al Finanțelor Publice nu va mai putea fi judecat aici, ci doar la Brașov, în vreme ce atribuțiile ce sunt în legătură cu ordonatorii de credite au fost preluate la Brașov pentru toată regiunea. Ceea ce înseamnă, mai exact, că pentru unele documente, probleme sau soluții, contribuabilii vor trebui să meargă la Brașov – sau în cel mai bun caz să rezolve prin Administrația de aici și Poștă, dacă speța permite. Achizițiile pentru toate județele din regiune vor fi realizate de acum la Brașov, iar serviciile suport, printre care Resurse Umane și Financiar, au trecut și ele la Brașov. Practic, fostelor administrații județene li s-a luat din putere, însă asta nu ar fi o problemă dacă și responsabilitățile li s-ar fi diminuat.
Concedieri și relocări de personal
În ceea ce privește funcționarii din Finanțe, dacă înainte de regionalizare Direcția din Covasna avea 316 angajați, acum are 256, pe toate compartimentele lucrându-se cu foarte puțini oameni.
„În jur de 20 de funcționari au fost preluați de Brașov, iar restul dați afară – adică 40 de oameni”, a explicat Ambrus Attila, menționând că cei care fac naveta la Brașov nu beneficiază de plata acesteia sau alte beneficii. Pe de altă parte, se pare că oamenii – mulți dintre ei aflați în pragul pensionării, au fost mulțumiți și cu această soluție pe care o permite proximitatea cu Brașovul, căci alta ar fi fost situația dacă distanța era mai mare.
S-a pierdut puterea, s-au câștigat responsabilități
Reorganizarea a lăsat însă un mare gol în județ, căci, susține Ambrus Attila, în vreme ce de la Brașov se trasează sarcini continuu, personalul împuținat mai face față cu greu. În plus, se pare că oamenii sunt destul de nemulțumiți, din cauză că pe ei cad cele mai multe sarcini, trasate fără ezitare de către șefii de la Brașov. Ambrus Attila nu a dorit să comenteze prea mult aceste aspecte, însă a admis că mult trâmbițata descentralizare de la București centralizează de fapt puterea în teritoriu.
„Puterea se centralizează la regionale. Nu vreau să se înțeleagă că ne deranjează că ni s-a luat puterea, dar din punctul de vedere al resurselor umane nu e bine. Cea mai mare structură a Finanțelor acum e Trezoreria, adică o bancă. Partea de colectare – prin care strângem impozitele, este mai mică decât partea de bancă – ceea ce e o aberație”, a punctat Ambrus Attila.
Covasna nu e cel mai slab plătitor la Bugetul de stat
Trecând mai departe la contribuțiile pe care județul nostru le are către Bugetul de stat, Ambrus Attila a ținut să precizeze că datele nu sunt atât de sumbre precum arată unele declarații politice.
„Una e când se vorbește politic, alta e realitatea: suntem cel mai mic județ din țară, ca economie și teritoriu. Dar la ceea ce dăm la Centru, nu suntem ultimii, ci pe locul opt de la coadă. Prin urmare, nu stăm deloc rău”, a explicat șeful Finanțelor, menționând că gradul de realizare a bugetului general consolidat – în care intră contribuțiile la Bugetul de stat, asigurări sociale, de sănătate și șomaj – este de aproape 85%.
În ceea ce privește arieratele, cele recuperabile se cifrează la 80,27 de milioane de lei în primele opt luni ale acestui an pentru persoanele juridice și la 3,46 milioane de lei pentru persoanele fizice, în ambele secțiuni înregistrându-se creșteri de până la 10% față de anul trecut. Ambrus Attila a menționat că o influență negativă asupra încasării veniturilor la Bugetul general consolidat a avut-o scăderea eficacității și randamentului măsurilor de executare silită, deoarece mulți contribuabili se află în lipsă de lichidități, fiind în faliment sau în procedură de insolvență.
Criza pune pe butuci tot mai multe firme
Potrivit șefului Administrației Fiscale județene, în ultimii trei-patru ani intră anual în insolvență peste 200 de firme. În acest an, situația este și mai gravă decât în anii precedenți, deoarece deja se află în procedură de faliment 328 de firme – și mai este până la finele anului, în vreme ce în 2012 au falimentat 251 de firme.
„Firmele intră în insolvență tot mai brutal, ca urmare a lipsei de perspective economice, de facilități fiscale. Criza își spune cuvântul tot mai mult”, a arătat Ambrus Attila.
Cine nu virează contribuțiile sociale, se alege cu dosar penal
Un alt aspect interesant semnalat de Ambrus Attila se referă la numărul de dosare pe rol pe care le are Administrația. Până acum există aproape 2.500 de cauze, din care peste 100 se află în stadiul de cercetare, urmărire sau judecată în materie penală.
„Vorbim aici despre acele cauze ce privesc angajații și drepturile lor la asigurările sociale, de sănătate sau șomaj. Sunt foarte multe cazuri în care angajatorii, deși rețin lunar sumele pentru aceste asigurări, nu le virează mai departe, iar oamenii se trezesc neacoperiți – și descoperă acest lucru în general atunci când au nevoie de o spitalizare ori de ajutorul de șomaj. Ei bine, aceste fapte sunt infracțiuni și intră pe penal, dacă fac aceste rețineri și nu le virează în termen de 15 zile”, a explicat Ambrus Attila.
Potrivit acestuia, identificarea unor astfel de cazuri se face atât prin metodele de control derulate în colaborare cu alte instituții, cât și prin sesizările depuse de către cei ce ar trebui să beneficieze de respectivele contribuții. Din păcate, numărul acestor cazuri a crescut de la un an la altul.
Administrația Financiară a județului mai derulează și alte activități, iar cele mai importante sunt cele de verificare a diverselor entități, în vederea plății de către acestea a obligațiilor fiscale. În plus, colaborarea cu alte instituții – printre care Poliția, permite Direcției Financiare scoaterea la vânzare a bunurilor confiscate. Însă aici datele sunt destul de variate, mai ales că de multe ori vorbim despre bunuri greu vandabile – ca armele albe, de exemplu. Combaterea evaziunii fiscale și îndeplinirea indicatorilor pentru Bugetul de stat rămâne însă principala activitate a Administrației, care și cu un personal redus, putere limitată și sarcini tot mai mari, va trebui să își îndeplinească obiectivele.