ACTUALITATE 9 februarie 2016

George Negrea, o viață de muncă și muzică

de Sever Ioan Miu | 378 vizualizări

L-am cunoscut pe George Negrea la Vâlcele, înainte de Sărbători, în timp ce niște japonezi veniseră să o filmeze pe Anca Dragalina, fiica soției sale, alături de familie. Încă de pe atunci am fost impresionat de harul său de povestitor. Am revenit recent la Vâlcele, pentru mai multe povești adevărate despre cariera sa de rapsod popular și dansator, despre muncă, necazuri și bucurii.

Muzica, un talent moștenit

George, sau Gheorghe Negrea, după cum apare în certificatul de naștere, a văzut lumina zilei pe plaiuri covăsnene, în Lunca Mărcușului, în luna august a anului 1953. „M-am născut pe vremea fânului, așa zicea mama. Pe atunci se lucra la fân. Undeva în fân i-a venit sorocul, au adus cu căruța moașa și m-a născut”, povestește, zâmbind, Negrea.

A fost un copil zburdalnic, dar, spre deosebire de multe odrasle de azi, a cunoscut de mic munca, crescând într-o familie de oameni fără multe posibilități, dar harnici. „Am crescut pe lângă părinţi, ajutându-i la tot ce trebuia, nu ca acum, când copilul e protejat. Eram la coasă la 13-14 ani și coseam cu vecinii. Dacă erai în stare să lucrezi ceva trebuia să faci”, subliniază Negrea. Tot în copilărie, mergând la școală la Băcel, a învățat dansuri populare și tot în acea perioadă și-a descoperit talentul muzical. Cânta pe la nunți, însă până la anumită oră, cât le era permis atunci copiilor să stea. Cânta alături de tatăl său, care era cunoscut în tot satul pentru cântecele sale: „când venea tata de undeva, poate cu un pahar de rachiu în cap, cânta în căruță. Venea încet, ca să poată cânta, și ieșea toată lumea să îl asculte”.

A învățat bine în școala de la Băcel, fiind și olimpic la matematică. După ce a terminat opt clase, însă, părinții ar fi vrut să rămână pe lângă gospodărie. „Părinții credeau că sunt mâna lor salvatoare, chiar și vecinii mă lăudau, îi ziceau tatii: „Nea Gheorghe, ți-a pus Dumnezeu mâna în cap că ai un copil așa harnic”. Eu vedeam cum toți colegii sunt plecați la licee și școli profesionale”, povestește George Negrea. A ales să plece din sat, fără voia tatălui, dar cu îngăduirea mamei, și a mers la Şcoala profesională Tractorul din Brașov. „Din anul trei de profesională ne-a băgat la producție cu contract, la secția Axe și pinioane”, povestește Negrea, amintind cu mândrie că tractoarele produse la Brașov ajungeau până în Brazilia.

Între uzină și turnee

„Chiar din timpul școlii am fost abordat de către Ansamblul Uzinei Tractorul, numit mai târziu Florile Bârsei, să particip la repetițiile din clubul uzinei, un club foarte mare cu o sală unde totul era plușat”, își aminteşte Negrea. A urmat școala populară, la dans popular și la canto, unde profesorul i-a spus că nu are ce învăța. După ce a absolvit-o, a predat la Școala Populară dansul.

A făcut armata la Ineu, județul Arad, a fost curtat de Florile Banatului, ansamblul UTC din Timișoara. „Le-am zis: 'Lasă, vin și la voi, acum mă duc acasă să-mi văd părinții'. Mi-au răspuns: 'Mă, tu stai aici că nu mai vii înapoi'. Când m-am dus, mi-am vizitat vechii colegi și vechiul club de la Brașov. Am văzut că era o repetiție pentru o plecare în străinătate. Iar în anii ăia o plecare din țară, mai ales în occident, valora cât nu știu ce cadou”.

