Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Covasna a transmis noi detalii în cadrul dezbaterii pornite în spațiul public după afirmația făcută de directorul instituției, Kelemen Tibor, că peste 75% dintre salariații din mediul privat din județ sunt remunerați cu salariul minim pe economie. 

„Din datele existente, pentru luna iunie, la momentul extragerii datelor, respectiv în iulie, baza de date fiind în continuă variație, ca urmare a depunerilor declarațiilor angajatorilor, figurau 28.650 persoane din această categorie, încadrate la 4.175 entități cu forme private de autorizare.

Prin intersectarea datelor cu baza de date de contracte individuale de muncă active la acel moment, aceste persoane însumau, la nivelul lunii iunie, 33.896 contracte de muncă active, din care 30.581 contracte individuale de muncă cu normă întreagă și 3.315 contracte individuale de muncă cu timp parțial.

De asemenea, din totalul acestora 10.421 de contracte de muncă prevăd pe lângă salariul de încadrare și acordarea de sporuri, enumerăm următoarele tipuri de sporuri: pentru condiții grele, spor pentru condiții periculoase, spor pentru condiții nocive, toxice, spor de week-end sau muncă prestată în zilele de sărbătoare legală, spor de noapte, spor ore suplimentare, spor pentru program prelungit, spor de vechime în muncă, spor pentru gestionare mărfuri, indemnizație de hrană sau tichete de masă, spor de calificare, spor de mobilitate, spor pentru activitate desfășurată de nevăzători sau alte sporuri pentru persoane cu handicap, spor de fidelitate, spor de confidențialitate, spor de stabilitate.

Din cele 28.650 persoane care figurau cu venituri declarate pentru luna iunie, 21.603 persoane aveau contracte de munca cu salariul brut de încadrare la nivel minim, pe domeniile lor ocupaționale, ceea ce reprezintă o pondere de 75,40 %”, se arată într-o informare trimisă de AJOFM. 

În același context, se notează și că evidența numărului de contracte de muncă este gestionată de Inspectoratul Teritorial de Muncă, dar și că „o persoană, pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai și a realiza un venit brut cumulat mai ridicat, poate avea în același timp mai multe contracte de muncă active, de mai multe tipuri, astfel e o diferență majoră între noțiunea de salariu de încadrare și cea de venit brut realizat”. 

Totodată se mai precizează și că „în ceea ce privește veniturile brute realizate de aceste persoane, declarate de entitățile angajatoare ale acestora, de pe raza județului, întrucât datele reprezintă stagii de cotizare, potrivit Codului fiscal și a legilor speciale din domeniile de protecție socială și a sănătății, acestea sunt gestionate de: Agenția Națională de Administrare Fiscală, Casa Județeană de Sănătate, Casa Județeană de Pensii, Agenția Județeană Pentru Ocuparea Forței de Muncă”. 

Subiectul salarizării în județul Covasna a fost amplu discutat în ultima perioadă, pornind de la declarația directorului AJOFM Covasna, Kelemen Tibor, făcută în urmă cu două săptămâni într-o conferință de presă, prin care afirma că peste 75% dintre angajații din județul Covasna câștigă salariul minim. La scurt timp, deputatul Miklós Zoltán a transmis că declarația se califică drept „șocantă și înșelătoare” și că realitatea ar fi că, de fapt, procentul acestora ar fi de doar 28,19%. Kelemen Tibor a subliniat atunci că afirmația s-a referit strict la mediul privat. 

Drept urmare, dezbaterii s-a alăturat și Camera de Comerț și Industrie Covasna, care, printr-o informare publicată pe site-ul propriu al instituției, transmite că afirmația șefului AJOFM este incorectă, pentru că din datele lor, „există 3.125 de firme cu cel puțin un angajat. Dintre acestea: 1.727 de firme (55%) au un salariu mediu mai mare decât salariul minim. Numărul total de persoane angajate în aceste firme este de 21.167 (82%). 487 de firme (16%) au nivelul salariului mediu de 1.5 ori mai mare decât salariul minim. Numărul total de persoane angajate în aceste firme este de 11.302 (44%).”

Și primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád a comentat pe marginea acestui subiect și a spus că este o tragedie că „în această țară nu vedem niște statistici foarte clare și că fiecare poate să se uite pe niște statistici care de multe ori se contrazic”, respectiv că declarația directorului AJOFM Covasna nu face decât să influențeze negativ negocierile dintre angajați și angajatori. 

Chiar și așa, cel mai recent răspuns al AJOFM mai arată și că „sectorul privat la nivelul județului reprezintă o piață fluctuantă, în continuă schimbare.

AJOFM Covasna și AJPIS Covasna au fost instituțiile care au venit în sprijinul mediului privat din județ în toată această perioadă dificilă prin intervenții financiare care să ajute într-o măsură, redresarea financiară atât a angajatorului cât și salariatului acestuia.

Astfel, doar AJOFM Covasna a acordat entităților și implicit salariaților acestora, strict din sectorul privat, sume în valoare de 87.664.639 lei ca sprijin financiar, echivalentul a cca. 17.826.712 euro prin măsurile active pe care le-a gestionat pe piața forței de muncă județeană, ceea ce reprezintă cca. 86,61 % din bugetul total alocat instituției.

Datele comunicate reprezintă date statistice, extrase din evidențele existente, referitoare la luna iunie, centralizate în iulie și nu reprezintă o analiză a structurii câștigului brut individual al persoanelor, pe domenii ocupaționale”.