Ieri au fost inaugurate la Sfântu-Gheorghe şi Araci noile spaţii expoziţionale restaurate şi modernizate ale Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni: Prima Şcoală Românească, Casa Memorială Romulus Cioflec şi expoziţia de la propriul sediu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) a deschis ieri trei expoziții permanente reali­zate la cele mai înalte standarde calitative și care, prin elementele moderne îmbinate cu conservarea datelor istoriei, vor reuşi cu siguranță să se înscrie în curând printre cele mai atractive obiective culturale ale județului. Evenimentul organizat de MNCR a cuprins inaugurarea Primei Școli Românești

Ieri au fost inaugurate la Sfântu-Gheorghe şi Araci noile spaţii expoziţionale restaurate şi modernizate ale Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni: Prima Şcoală Românească, Casa Memorială Romulus Cioflec şi expoziţia de la propriul sediu

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) a deschis ieri trei expoziții permanente reali­zate la cele mai înalte standarde calitative și care, prin elementele moderne îmbinate cu conservarea datelor istoriei, vor reuşi cu siguranță să se înscrie în curând  printre cele mai atractive obiective culturale ale județului.

Evenimentul organizat de MNCR a cuprins inaugurarea Primei Școli Românești din Sfântu-Gheorghe, a Casei Memoriale Romulus Cioflec de la Araci și a expoziției Așezarea Preistorică Păuleni - Ciuc Dâmbul Cetății - la sediul central al Muzeului. Expozițiile au beneficiat de prezența a numeroși invitați - muzeografi, cercetători, profesori universitari, oameni de cultură și personalități locale, fiecare implicat la un moment dat în organizarea, documentarea, amenajarea sau finanțarea obiectivelor deschise publicului.

 

Prima Şcoală Românească, redeschisă publicului

 

Deschiderea Primei Școli Românești a avut loc într-un cadru festiv la care a luat parte inclusiv un sobor de preoți care a binecuvântat și sfințit clădirea, panglica de inaugurare fiind tăiată de către directorul MNCR, Valerii Kavruk, și viceprimarul municipiului Sfântu-Gheorghe, Balint Joszef, alături de reprezentantul Munisterului Culturii - principalul finanțator al celor trei expoziții, Mihail Gorgoi.

„Sunt recunoscător tuturor celor care s-au implicat de-a lungul vremii în eforturile noastre de a amenaja aceste expoziții. Au contribuit la refacerea Primei Școli și la expozițiile MNCR toți prefecții, toți miniștrii de Cultură care au fost de-a lungul timpului la conducere. Domnul ministru Paleologu a fost primul care a alocat fonduri pentru modernizarea MNCR. (...) Mulțumesc tuturor celor care sunt alături de MNCR, sperând că veți urma acest drum și pe mai departe”, a spus Valerii Kavruk înainte de începerea prezentărilor expozițiilor.

 

Refăcută în totalitate

 

Punctul muzeal al Primei Școli, inaugurată ieri după reparații și reabilitare, cuprinde patru încăperi: sala de clasă, vestibulul, biblioteca și locuința învățătorului. În clădire au fost adunate și expuse piese și documente reprezentative pentru istoricul învățământului confesional românesc ortodox din zona aceasta.

Prezent ieri în judeţul Covasna, Şeful Corpului de Control al Ministerului Culturii şi Patrimoniului, Mihail Gorgoi, ne-a declarat că Ministerul pe care îl reprezintă s-a implicat încă de la început în restaurarea Primei Şcoli Româneşti din Sfântu-Gheorghe, atât prin includerea sa pe lista monumentelor istorice cât şi cu fonduri destinate restaurării, dar şi expoziţiei permanente inaugurate ieri. Mihail Gorgoi a ţinut să aprecieze aportul comunităţii locale şi ONG-urilor din judeţ care au sprijinit demersurile pentru reabilitarea Primei Şcoli, menţionând de asemenea colaborarea foarte bună pe care Ministerul a avut-o cu factorii locali implicaţi în proiect, printre care şi Prefectura Covasna prin prefectul de la acea vreme, Gheorghe Tatu. Gorgoi a mai ţinut să precizeze că această clădire, care a fost prima şcoală a românilor din zonă, are o mare însemnătate din punct de vedere istoric şi că generaţiile viitoare au ce învăţa din istoria acestui stabiliment.