S-a reangajat la Tractorul și s-a alăturat din nou ansamblului ca dansator și cântăreț, plecând în primul turneu, în Iugoslavia. Au urmat turnee prin țară, alături de nume ca Ion Dolănescu, Sava Negrean Brudașcu și Mariana Drăghicescu, dar și prin străinătate. La un turneu în Franța își amintește cum, la un dans moldovenesc, s-a rupt scena, însă ansamblul a continuat jocul în jurul spărturii. Un meseriaș care însoțea ansamblul s-a apucat să repare scena în timpul dansului. „Scriau ziarele din Franța, îl arătau pe meseriaș pe jumătate ieșit din scenă”, povestește, râzând, rapsodul.

Voievozii Munților

Pe lângă activitatea la uzină și la ansamblu, a ajuns și interpret și dansator, inclusiv de dans modern, la restaurantul ONT din Poiana Brașov, Capra Neagră. Munca în atâtea locuri l-a ajutat să pună un ban de-o parte, dar cum Brașovul era „oraș închis” pentru cei veniți din afară și nefiind membru de partid, nu a putut să ia apartament acolo, deși era căsătorit și cu doi copii. În 1978 și-a luat apartament la Sfântu Gheorghe, iar peste câțiva ani s-a și mutat cu serviciul la IMASA. După o perioadă de navetă la ansamblul din Brașov, l-a părăsit, cântând pe la nunți, mai ales în județele Brașov și Sibiu. În anii ’90 s-a mutat la Vâlcele cu noua sa soție, Lucia. A continuat să cânte la nunți, mai rar e drept, din cauza vârstei, dar s-a implicat și în viața comunei, devenind, din anii 2000, consilier local.

„Mai nou, din 2014, în cariera mea artistică s-a deschis altă portiță, datorită inițiativei preotului Vasile Tămaș, care a venit cu o propunere de a înființa un cor bărbătesc. Pe mine  m-a sunat prima dată, a venit cu niște versuri, întrebându-mă cum le-am putea transpune, cum să găsim melodiile cele mai adecvate. Ne-am așezat pe șezlongul din curte, și, încet, încet, a apărut melodia. I-am fredonat-o o dată, a devenit 'Iancule, tu tată de Ardeal'”, povestește Negrea începutul participării la corul Voievozii Munților.

Amarul vieții

Viața nu i-a oferit doar satisfacții lui George Negrea. În 1986, la o lună după ce fusese invitat să revină la București pentru o înregistrare la Electrecord, i-a murit unul dintre băieți. Nu a mai mers la înregistrare, a făcut o pauză din cântat, dar a depășit amărăciunea și, cu sufletul alinat de cântec, a început iar să aducă bucurie oamenilor care-l chemau. Alt necaz a fost în 2007, când a murit băiatul celei de-a doua soții, într-un accident de motocicletă. Totodată, băiatul care i-a rămas din prima căsătorie a plecat în Canada și s-a înstrăinat de el.

Are însă și bucurii, cum ar fi că Anca Dragalina, fata soției sale, rămâne aproape de ei, cu gândul și fapta, deși este plecată în Japonia. „Dumnezeu m-a dăruit cu o fată, care compensează lipsa fiului. Sunt foarte mândru de realizările și generozitatea ei și de atașamentul ei față de noi. Vrea să ne preia munca și casa, anul ăsta vine definitiv”, spune, cu speranță, rapsodul.

O bucurie i-ar face lui George Negrea și descoperirea unui tânăr pe care să-l inițieze în tainele cântecului popular. „Tare-aș fi mândru să descopăr un copil, să-l văd că duce mai departe folclorul adevărat. Chiar aș vrea să-l sprijin cu tot ce am acumulat eu în anii ăștia, în domeniul muzicii. Să-l învăț tehnici de interpretare a unei melodii, comportamentul față de public, pe scenă”, spune artistul. Cine vrea să deprindă cântecul popular de la rapsodul din Vâlcele, îl poate contacta la 0755 500 552.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.