Poate sau nu administrația locală să atenueze decalajele la nivel de venituri salariale din regiune? 

Că salariile din județul Covasna sunt, în general, mai mici decât în alte zone din țară, este departe de a fi o noutate. Întrebările „de ce?” și „cine poate rezolva problema?” sunt unele care pun capac autorităților, care pasează responsabilitățile de la unele la altele: cele centrale la locale și invers. 

Subiectul este din nou abordat în contextul unui raport al Direcției Regionale de Statistică Sibiu, publicat luna trecută, în care se arată că din Regiunea Centru în luna martie, în județul Covasna s-au înregistrat scăderi la câștigul salarial mediu net de 2,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, astfel că s-a situat pe ultimul loc în clasament, cu o medie de 2.432 de lei. 

„Comparativ cu luna corespunzătoare din anul anterior, câştigul salarial mediu net a înregistrat în martie creşteri în majoritatea judeţelor, respectiv în Sibiu cu 9,1%, în Harghita cu 8,7%, în Mureş cu 6%, în Alba cu 5,9%, iar în Braşov cu 2%. A scăzut în Covasna, cu 2,8%”, arată, printre altele, raportul DSR Sibiu, potrivit Agerpres. 

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a transmis recent, într-o adresă direcționată senatorului de Covasna Gheorghe Baciu, că „nu deţine informaţii privind cauzele diferenţelor salariale dintre judeţele din Regiunea Centru şi nu are competențe legale de a interveni pe plan regional în stabilirea sau înlăturarea dezechilibrelor salariale”. 

Autoritatea centrală enumeră totuși o serie de factori care ar putea influența aceste cifre: „Printre eventualele cauze care pot determina diferenţele salariale prezentate în statistica respectivă pot fi menționate: dezvoltarea economico-socială a judeţului; nivelul investiţiilor; numărul populaţiei active; personalul bugetar angajat în administraţia publică locală salarizat în baza art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 şi nivelul de salarizare în funcţie de numărul de locuitori; suprafaţa agricolă şi silvică; accesarea fondurilor europene”. 

Nu în ultimul rând, Ministerul Muncii pasează o parte din responsabilități, punctând: „Considerăm că un rol important în privinţa nivelului de dezvoltare şi creşterea veniturilor populaţiei la nivel regional revine administraţiei publice locale”. 

Gheorghe Baciu: Inechitatea socială, ajutată de „propaganda de discriminare pe criterii etnice promovată de cercurile ce întrețin idei autonomiste și iredentiste”

Senatorul de Covasna Gheorghe Baciu, reprezentantul Partidului Mișcarea Populară din județ, spune pe marginea acestui subiect că s-a adresat Ministerului Muncii și Protecției Sociale pe tema dezechilibrelor în materie de venituri din Regiunea Centru pentru a contracara atitudini propagandistice „de discriminare pe criterii etnice promovată de cercurile ce întrețin idei autonomiste și iredentiste”. Acesta punctează și că soluționarea inegalității date de diferențele salariale ar trebui să devină prioritate pentru candidații la funcții publice în viitoarele alegeri locale. 