Directorul MNCR, Valerii Kavruk, a explicat că o contribuție importantă în reușita refacerii Primei Școli a avut-o IPS Ioan Selejan, arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, cel care a oferit posibilitatea unor noi locuințe pentru romii care ocupau abuziv Școala cu ani în urmă, astfel încât ea să poată fi preluată și practic, nu doar pe hârtie.

Clădirea Primei Școli Românești se află în patrimoniul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni și a fost ocupată mai mulți ani de către romi, fiind redată Muzeului abia în 2006, după ce Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei a construit în doar şapte zile o casă în care au fost mutate cele două familii de romi care ocupau abuziv Școala.

Prima Școală Românească din Sfântu-Gheorghe a fost atestată documentar în 1799, iar documentele Arhivelor Naționale Covasna și cele aflate la parohiile ortodoxe ale județului arată că istoria școlii a fost una zbuciumată. De altfel, primele documente legate de Prima Școală Românească au fost descoperite și scoase la lumină de către fostul director al Arhivelor Naționale Covasna, Ioan Lăcătușu.

Prima Școală a fost strâns legată de biserica românească din zonă, luând ființă sub aripa acesteia, ceea ce explică faptul că primii dascăli au fost în mare parte preoți. Şcoala confesională ortodoxă a funcționat până în anul 1873, când a fost închisă, iar din anul următor elevii români de origine ortodoxă au frecventat şcolile din Sfântu Gheorghe, terenul din fața bisericii şi şcolii confesionale a fost amenajat ca parc, iar clădirea şcolii locuită de diferiți chiriaşi. Din 1960, în locul fostei şcoli confesionale ortodoxe a funcționat Școala pentru romi, în 1966 imobilul fiind întabulat în favoarea Statului Român, în administrarea operativă a Întreprinderii de Gospodărire Orăşenească Sfântu Gheorghe şi închiriat apoi familiilor de romi din zonă.

 

Amenajări unice în ţară

 

Tot ieri a fost inaugurată la Araci Casa Memorială Romulus Cioflec în forma sa reamenajată, aceasta având patru încăperi - camera din față, sala documentară, biroul scriitorului Romulus Cioflec și sala multimedia. În casa memorială au fost expuse piese de mobilier atinse de patina vremii, precum și alte elemente care ilustrează aspecte casnice legate de viața privată a familiei scriitorului.

Fostul deputat PDL de Covasna, Petre Străchinaru, unul dintre cei care au susținut de-a lungul vremii proiectele MNCR, a declarat că ceea ce s-a realizat la Araci cu Casa Memorială a lui Cioflec este impresionant, noua înfățișare a acesteia depășind tot ce există în prezent la nivel de case memoriale în țară. În plus, Străchinaru a avansat ideea că această Casă, prin construcția sa care cuprinde inclusiv o sală de prezentare într-o clădire separată, precum și o scenă în aer liber, ar putea reprezenta o opțiune pentru organizarea unor rezidențe artistice.

Şeful Corpului de Control al Ministerului Culturii şi Patrimoniului, Mihail Gorgoi, ne-a declarat despre Casa Memorială Romulus Cioflec că arată foarte bine şi că este total schimbată faţă de decembrie 1998, când a organizat la Araci una dintre primele expoziţii ale Muzeului Carpaţilor Răsăriteni. Mihail Gorgoi a vorbit şi despre condiţiile de cercetare excelente prezente la Casa Memorială, dar şi condiţiile didactice foarte bune, unde tinerii şi nu numai pot învăţa despre rolul şi locul lui Romulus Cioflec în literatura şi istoria României.

 

Tehnologie ultramodernă la sediul MNCR

 

În ceea ce privește expozițiile de la sediul MNCR, acestea sunt găzduite în mai multe încăperi de la parterul clădirii, fiind coordonate într-o ordine a vizitării și reprezentând toate descoperirile arhelologice importante ale zonei, reunite în Expoziția Așezarea Preistorică Păuleni - Ciuc Dâmbul Cetății. Printr-o tehnologie ultramodernă, în cadrul acestei expoziții au fost realizate perezentări ale solului și obiectelor din urmă cu 4000 de ani. Expoziția, realizată în sisteme tehnologizate, beneficiază de o prezentare aparte și este deschisă gratuit marelui public în această săptămână.

