Un an de când Rusia ne-a arătat o altă față a lumii aici, în vecinătatea noastră. Războiul
„Nu ne vine să credem că suntem aici de deja un an”, spune o ucraineancă refugiată acum în Sfântu Gheorghe
Vineri, 24 februarie 2023. Astăzi, s-a împlinit un an de când cu toții, șocați, am aflat ceea ce se tot vehicula că se va întâmpla: Rusia a atacat Ucraina. Fără dubiu, indiferent de meseriile și preocupările noastre, ne-am întrebat cum este posibil ca o țară să înceapă să arunce cu rachete în alt stat, în secolul XXI. Războiul era ceva departe pentru noi, unii poate chiar nu eram conștienți de faptul că mai poate fi vorba de așa ceva, deși el curma vieți în țări precum Afganistan și Siria. Un an de când Rusia a invadat Ucraina. Un an de când ne-am arătat solidaritatea și i-am sprijinit pe cei aflați la nevoie. Și tot un an de când ne-am dezbinat și am început să privim războiul din Ucraina ca fiind unul „al lor” și am început să fim nemulțumiți că războiul ne afectează atât de mult viața de zi cu zi.
În urmă cu un an, imediat după ce ne-am dat seama că nu e de stat și trebuie să punem umărul pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie, am încercat să fim de folos fiecare cum am putut. În a treia zi de război, aproximativ 1,5 tone de alimente și haine din județul Covasna ajungeau la Vama Siret, pe acolo pe unde mii de ucraineni au găsit calea spre o lume în care sirenele de apărare antiaeriană nu se auzeau.
Solidaritatea covăsnenilor nu s-a oprit aici. La scurt timp, comuna Barcani anunța, prin vocea edilului, Nicolae Pastor, că poate oferi cazare persoanelor care fug din calea războiului. Primăria Întorsura Buzăului a înființat un centru de donare pentru refugiați, iar un medic din Sfântu Gheorghe anunța că oferă consultații medicale gratuite cetățenilor ucraineni ajunși în județul Covasna.
Atunci și redacția noastră a decis că este momentul de mai mult și, pentru că oamenii aveau nevoie de răspunsuri, să afle unde și ce pot dona în județ, am lansat campania „Covăsnenii ajută ucrainenii”, prin care ne-am oferit să fim un intermediar între cei care vor să ajute și cei care au nevoie de ajutor.
Multe alte știri legate de război au urmat: persoane din județ care voiau să ajute, autoritățile care anunțau câți refugiați au ajuns la noi în județ, alte campanii de ajutorare lansate de covăsneni și câte și mai câte.
Toate acestea se întâmplau în timp ce o altă parte a societății începuse, deja, să dea ochii peste cap când venea vorba de subiectul războiului. Acei oameni care simt că un război pe care nu îl consideră al lor le afectează viața. Până și președintele Klaus Iohannis spunea, în luna mai a anului trecut, întrebat fiind de inflație și prețurile la energie, clar și răspicat: „Toate acestea au o singură cauză şi ea e războiul lui Putin împotriva Ucrainei”, după cum scria, la acea vreme, Europa Liberă România. Nu tocmai corect. O ducem mai prost și din cauza războiului. Dar și înainte de invazia Rusiei în Ucraina inflația, cel puțin în România, se afla în creștere, după cum au arătat cei de la Factual.
Nu e momentul să îi judecăm pe cei care sunt supărați pe Ucraina, ucraineni, pe un război pe care nu-l consideră al lor. Însă e momentul să le arătăm de ce nu neapărat totul are legătură cu războiul. E momentul să fim atenți la informațiile false care circulă peste tot. Trebuie să facem toate astea, dar să nu-i uităm pe oamenii simpli, fără nicio vină, care deja de un an tresar la fiecare alarmă antiaeriană, la fiecare apel pierdut de la o persoană dragă.
„Cetățenii de rând au numai de pierdut de pe urma războiului”
Am discutat pe marginea acestui subiect și cu prefectul județului Covasna, Ráduly István, care susține că cei care au cel mai mult de suferit din cauza invaziei rusești sunt oamenii simpli.
„Eu mă uit la acest război din punctul de vedere al oamenilor simpli care nu au absolut nicio vină pentru ce se întâmplă acolo și care nu au nimic de câștigat de pe urma luptelor. Trebuie să precizez că nu sunt militar, nu mă pricep la strategii. Nu știu cum s-ar putea ajunge la pace, dar știu din lungul șir al războaielor din istorie că cetățenii de rând au numai de pierdut de pe urma războiului. Drept urmare, este nevoie de pace, de tratative bi sau multilaterale, în urma cărora oamenii simpli, cetățenii de acolo, să trăiască o viață în liniște”, a spus, pentru CovasnaMedia.ro și Observatorul de Covasna, prefectul județului, Ráduly István.
„Ne dorim din suflet să mergem acasă”
În județul Covasna se mai aflau, joi, 23 februarie, cinci cetățeni ucraineni, dintre care trei adulți și doi copii, a declarat, pentru redacția noastră, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Covasna, Alexandru Marian Rechițean.
Olga Sviderskaya, o femeie din Odesa care a fugit din calea războiului și a ajuns împreună cu cei doi copii la Sfântu Gheorghe, spune că aproape nu poate formula niște gânduri foarte clare în legătură cu evenimentele de pe câmpul de luptă. Totul e confuz și incert. Evită să se mai uite la televizor, pentru că astfel devine și mai tristă și îngândurată. Vrea să fie veselă măcar de fațadă, pentru cele două fetițe.
„Ne-am săturat cu toții. Ne dorim din suflet să mergem acasă și evident că nu ne vine să credem că suntem aici deja de un an”, ne-a spus femeia.
Ar dori să se întoarcă în Odesa, însă mai așteaptă pentru că sunt probleme legate de întreruperile masive de curent și pentru că grădinițele sunt încă închise. Soțul ei, care luptă pe front, nu și-a văzut copiii de un an, iar acest lucru e cel mai dureros, spune Olga. Deocamdată, rămâne în Sfântu Gheorghe și așteaptă cu sufletul la gură ziua în care se va pune capăt războiului, chiar dacă speranța că vor mai trăi vreodată viața pe care au avut-o înainte a murit demult.
De miercuri, 22 februarie a.c., până joi, 23 februarie a.c., 8.232 de cetățeni ucraineni au intrat în România, arată datele Ministerului Afacerilor Interne (MAI). De la începerea conflictului din Ucraina, 4.399 de cetățeni ucraineni au solicitat azil în România, conform aceleiași surse.
Sursa foto: unsplash.com
David Leonard Bularca
Daniela Luca