CULTURA 16 iunie 2011

Planurile Bibliotecii Judeţene: Adrian Cioroianu şi Andrei Pleşu, în toamnă la Sfântu-Gheorghe

de Monica Vrânceanu | 664 vizualizări
Interviu cu directorul Bibliotecii Judeţene, Szonda Szabolcs Biblioteca Județeană „Bod Peter” din Sfântu-Gheorghe este manageriată de aproape trei ani de un director venit din mediul universitar, omul de litere Szonda Szabolcs. Venit în locul unui directorat mai vechi care poate că uneori nu mai oferea mari surprize, Szonda Szabolcs a reușit cumva să scoată la lumină Biblioteca, să ofere instituției mai multe atribuții decât aceea de strictă mediatoare între cititori și cărțile de împrumut, oferind

Interviu cu directorul Bibliotecii Judeţene, Szonda Szabolcs

Biblioteca Județeană „Bod Peter” din Sfântu-Gheorghe este manageriată de aproape trei ani de un director venit din mediul universitar, omul de litere Szonda Szabolcs. Venit în locul unui directorat mai vechi care poate că uneori nu mai oferea mari surprize, Szonda Szabolcs a reușit cumva să scoată la lumină Biblioteca, să ofere instituției mai multe atribuții decât aceea de strictă mediatoare între cititori și cărțile de împrumut, oferind în cele din urmă vizibilitate diverselor evenimente culturale pe care fie le-a realizat pe cont propriu, fie prin parteneriat. În acest an, Biblioteca a anunțat că se dorește o regândire inclusiv a spațiilor clădirii, care sunt considerate a fi nepotrivite, deoarece aceasta a fost construită inițial ca și clădire administrativă; pentru acest plan ambițios, de refacere totală a spațiilor Bibliotecii, există un proiect în valoare de un milion de euro, banii urmând să fie direcționați în acest sens de la Ministerul Culturii și Patrimoniului Național în mod eșalonat. Între timp, Biblioteca se reorganizează continuu, se implică în diverse programe și se gândesc aici tot felul de acțiuni care să transforme această instituție într-un real centru comunitar, pe modelul celor din Statele Unite ale Americii și din vestul Europei.

 

Domnule director, care sunt cele mai importante schimbări pe care le-ați adus la Bibliotecă de la preluarea conducerii acesteia?

-  Fiind originar din Sfântu-Gheorghe, eu mi-am dorit foarte mult, după zece ani de predat în mediul universitar al Bucureștiului, să revin acasă. Concursul pentru preluarea managementului Bibliotecii Județene a fost o adevărată provocare, deoarece în strategia pe care am gândit-o pentru această funcție mi-am impus de la început că instituția nu se va ocupa doar de cărți, așa cum este impresia generală. Așa că în primul rând cred că am adus o schimbare de ritm, ceea ce era oarecum și firesc la preluarea unei ștafete, mai ales în condițiile în care predecesorul iese la pensie. Și cred că suntem pe drumul în care această instituție se implică în a aduce noutate, dar acest lucru e și pentru că în România vin schimbări în planul bibliotecilor în ultima vreme, iar una dintre cele benefice este Programul Biblionet de dotare a bibliotecilor. Am pornit și alte activități - digitizarea, accentuarea bibliotecii mobile în oraș și organizarea de evenimente culturale, în special prin invitarea la Sfântu-Gheorghe a unor scriitori români și maghiari de marcă. Per ansamblu, cred că instituția are o poziție tot mai bună pe plan cultural local și regional.

 

Ați devenit foarte vizibili  prin evenimentele culturale, ce mai plănuiți pe viitor?

-  În acest an am avut seara literară a lui Alexandru Mușina și apoi o întâlnire cu un diplomat din Coreea de Nord. Au fost evenimente foarte interesante și gustate de public, chiar dacă parte dintre ele nu erau neapărat legate de arte sau literatură, ci mai degrabă plasate în socio-cultural. Tocmai asta nu am vrut însă, să nu ne închidem într-un cerc ci să abordăm direcții diverse, pentru a atrage tot felul de categorii de public. Pentru toamnă, i-aș dori la Sfântu-Gheorghe pe Adrian Cioroianu, Andrei Pleșu și Marius Oprea, cel care se ocupă de investigații legate de dosarele fostei Securități. Avem contacte interesante, discuții se poartă continuu și suntem deshiși propunerilor, pe criteriul de a fi în măsură să includem oarecum aceste propuneri în generalul a ceea ce facem. Mai există desigur partea dificilă legată de protocol sau de onorarii, pentru că până la urmă nu suntem instituție organizatoare de evenimente; tocmai de aceea, mergem foarte mult pe parteneriate și sponsorizări, chiar dacă uneori există cazuri în care oameni de cultură importanți vin fără a cere un onorariu. În concluzie, vrem să atragem oamenii, iar această idee este extinsă și prin modificările de spații pe care le gândim.

 

Care e situația cititorilor de la Biblioteca Județeană și cine citește mai mult?

