STIREA ZILEI 20 noiembrie 2020

Turismul balnear din Covasna, la marginea prăpastiei

de Daniela Luca | 1079 vizualizări

Chiar dacă unele proceduri sunt menținute în continuare, oamenii nu mai vin de frică, spun cei din industrie  

Provocările prin care trece turismul balnear sunt imense. Hotelurile din Stațiunea balneoclimaterică de interes național Covasna care oferă astfel de facilități funcționează în condiții restricționate, însă clienții sunt foarte reticenți și aproape că nu mai iau în calcul posibilitatea de a-și întări sănătatea la o bază de tratament. Gradul mediu de ocupare a hotelurilor din zonă este sub 30%, spune președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România, Nicu Rădulescu. Conform acestuia, angajatorii fac eforturi foarte mari ca să își mențină salariații, însă urmează luni și mai grele. Specialiștii în turismul balnear consideră că pierderile înregistrate acum nu vor putea fi recuperate decât în câțiva ani. 

Președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear (OPTBR) din România, Nicu Rădulescu este de părere că sectorul pe care îl reprezintă este cel mai lovit de criza COVID-19. Acesta a precizat că din cauza măsurilor de prevenire a infectării cu noul coronavirus, capacitatea de cazare s-a înjumătățit. 

Totodată, nu doar închiderea mai multor facilități din cadrul bazelor de tratament ține turiștii departe, ci și frica de îmbolnăvire. 

„La nivel național pierdem cam un milion de euro pe zi. Este o cifră uriașă, pentru că noi ca industrie suntem practic industria turistică a celor patru anotimpuri, în sensul că noi funcționăm pe tot parcursul anului. Ne-au închis din luna martie, iar apoi s-a dat drumul la unele sectoare din activitate, dar în continuare, bazele de tratament care sunt motorul creșterii noastre,  au fost deschise numai parțial, pentru că procedurile calde, adică hidrokinetoterapia, deci toată partea de tratamente cu apă, în interior, sunt închise din luna martie. Noi, la momentul actual, funcționăm la nivel de avarie, peste tot în România. Faptul că ne-au închis și țin în continuare închise piscinele terapeutice, ne-a dat peste cap întreaga activitate. Pierderile sunt uriașe. Capacitatea este pur și simplu înjumătățită din start, dar oamenii nu mai vin, din cauză că le e teamă. Oamenii vin în proporție de 30%, ceea ce este foarte puțin pentru noi”, ne-a spus Nicu Rădulescu. 

Dacă gradul de ocupare mediu la un hotel care avea contract cu Casa Națională de Pensii a fost de aproximativ 60-70% în alți ani, acum nu trece de 20-30%, spune președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România. 

„La hotelurile unde am făcut mari investiții, cele de Spa și Wellness, hotelurile de patru stele, au un grad mic de ocupare, pentru că au fost primele afectate și au mers în regim de avarie. Unele au avut și perioade în care au fost închise, deci n-o să trecem de un grad mediu de maxim 20% pe tot anul, ceea ce este foarte puțin. Nu vom fi nici la jumătate față de anul trecut”, a mai punctat Nicu Rădulescu. 

„Mi-e teamă de faptul că n-o să mai avem cu cine lucra anul viitor”

Pe perioada stării de urgență, angajatorii au fost nevoiți să își trimită lucrătorii în șomaj tehnic. După întoarcerea la muncă însă, aceștia au fost redistribuiți pe alte sectoare de activitate care nu au fost închise. Aceste „improvizații” au fost indispensabile pentru păstrarea forței de muncă, spune președintele OPTBR. Conform acestuia, începând de luna viitoare, situația va deveni din ce în ce mai dificilă din acest punct de vedere. 

„Am profitat de acel 41,5% pe care ni-l dădea statul pentru fiecare salariat, după care am trecut la forma de lucru în care se lucrează fracționat, patru ore, iar statul plătește încă patru. Deci noi am făcut tot felul de combinații ca să putem să ținem personalul, pe cât posibil. Dar lucrurile se vor complica începând din luna decembrie, pentru că vor veni din ce în ce mai puține persoane și va fi din ce în ce mai greu pentru noi și probabil că va trebui să facem, zic eu, și concedieri colective și trimiteri în șomaj pentru că nu mai avem niciun fel de orizont ce vom face în lunile ianuarie-martie și atunci atât timp cât nu știm ce va fi, probabil că se vor aplica și aceste concedieri colective sau trimiteri în șomaj. Cel mai mare pericol este ca angajații calificați de la bazele de tratament să plece la sectorul de stat sau să plece în străinătate. Mi-e teamă foarte mult de faptul că n-o să mai avem cu cine lucra anul viitor și atunci am făcut tot ce am putut în așa fel încât să îi redistribuim în alte activități. Unii dintre ei au plecat în sectorul de stat medical sau în străinătate și am păstrat o forță de muncă cu mari eforturi până în momentul de față”, a explicat Nicu Rădulescu. 

