Comuna Ghelința este pe cale să devină independentă energetic din punctul de vedere al căldurii în cazul tuturor clădirilor publice din localitate, după ce va fi implementat proiectul prin care două școli și sala de sport din comună vor fi încălzite prin biomasă. Toate localitățile din țară au posibilitatea să devină independente energetic, din punct de vedere termic, susține directorul executiv al Asociației Întreprinderilor Mici și Mijlocii Covasna (ASIMCOV), Vajda Lajos.

De mulți ani sunt proiecte în acest sens, al promovării sistemului de încălzire prin biomasă, ne-a spus directorul ASIMCOV.

„În 2016 a trebuit să alegem niște localități care ar fi dispuse să participe. Din 18 localități, Ghelința și Estelnic au fost alese să participe în acest program. Am mers în vizite de studiu în Austria, Germania, am arătat sisteme funcționale și aici, la noi în zonă, și au ajuns la concluzia că ar fi bine să treacă pe acest sistem (n. red.: prin biomasă). În decursul celor șase, șapte ani de când am început acest proiect, la Ghelința mai multe clădiri, de exemplu și clădirea primăriei a trecut la acest sistem”, a spus, pentru CovasnaMedia.ro și Observatorul de Covasna, Vajda Lajos, care a precizat că și brutăria din Ghelința, printr-o investiție privată, a trecut la acest sistem. 

Proiectul prin care două școli din Ghelința și sala de sport trec la sistemul de biomasă, în valoare de 200.000 de euro, este acum într-un stadiu de implementare de 20%. 

„Acum, anul trecut sau la începutul anului, au avut ocazia la un program norvegian și au accesat fonduri de 200.000 de euro prin care vor trece la acest sistem la școli, respectiv sala de sport. Bineînțeles, sunt incluse și utilajele. Deci remorca prin care se transportă biomasă, tractor, toate cele necesare. Mai mult, va fi și un depozit amenajat unde un tocător va fi depozitat”, a explicat directorul ASIMCOV. 

„Am ajuns în situația în care toate clădirile publice din Ghelința sunt trecute pe acest sistem. Deci putem vorbi de independența energetică din punct de vedere termic la Ghelința”, a mai adăugat acesta. 

În luna august a acestui an, când autoritățile căutau o firmă cu ajutorul căreia să realizeze aceste lucrări, primarul din Ghelința, Ilyés Botond-János, spunea că acest sistem este mult mai eficient. 

Același lucru l-a subliniat și Vajda Lajos. 

„Dacă lemnul este ars într-o sobă normală, eficiența e undeva la 30%, la cazan se ajunge undeva la 50-60% eficiența, în cazul acestor centrale termice ajunge la 90%. Deci dintr-o cantitate de lemn, să zicem un metru cub, poți să obții energie de trei ori mai mare decât dacă este arsă într-o sobă normală”, a spus directorul ASIMCOV, care a precizat că acest aspect este cu atât mai important în contextul actual al crizelor în care ne aflăm.

Astfel, toate instituțiile de învățământ din Ghelința vor fi eficiente energetic după finalizarea acestui proiect. 

„În total la școlile din comună avem 60 de profesori și 600 de copii. Ei sunt beneficiarii. Vedem că este foarte eficient acest sistem și de aceea facem. Acum o să avem, după acest proiect, cinci cazane pe biomasă, pentru că și grădinița și clădirile de lângă grădiniță sunt încălzite tot cu biomasă”, ne mai spunea, în luna august, edilul la Ghelința. 

„Biomasa lemnoasă este un material organic care se produce din fotosinteza arborilor. Din punct de vedere al componenței sale, există două tipuri de biomasă. Pe de-o parte avem biomasa agricolă și pe de altă parte biomasa lemnoasă. Cea lemnoasă este foarte eficientă în calitate de combustibil. Ea înlocuiește cu succes resursele fosile, ca de exemplu: cărbunele și petrolul. Iar toate acestea se datorează proprietăților sale, precum regenerabilitatea sau facilitatea stocării în stare solidă. Spre deosebire de alte tipuri de combustibil, cele obținute din biomasă vegetală sunt sustenabile”, se arată pe viessmann.ro.

Sursa foto: gelence.info