Consiliul Județean Covasna și Editura Háromszék Vármegye lansează  volumul Zagon – un proiect editorial care face parte din seria de studii  etnografice „Localităţile Ținutului Secuiesc”.

Dacă există un loc în România unde cercetarea trecutului şi a prezentului unei localităţi devine un subiect extrem de sensibil, care stă continuu sub semnul revizuirilor şi al controverselor, atunci Zagon face parte dintr-o astfel de zonă, cunoscută sub denumirea istorică de Trei Scaune, astăzi judeţul Covasna, zonă care la rîndul său face parte dintr-o altă regiune istorico-etnografică numită Ţinutul Secuiesc. Dar prezentul proiect editorial dedicat localităţii Zagon este extrem de important nu pentru că subiectul supus cercetării face parte dintr-o zonă a ţării noastre despre care istoricii formulează interpretări şi teze divergente. Oportunitatea şi valoarea proiectului ţin de  calitatea lucrării monografice şi de faptul că, în ciuda unei istorii zbuciumate, localitatea Zagon a ajuns astăzi să reprezinte un model de convieţuire interetnică, cu relevanţă la nivel  local, regional şi naţional.

Pînă astăzi, pe marginea societăţii Zagonului a fost publicată doar o micromonografie despre biserica ortodoxă veche şi comunitatea ortodoxă din sat, motiv pentru care se aştepta demult o Monografie completă a acestei localităţi, care este cea mai mare aşezare rurală din judeţul Covasna, cu aproximativ 5000 de locuitori (inclusiv satul Păpăuţi care aparţine de comuna Zagon), 50%-50% români şi maghiari.  Aşadar, este pentru prima dată cînd Zagon/Zágon/Sagon, a cărei primă atestare documentară datează din anul 1567, beneficiază de o cercetare completă, care este făcută de specialişti în domeniul ştiinţelor sociale din judeţul Covasna,  recunoscuţi pentru cercetările lor pe temele supuse analizei : Balázs Nagy, Zoltán Kisgyörgy, dr. Zsolt Székely,  Kinga Tüdős S.,  Zoltán Cserey, Árpád Csáki, dr. István Kinda,  Lóránd Pénzes,  Dénes Lőrinczi,  dr. Szabolcs Barnabás Tóth,  András Tóth-Bartos, Dana Botoroagă Bercu.

Monografia este structurată pe 15 capitole, plus un scurt dicţionar al personalităţilor născute în Zagon – localitatea fiind cunoscută şi datorită prestigioaselor nume, din diverse domenii, pe care le-a dat culturii maghiare şi române. Volumul nu este doar prima monografie completă a celei mai mari localităţi rurale covăsnene, ci,  prin publicarea lui simultană în limbile română şi maghiară, proiectul reprezintă un demers teoretic  în acord perfect cu realitatea Zagonului de azi, în care locuitorii comunei oferă un model de convieţuire interetnică şi asta datorită faptului că românii şi maghiarii din zonă au înţeles că miza lor comună este prezentul şi viitorul, nu trecutul. O miză care nu anulează efortul de cunoaştere a trecutului, dimpotrivă, încurajează respectul pentru trecut, dezbaterea istoriografică în spirit european, bazată pe cercetări ferite de manipulările istoriei unei comunităţi, manipulări specifice retoricii naţionaliste.

(Nina Ţînţar)