STIREA ZILEI 9 aprilie 2020

Frica de foame, mai mare decât de COVID-19

de Covasna Media | 15069 vizualizări

Autoritățile covăsnene spun că deocamdată situația este stabilă în comunitățile defavorizate din județ, dar că în curând oamenii vor rămâne fără mâncare 

Un sistem bolnav dinainte să apară coronavirusul nu are cum să fie mai puțin afectat de pandemie, ci dimpotrivă. Se vede acest lucru și în rândul comunităților defavorizate din județul Covasna, mai ales acum, când ura și dorința de a găsi vinovați par să răzbească în fața înțelegerii și a ajutorării celor deveniți vulnerabili cu sau fără voia lor. Și dacă în prezent despre comunitățile cu cetățeni de etnie romă din județ se spune, cel puțin oficial, că au înțeles că nu e de glumit cu boala care a înghițit planeta, autoritățile locale se tem că oamenii nu vor putea fi ținuți în case prea mult timp, deoarece pentru cei fără venit, frica de foame va fi mai mare decât cea de COVID-19. 

În limbaj de lemn, dar oficial, Instituția Prefectului – Județul Covasna ne-a spus că problemele socio-medicale și economice existente la nivelul comunităților vulnerabile cu cetățeni de etnie romă sunt luate în calcul și că se „acționează pentru asigurarea fluxului de informații dinspre comunități către decidenții locali sau județeni. Pe perioada pandemiei, în comunitățile defavorizate din județ, unde locuiesc în majoritate cetățeni de etnie romă, au fost dispuse și executate activități în conformitate cu prevederile legale, în funcție de situația epidemiologică  și aplicate după principiul gradualității, specific fiecărei zone”. 

Reprezentanții romilor trag semnale de alarmă: „Nu putem să mergem nicăieri să câștigăm o bucată de pâine”

Cea mai mare problemă cu care se confruntă comunitatea pe care o conduce, spune președintele romilor din Őrkő, respectiv al Asociației Amenkha, Ruzsa Pál, este aceea că, în condițiile restricționării circulației, impuse de starea de urgență, oamenii au rămas fără venit. 

„Unii stau în carantină, dar la noi nimeni nu e bolnav aici. Cei mai mulți au înțeles că trebuie să stea în casă. Problema este că le este foame la oameni. Nu putem să mergem nicăieri să câștigăm o bucată de pâine și murim de foame în case. Majoritatea nu au locuri de muncă și nici nu pot pleca în străinătate. Lucrăm pentru ajutorul social ca să avem măcar ceva”, ne-a spus Ruzsa Pál.   

Altă comunitate, probleme similare 

Și primarul din comuna Bodoc, Fodor István, spune că în curând, dacă situația se va menține cum este acum, și oamenii sunt obligați să rămână în case, fără altă alternativă de a se întreține, comunitatea defavorizată din satul Olteni va trebui ajutată, într-un fel sau altul. 

O să avem probleme cu țiganii. Avem o comunitate cu 280 de persoane, la Olteni, vizavi de castel. Majoritatea au lucrat până acum la oameni ca zilieri, la cartofi, la câmp. Acum nu au curaj să iasă de acolo, dar nu au nici bani din ce să cumpere mâncare. Acum au început să iasă copiii și au scos cartofii plantați în primăvara asta pe câmpurile din apropiere. E o parcelă lângă ei și s-a scos un sac jumătate. Trebuie să îi ajutăm și pe ei. Le-am zis să vină câte doi, trei, patru să le completăm declarațiile și să mai meargă la câmp, să ajute, să mai primească ceva bani că nu poți să ții oamenii flămânzi. Am primit ceva iaurt, le-am dus lor, am dat la fiecare câte patru bucăți. Acum vrem să ducem ceva cartofi, să strângem toți și să dăm la fiecare casă câte un săculeț, să aibă acolo. Trebuie să îi ajutăm cumva. Că ei nu merg la furat, nu intră în casele oamenilor și până în prezent sunt ținuți în frâu, ca să zic așa, nu avem probleme, dar trebuie să îi ajutăm cumva să aibă și ceva bănuți că altfel nu se va mai putea. Degeaba dai ordine, zici să nu ieși, dar din ce să trăiască?”, a spus primarul din Bodoc.