-  Avem o situație interesantă, deoarece în 2009 am avut o creștere a înscrierilor, în vreme ce în 2010 s-a simțit o stagnare în acest sens. Avem 7.200 de cititori înscriși, iar puțin peste 6.000 sunt utilizatori activi. Nu e un număr nici mare nici mic, cam asta este tendința generală. Tinerii până la 13-14 ani sunt foarte activi, după care odată cu adolescența, probabil, urmează lucruri prin care se produce o oarecare ruptură. Am dori să avem mai mulți cititori din categoria de vârstă medie, în vreme ce pensionarii sunt iarăși foarte activi... Tocmai pentru a crea noi cititori, am creat programele „La drum cu lectura” sau „Biblioteca mobilă”; prin primul familiarizăm bebelușii cu cărțile, prin al doilea ducem cărțile în școli, feedback-ul fiind acela că elevii vin apoi spre noi. Vrem să ajungem și în licee cu „Biblioteca mobilă”, poate nu cu atât de multe cărți ca la clasele mai mici, dar cu teme de discuții, astfel încât Biblioteca să fie concepută clar în comunitate, nu doar ca o instituție în care personalul stă ascuns printre cărți. De aceea, reabilitarea clădirii nu e doar o chestiune arhitecturală, ci refuncționalizarea ar oferi vizitatorilor un flux al încăperilor, astfel încât cititorii ar afla mult mai multe despre instituție, pentru noi fiind esențiale legăturile funcționale între spații.

 

Știm că împrumutați cărți... dar donații de la cititori primiți?

-  Primim, dar aici avem două cazuri: cele în care primim donații de carte rară și cele în care ajung la noi tot felul de cărți, în general literatură de specialitate din anii ’70- ’80, când se tipărea mult și se cumpăra la fel de mult. Dacă e vorba de beletristică, e altceva, dar când vorbim de literatura de specialitate, e clar că acele cărți sunt depășite și nu ne sunt utile...  drept pentru care le trimitem la cele 38 de biblioteci publice din județ sau le refuzăm uneori.  Fondul de carte pe care îl avem este unul foarte bun, colecția Bibliotecii Județene cuprinzând peste 220.000 de documente - cărți tipărite, audio, reviste, publicații de diverse genuri. Și ne axăm foarte mult pe calitate, deoarece este important ceea ce le putem oferi cititorilor.

 

Cum sunt primite cărțile audio și care credeți că este viitorul lor?

-  Aceste cărți sunt foarte bine primite, dar mă feresc să spun că viitorul le aparține. E greu de spus dacă aceste cărți, cele audio sau electronice, vor înlocui cartea scrisă. Există o cerere foarte mare pentru cartea audio la Sfântu-Gheorghe, poate pentru că e ceva nou... Părerea mea personală este că cititul pe hârtie și cititul electronic, să spun așa, sunt două lucruri care nu se pot exclude unul pe altul. Cred că totuși, în anumite cazuri, e mai bine să citești o carte scrisă pe hârtie, deși nu ai un argument atunci când vine vorba despre a avea stocate o mie de cărți pe un e-reader. În bibliotecile americane s-a depășit faza laptopului sau a e-readerului și se fac pregătiri pe trecerea cărților pe diverse telefoane super- complicate. Este o provocare tehnologia, dar nu cred că va dispărea în cele din urmă cartea scrisă pe hârtie.

 

Aveți probleme cu furturile sau cu cititorii care nu înapoiază cărțile?

-  Probleme sunt, dar nu imense... De furat nu prea se fură, cred că acest fenomen e mai răspândit în librării, căci acolo sunt cărțile noi, plus că avem camere de luat vederi. În ce privește cititorii întârziați, mai recuperăm prin săptămânile îngăduinței, amplasăm cutii pe hol, ca să venim în ajutorul celor mai jenați de faptul că au întârziat...  Nu cred că suntem o instituție scorțoasă, care să-și sperie publicul ba dimpotrivă, avem o mare înțelegere și flexibilitate în relațiile cu cititorii noștri.

 

Ce le-ați transmite cititorilor, mai ales acum când vine vara și, bănuiesc, frecvența împrumuturilor va scădea?

-  Lunile de vară aduc, e adevărat, mai puțini cititori... Și noi, ca instituție, ne reorganizăm în aceste luni, ținând cont de faptul că de anul trecut numărul de angajați ai Bibliotecii a scăzut odată cu reducerile din sistemul bugetar. Prin urmare, cred că și vara se poate citi... o carte poate fi plăcută și la plajă sau la pădure. Nu renunțăm la dorința de a ne menține o imagine accentuată în conștiința comunității locale, deoarece aceasta este publicul-țintă al instituției. Cu toată schimbarea de program, noi vom fi în continuare deschiși cititorilor și  așteptăm cu nerăbdare toamna, care va aduce cu sine noi programe și întâlniri cu publicul din Sfântu-Gheorghe

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
Marian, 20 iunie 2011
vasylica draga ce zici de http://www.spaniaromaneasca.com/, http://www.identitatearomaneasca.it/ro/ e foarte bine ca se poate asa ceva dar ce parere ai daca s-ar face un site: citeste integral
dora, 20 iunie 2011
Cica in lunile de vara sunt mai putini cititori. Eu abia astept vacanta, ca sa ma pot inscrie din nou, mi-e dor sa mai citesc. :)
vasy, 20 iunie 2011
Ce drapel flutura deasupra intrarii?Din cate stiu e ilegal.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.