Acesta a adăugat că măsurile luate la nivel central vor fi suficiente doar pentru a menține sectorul balnear pe linia de plutire, iar despre o revenire totală după această criză se va putea vorbi după patru sau chiar cinci ani. 

Liderul Sindicatului Sanitas Covasna, Vasile Neagovici ne-a spus că a purtat discuții cu reprezentanții unităților de cazare din sectorul turismului balnear în vederea protejării forței de muncă. Măsurile de sprijin oferite până acum ar trebui menținute și în perioada iernii. „Altfel, dacă vor fi lăsați în lunile de iarnă fără niciun venit, va fi dezastru pentru ei și familiile lor”, a punctat acesta. 

„Clienții clar s-au împuținat și sunt foarte sceptici”

Marketing managerul de la Hotel TTS Spa & Wellness, Oana Maria Șulea spune că pierderile din acele trei luni în care activitatea a fost suspendată nu vor putea fi compensate prea curând. Se fac eforturi mari în continuare pentru păstrarea personalului și pentru menținerea salariului pe care aceștia îl încasează. Acest lucru devine din ce în ce mai greu de realizat pentru că tot mai puțini turiști le trec pragul, fie de frica virusului, fie pentru că își doresc să beneficieze de toate procedurile la care momentan nu au acces. 

„Cred că toată lumea se chinuie să treacă peste perioada asta dificilă care a fost și care încă nu s-a terminat. Am avut toată lumea în șomaj cu 75%. Spre norocul nostru, ne-am întors cu toții, deci nu a fost absolut nicio persoană care nu a fost rechemată la muncă. Într-adevăr, am avut două cazuri din cei 55 de angajați, cărora li s-au propus alte posturi și nu le-au acceptat, dar aceea a fost strict decizia lor. În rest, toată lumea s-a întors la muncă și cel puțin până în acest moment nu s-a umblat la salarii. Toată lumea își ia salariul întreg și încercăm să rezistăm cât putem de mult așa, însă condițiile nu sunt favorabile absolut deloc. Gradul de ocupare este foarte mic, clienții clar s-au împuținat și sunt foarte sceptici. Se vede clar o tendință de rezervări last minute. Nu mai putem să ne mai programăm absolut nimic. Nu putem să estimăm. Mai avem surprize plăcute, mai ales în weekend, însă nu se compară sub nicio formă cu anii anteriori”, ne-a spus marketing managerul de la Hotel TTS Spa & Wellness, Oana Maria Șulea.

Conform acesteia, există nenumărate solicitări din partea clienților pentru redeschiderea bazelor de tratament, iar hotelul ar fi pregătit pentru o redeschidere totală în orice moment. 

„Toată lumea așteaptă redeschiderea bazelor de tratament, a Spa-urilor. Dacă reușești să fugi câteva zile în concediu, îți dorești să beneficiezi și de anumite servicii. Atât timp cât nu le putem oferi, nu putem avea pretenția de la turiști să vină. Noi trei luni de zile practic am renovat, hotelul este pregătit, personalul este pregătit și parcă mai cu chef și drag de muncă, pentru că știm cu toții că vrem să ne facem treaba cât putem de bine, dar trebuie să avem și cu cine. Suntem pregătiți. Deocamdată nu se intenționează a se închide hotelul sub nicio formă. Încercăm să ne menținem, să menținem toți angajații, dar trebuie să și avem de lucru”, a mai adăugat Oana Maria Șulea. 

„Focarele de infecție nu sunt în stațiunile balneare”

Criza COVID-19, în urma căreia unul dintre cele mai lovite domenii este cel al turismului balnear, ar putea fi privită ca o adevărată oportunitate, mai spune Nicu Rădulescu. Asta pentru că aceste proceduri duc la imunizarea naturală a populației și pot fi perfecte pentru recuperarea după infectarea cu noul coronavirus. Totuși, spune acesta, se pare că factorii decizionali văd lucrurile într-o altă lumină.  