Fodor István a zis și că în comunitate au revenit și persoane care, până să înceapă criza, au fost la cerșit în Italia, Germania sau Anglia. „De ei nu mi-e milă. Au renunțat la ajutorul social și au plecat în Italia, Germania și Anglia la cerșit și acum au venit acasă, bine că nu a avut niciunul virus, și acum vin să ne ceară de mâncare. Mi-e milă de cei care au rămas acasă și au muncit cum au putut pe la oameni. Am avut 40 și ceva de oameni și acum am trei la ajutorul social? Pentru mine ar fi bine să vină și 50, că am ce să le dau de lucru, dar așa nu se poate”, a explicat primarul, care a punctat și că din comunitatea de romi din comună cam 30 de persoane sunt angajate la firme din Reci, Chichiș, Brașov, în construcții sau alte domenii. „Merg și lucrează, sunt angajați și e bine. Dar cei care stau așa la soare și cer bani și să trimiți mâncare, nu se poate”, a mai spus edilul. 

Foamea îi gonește la tomberon 

Primarul orașului Covasna, Gyerő József, spune că cea mai mare problemă actuală în ceea ce privește gestionarea comunităților vulnerabile ține de obiceiul acestora de a-și căuta hrană prin tomberoane, fapt care îi deranjează pe ceilalți localnici. 

„În Chiuruș, satul component orașului Covasna, e o comunitate de vreo 300 de persoane care trăiesc într-o zonă mai izolată, într-o colonie să zic așa. Beneficiarii ajutorului social de la ei vin și lucrează la Primărie pentru orele pe care trebuie să le presteze ca și muncă în folosul comunității, ca să aibă și o sursă de venit până la urmă. Nu am avut probleme majore cu comportamentul lor. Ce e deranjant însă din partea lor este că în aceste vremuri de restriște ei apelează la «gunoierit». Intră în aceste locații unde se colectează deșeurile menajere și de acolo încearcă să își procure cele necesare traiului și supraviețuirii. Asta deranjează foarte mult pe locuitorii din zonă pentru că, pe de o parte, unora le e frică de ei, mai ales la orele serii să depună gunoiul la centrele de colectare, și pe de altă parte pentru că fac mizerie scotocind prin tomberoane. Asta e deranjant. Noi încercăm să luăm măsuri, dar e și partea cealaltă pentru că știm că efectiv nu au din ce să trăiască”, a precizat primarul orașului Covasna. 

„Nu e ca la carte”, dar oamenii s-au conformat și la Vâlcele 

Viceprimarul din Vâlcele, Nicolaie Cucu, ne-a spus că deși situația nu este ușor de gestionat, de frica amenzilor majoritatea locuitorilor comunităților rome de aici au înțeles că e mai bine să stea în case. 

„Îi îndrumăm să stea acasă și să se spele pe mâini, să nu mai circule atât. Eu zic că în mare parte au înțeles. Văd, față de ce era înainte, când era liberă deplasarea, că acum s-au conformat. Nu pot să zic că e totul ca la carte, că nimeni nu mișcă, pentru că mai sunt și aceia care ignoră tot ce le spunem și ce le spun autoritățile centrale. Încercăm pe cât posibil, îi atenționăm și încercăm să îi facem să înțeleagă că nu e de joacă. După o perioadă de comunism și de 30 de ani de libertate haotică să vină acum polițistul sau jandarmul și să vadă el că nu mai poate să îl ignore, e cam greu. Dar sperăm să se învețe și să ieșim cu bine din situația asta”, a spus edilul. 

Totuși, o altă problemă este că atunci când vor să iasă din case, oamenii întâmpină dificultăți în ceea ce privește completarea declarațiilor pe proprie răspundere.  