Amenajarea muzeistică a expozițiilor a fost realizată de către o firmă din București, singura din România specializată în acest domeniu, iar conceptul de reamenajare estetică a urmărit valorificarea patrimoniului național deținut și orientarea acestuia către public, respectând principiile de muzeologie modernă și normele europene de conservare. S-a urmărit realizarea conceptului de muzeu – organism viu prin transformarea spațiului muzeal într-unul prietenos și confortabil pentru vizitator. În câteva cazuri, pentru protejarea patrimoniului mobil, dar și pentru a păstra autenticitatea experienței oferite de muzeu, au fost realizate replici ale exponatelor. Vizitatorii expozițiilor vor putea alege singuri nivelul de informație pe care vor să-l acceseze, prin intermediul proiecțiilor video și dispozitivelor interactive de redare a informațiilor folosite, iar acolo unde spațiul a permis, au fost introduse elemente noi precum zona de informare, magazin de suveniruri sau zona de relaxare.

Întregul proiect ce va fi deschis vizitatorilor respectă reglementările în vigoare privind climatizarea spațiilor de expunere, conservarea pieselor de patrimoniu, prevenirea şi combaterea incendiilor într-un spațiu muzeistic, fiind prevăzut, de asemenea, cu un sistem de supraveghere video și anti-efracţie.

Pentru stabilirea tematicii expoziţionale şi implementarea proiectului, muzeografii din cadrul MNCR au colaborat cu echipa de specialiști ai firmei bucureștene formată din arhitecți, designeri, artiști plastici, graficieni 2D și 3D, scenografi, ingineri constructori, conservatori, muzeografi, restauratori de clădiri de patrimoniu, restauratori patrimoniu mobil și diverși alți specialiști.

 

Investiţii totale de aproape 3 milioane de euro

 

Potrivit directorului MNCR, Valerii Kavruk, lucrările la cele trei expoziții au început cu ani în urmă, totalul investițiilor se cifrează în jurul sumei de 2,7 milioane de euro, fiind realizate prin Ministerul Culturii și Cultelor.

În contextul acestor premiere culturale din judeţul nostru, preşedintele PDL Covasna, Dan Manolăchescu, prezent ieri la evenimente, a declarat că ne aflăm în faţa unui moment istoric pentru comunitatea românească, pentru organizaţiile civile şi pentru politicienii din Covasna. „Materializarea unor obiective ca Prima Şcoală Românească şi Casa Memorială Romulus Cioflec este unică în peisajul luptei noastre pentru păstrarea valorilor, culturii şi tradiţiei. Multă vreme am avut doar contre cu maghiarii, replici la unele din manifestările lor însă de prea puţine ori am reuşit să construim ceva pentru noi şi ai noştri. Felicitări tuturor celor care s-au implicat în acest proiect din primul moment şi până astăzi, şi sper ca această premieră să deschidă ochii multora pentru a vedea că se pot obţine mai multe lucruri construind decât punând piedici şi dărâmând ce fac alţii. De asemenea, sper să nu treacă neobservat faptul că un proiect început pe vremea ministrului Caramitru, ini­ţiat pe vremea ministrului Paleologu şi-a găsit finanţare şi finalizare tocmai în vremea ministrului UDMR-ist Kelemen Hunor. Cred că acest lucru spune mai multe despre comunicare şi comuniune decât orice lătrat naţionalist al unor politicieni, fie ei români sau maghiari”, a declarat Dan Manolăchescu.

 

Expoziţiile de la sediul MNCR sunt găzduite în mai multe încăperi de la parterul clădirii şi beneficiază de o tehnologie ultramodern

Fostul deputat PDL, Petre Străchinaru, a decla rat că ceea ce s-a realizat la Araci cu Casa Memorială a lui Cioflec depășeşte tot ce există în prezent la nivel de case memoriale în ţară

Sala de clasă a Primei Şcoli Româneşti din Sfântu-Gheorghe

Expoziţia de la sediul MNCR reprezintă toate descoperirile arhelologice importante ale zonei, reunite în Expoziţia Așezarea Preistorică Păuleni - Ciuc Dâmbul Cetăţii

Directorul MNCR, Valerii Kavruk (stânga), alături de şeful Corpului de Control al Ministerului Culturii şi Patrimoniului, Mihail Gorgoi