„În timp ce în toată Europa sectoarele de turism balnear n-au fost închise, la noi au fost. Colegii noștri din Europa au folosit apa termală, apa minerală și cea sulfuroasă pentru a lupta împotriva covidului. Orientarea a fost alta în România și am închis aceste oaze de sănătate pe care eu personal nu le vedeam închise, dar nu eu sunt în măsură să decid, ci alți domni care hotărăsc soarta noastră. În stațiunile balneare nu am avut nicio infecție de Covid a unui turist care a venit într-o stațiune la nivel național. Focarele de infecție nu sunt în stațiunile balneare, dar noi ne-am mărit costurile cu circa 30%. Deci toate costurile au crescut, în timp de veniturile au scăzut între 50 și 90%, dar va fi foarte greu să recuperăm. Anul 2021 va fi foarte dificil”, a mai punctat președintele OPTBR. 

Pentru ca operatorii din turismul balnear să supraviețuiască lunilor de iarnă, care vor fi mai dificile decât cele de până acum, managerii ar trebui să fie și mai atenți decât până acum la modul în care gestionează fondurile, spune specialistul în turism, László Endre. 

„După părerea mea, tratamentul balnear este benefic pentru menținerea sănătății, dar și pentru refacere. Este o pierdere mare și la centrele de Wellness. La cum este vremea acum, lumea ar merge la Wellness. La Balvanyos, spre surprinderea noastră, hotelul merge bine, chiar și în condițiile astea. Acum urmează  încă perioadă foarte grea, noiembrie - martie. În ceea ce privește angajații, sprijin există. Totuși cred că o să reziste și o să treacă peste iarnă, dar sperăm să nu fie o primăvară la fel cum a fost anul acesta. Acum este momentul ca managerul să fie de pază și să fie atent la toți pașii financiari pe care îi face”, ne-a declarat László Endre.

Pierderi considerabile și pentru autoritatea locală 

Și bugetul local va fi destul de afectat de această criză prin care trece turismul balnear, spune primarul orașului Covasna, Gyerő József. Pierderile vor putea fi cuantificate la finalul anului, însă acestea se vor înregistra pe de o parte pe încasările taxei de stațiune, care ține de numărul de înnoptări turistice. Va fi o pierdere și în urma unor scutiri și facilități fiscale acordate agenților economici, unde s-a aplicat o reducere de 50% pe impozitul pe clădiri. Aceasta este o sumă esențială în ceea ce privește configurația bugetului local, spune edilul-șef.  

„Pe o prevedere legală anterioară, am acordat facilități fiscale sub forma unor scutiri de 50% la impozitul pe clădiri pentru perioada stării de urgență, iar acum a apărut un nou act normativ care ne permite ca pentru clădirile nerezidențiale care sunt operate sau în proprietatea acelor firme a căror activitate a fost influențată în mod negativ de această situație pandemică, să le acordăm și pentru celelalte luni tot o scutire de 50%, iar pe aplicarea acestui act normativ la nivel local lucrăm chiar acum. Este chiar în procedura de transparență decizională și urmează să luăm o hotărâre în Consiliul Local. Dacă avem în vedere doar acordarea acestor facilități și nu iau în calcul acea situație în care este imposibil pentru cei loviți de această situație pandemică să își plătească impozitele, asta înseamnă că doar impozitul pe clădiri de la agenții economici, o să am o încasare diminuată cu 50%. Actualmente, din păcate, foarte multe hoteluri sunt pe cale să se închidă sau deja s-au închis. (...) O să avem o pierdere, mai mult ca sigur, pe sumele previzionate a fi încasate de la bugetul de stat cu titlu de cote defalcate din impozitul pe venit al persoanelor, nemaipunând la socoteală problemele de ordin social, familial, economic”, ne-a spus primarul orașului Covasna, Gyerő József. 

Acesta a punctat că aproape fiecare familie din zonă este legată direct sau indirect de activitatea turistică. Acum, parcările nu mai sunt pline de mașini venite din toate colțurile țării, iar pe străzile pe care cândva se plimbau sute de turiști, e liniște. Momentul în care Stațiunea Covasna va prinde, din nou, viață, depinde nu doar de deciziile pe care le vor lua guvernanții, ci și de grija pe care ne-o purtăm nouă și celor din jur. 

Sursă foto: Visit Covasna, Facebook/ Stațiunea Covasna - Kovászna fürdőváros

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.