„Avem o problemă că mulți dintre ei nu știu să își completeze acele adeverințe. Noi încercăm să le dăm modele și să le xeroxeze sau dacă nu, să le spunem să le scrie de mână, că e valabil. (...) Avem o colaborare foarte bună cu Poliția, Jandarmeria, cu băieții de la unitatea militară. Mulțumim lui Dumnezeu că până acum nu avem la cunoștință că ar fi vreun depistat pozitiv care ar fi în pericol să infecteze comunitatea. Preotul Tămaș de la Biserica din Vâlcele a format o echipă de voluntari și ajută pe cei nevoiași. (...) Avem în continuare discuții cu cei din Araci și Hetea. Încercăm să le explicăm că nu trebuie să se deplaseze prin sat fără acest document pentru că vor primi amenzi, mai ales că acum au crescut.  Le-am spus că se vor trezi cu niște amenzi extraordinar de mari”, ne-a declarat Nicolaie Cucu.

„Putem să ținem situația în frâu”

Nici la Ozun nu e totul perfect, dar autoritățile locale spun că nu au de ce să se plângă și că cea mai mare problemă a fost cea legată de mersul în grupuri. 

Să știți că oamenii au înțeles. Cam 99% respectă regulile impuse de autorități. Depinde și de cultura omului, dar cel puțin la noi nu avem probleme. Și mă refer și la romi. Putem să ținem situația în frâu, au înțeles. Mai încearcă să umble câte patru, cinci, să meargă după pâine, dar am încercat, pentru că avem o activitate foarte benefică din partea poliției locale, tot timpul identifică aceste persoane și le avertizează, nu le dă amenzi, să meargă numai câte unul. Și oamenii au înțeles. Deocamdată nu mă plâng”, a spus primarul din Ozun, Ráduly István. 

Numeroase sancțiuni contravenționale

Prefectura Covasna a transmis și că în aplicarea de măsuri pentru prevenirea răspândirii coronavirusului în comunitățile defavorizate s-a apelat și la întărirea efectivelor de ordine publică, cu armată și jandarmi. Iar amenzile au fost „numeroase”. 

„Au fost executate misiuni de menținere a ordinii publice în sistem integrat atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Au fost executate acțiuni pentru verificarea la domiciliu a persoanelor autoizolate. S-a asigurat paza locurilor de carantinare la nivelul județului Covasna, locuri stabilite de către autoritățile publice locale. S-au executat misiuni de escortare și conducere la locurile de carantinare/izolare a persoanelor care au venit din străinătate. Pe timpul acestor misiuni au fost aplicate numeroase sancțiuni contravenționale. Pentru a asigura o intervenție eficientă dispozitivele de ordine publică au fost întărite cu efective din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Brașov, dar și de la Ministerul Apărării Naționale”, este răspunsul transmis redacției Observatorul de Covasna de Prefectură. 

Totodată, spun reprezentanții Guvernului în teritoriu, datoria de a sprijini persoanele analfabete în completarea declarațiilor pe propria răspundere le revine autorităților locale. 

La nivelul U.A.T.-urilor există resurse umane cum ar fi mediatori școlari, mediatori sanitari, servicii de îngrijire la domiciliu, asistenți medicali comunitari, angajați ai Direcțiilor de Asistență Socială, ONG-uri furnizoare de servicii sociale, asociații de voluntariat, organizații bisericești și chiar angajați ai primăriilor, care pot ajuta persoanele ce prezintă dificultăți în completarea declarațiilor”, a transmis Prefectura. 

Asistenții sociali, la datorie în comunitatea din Őrkő 

Condițiile de viață ale romilor și situația din comunitatea lor sunt de multă vreme cunoscute, iar în actuala criză s-au luat măsuri pentru a combate transmiterea în masă a virusului, spune asistentul social, coordonator de proiect la Centrul de Zi din Őrkő, Farkas Éva. Totodată, unele familii beneficiază și de ajutor sub forma unor pachete cu alimente de bază, conform acesteia. Direcția de Asistență Socială oferă acest sprijin persoanelor aflate în izolare la domiciliu și celor care au ieșit din carantină și nu au un venit stabil. 

„A fost suspendată activitatea și la Centrul de Zi, dar suntem prezenți în comunitate. Oferim servicii de consiliere, informare, vizite la domiciliu și suport pentru familiile beneficiarilor. Suntem la dispoziție pentru beneficiari și prin telefon cu orice întrebări, nelămuriri, dificultăți pe care le întâmpină familiile. Avem familii care primesc pachete cu alimente de bază. Activitățile noastre sunt în sprijinul Direcției de Asistență Socială în ceea ce privește deservirea comunității. (...) Problema este că nu au voie să meargă în oraș, știm asta și că nu au niciun venit oficial. Cele mai mari probleme le au oamenii care până acum și-au asigurat mâncarea și hrana din coșurile de gunoi. Tocmai de aceea facem o listă cu familiile care nu au niciun fel de venit și le ajutăm”, ne-a explicat Farkas Éva. 

În plus, la Casa Albă din Őrkő, câteva persoane de la Direcția de Asistență Socială și de la Serviciul de Ajutor Maltez oferă ajutor și în ceea ce privește completarea declarațiilor pe propria răspundere.

Farkas Éva a precizat că luna trecută a avut loc și o campanie de informare pentru toți locuitorii din comunitate prin care au putut afla informații de bază despre prevenirea coronavirusului.

Ziua Internațională a Romilor, sărbătorită cu promisiuni și rugăminți 

Când redactam acest material, adică miercuri, pe 8 aprilie, s-a marcat Sărbătoarea etniei romilor din România și a Ziua internațională a romilor. Autoritățile de la București, care spun în permanență că au situația sub control, au celebrat cu discursuri, promisiuni și rugăminți transmise în online, departe de realitatea de zi cu zi a sărbătoriților. 

Vă asigur că aveți în acest Guvern un susținător al incluziunii sociale și al emancipării sociale, culturale și economice a comunităților rome. Pregătim un nou cadru strategic național, pentru următorii cinci ani, pentru incluziunea romilor și avem în vedere adaptarea măsurilor la nevoile concrete ale comunităților - de la accesul la infrastructura de apă, electricitate, încălzire și drumuri, la asigurarea infrastructurii școlare și sanitare necesare, cursuri de formare profesională adaptate specificului local și asistență pentru găsirea de locuri de muncă. Prin transparență și consultare pro-activă a societății civile rome, căutăm împreună soluții coerente și resursele umane și financiare necesare pentru a sprijini dezvoltarea și a combate orice formă de discriminare sau excludere socială.

Un trai decent, locuri de muncă, un nivel de educație demn de o țară civilizată și servicii medicale de calitate sunt aspirațiile fiecăruia dintre noi, indiferent de apartenența etnică, majoritari sau minoritari deopotrivă. Suntem toți cetățeni români și ai Uniunii Europene și ne dorim să ne menținem pe acest drum, cu contribuția fiecăruia dintre noi.

Acum, în mod special, vă chem să sprijiniți eforturile pe care le facem la nivelul întregii țări pentru a opri răspândirea coronavirusului și să respectați măsurile luate de autorități pentru protejarea dumneavoastră. De sănătatea fiecăruia dintre noi depinde în contextul actual sănătatea sau chiar viața celor din jur. La mulți ani etniei romilor din România și din întreaga lume!”, a fost discursul premierului Ludovic Orban, publicat pe site-ul Guvernului. 

Criza mondială cauzată de coronavirus nu îi face pe oameni nici mai buni, nici mai răi, ci scoate la iveală adevăratele caractere. O spun învățații internetului, o credem și noi. Frica de foame are și ea aportul ei în acest sens. Iar coroborate, cele două aspecte nu pot decât să facă situația și mai grea. Din păcate, soluțiile pe termen scurt sunt doar compromisuri, care pe viitor, ar putea să facă și mai rău. Rămâne speranța că, poate, frica de moarte va determina omenirea să facă, în mod real, pași spre schimbare, iar integrarea comunităților vulnerabile să devină o prioritate. 

Iulia Drăghici – Taraș 

Daniela Luca 

Sursă foto: Arhivă/Observatorul de Covasna, Vargyasi Levente (zona Őrkő, Sfântu Gheorghe)

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.