„Acuzând aspecte de inechitate socială, acest dezechilibru evident este greu de explicat cetățenilor români și maghiari din județul Covasna, în condițiile rău-intenționatei propagande de discriminare pe criterii etnice promovată de cercurile ce întrețin idei autonomiste și iredentiste. În scopul contracarării unor asemenea atitudini, la data de 08.06. 2020 m-am adresat Ministerului Muncii și Protecției Sociale cerând o explicație oficială în privința cauzelor acestui dezechilibru între veniturile angajaților în sfera serviciilor sau  în sectorul industrial și de construcții din această zonă a țării, cu rugămintea de a analiza la nivelul Guvernului României posibilitățile de a interveni pentru anularea sau măcar atenuarea lui. Răspunsul documentat pe care l-am primit prin adresa nr. 5000 din 25. 06 a.c. mi-a confirmat faptul că printre factorii care influențează diferențele salariale dintre județele și activitățile respective și care pot determina diferențele salariale prezentate în statistica remarcată pot fi menționați: dezvoltarea economico-socială a județului, nivelul investițiilor, numărul populației active, personalul bugetar angajat în administrația publică locală salariat în baza articolului 11 din legea cadru 153 din 2017 și nivelul de salarizare al acestuia, funcție de numărul de locuitori, suprafața agricolă și silvică ce stă la baza de accesare a Fondurilor Europene, ș.a. Dar cel mai important rol  în stabilirea sau înlăturarea dezechilibrelor salariale în plan regional și în privința nivelului de dezvoltare și creștere a veniturilor populației revine administrației publice locale. Fapt care ar trebui să dea de gândit reprezentanților acesteia în privința priorităților pe care le au în mandatul pe care îl solicită pentru următoarea legislatură”, susține, în informarea transmisă presei duminică, 2 august, senatorul Gheorghe Baciu. 

Antal Árpád: „Trebuie să avem grijă să nu comparăm merele cu perele”

Problema salarizării scăzute din județul Covasna trebuie privită din prisma mai multor aspecte, spune, de cealaltă parte, primarul din reședința de județ, președintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Árpád – candidat pentru al patrulea mandat la conducerea municipiului Sfântu Gheorghe. Întrebat de Observatorul de Covasna cum vede el această situație, actualul edil a vorbit despre faptul că județul Covasna este cu specific mai degrabă rural, aspect care influențează statisticile la capitolul venituri, dar și la cel de cheltuieli. 

„Întotdeauna trebuie să avem grijă să nu comparăm merele cu perele, pentru că dacă ne uităm la județul Brașov, vedem că acesta este un județ foarte urban. Cred că aproape 80% din populație locuiește în mediul urban. În județul Covasna este undeva 50%. Evident, în mediul rural salariile sunt mai mici. Veniturile legale, dacă vreți, ale cetățenilor sunt mai mici, dar asta nu înseamnă că nivelul de trai al oamenilor care trăiesc în mediul rural este neapărat mai scăzut decât al celor care trăiesc într-un oraș mare. Nu în ultimul rând, costurile vieții diferă între un oraș mare și un oraș mic sau o zonă rurală. E foarte greu dacă te uiți doar la cât este salariul mediu în județul Brașov și cât este în județul Covasna pentru că nu compari date reale. Compari merele cu perele. (...) Sunt analize foarte bune de exemplu care sunt mult mai aproape de realitate și fac calcule câte luni trebuie să lucreze o persoană în diferite orașe ale țării ca să cumpere în orașul respectiv un apartament și veți vedea că în Sfântu Gheorghe trebuie să lucreze mai puțin decât în Brașov de exemplu. Și asta este relevant, pentru că până la urmă tu din banii aceia trebuie să faci ceva în acel oraș în care câștigi acei bani. Nu este același cost nici când vorbim de cumpărarea unui apartament, nici când vorbim de timpul petrecut în trafic și așa mai departe. Deci sunt niște costuri mult mai complexe și atunci când compari trebuie să ții cont de toate. Nu poți să iei o cifră din statistici pentru că nu vei avea o imagine reală și completă”, ne-a spus Antal Árpád. 

În ceea ce privește măsurile care s-ar putea lua la nivelul reședinței de județ care ar ajuta la creșterea veniturilor, edilul spune că autoritățile locale nu au foarte multe pârghii în a influența acest lucru. 

„Eu cred că ceea ce se putea face ca și autoritate locală, noi am făcut. Și aici vorbim de ajutoare de minimis, de fel și fel de lucruri, dar deocamdată, atât timp cât trăim într-o lume care încă merge spre globalizare, se va schimba și acest lucru probabil și atunci se vor schimba și multe alte date. (...) Eu nu m-aș muta într-un oraș mult mai mare decât Sfântu Gheorghe, chiar dacă acolo veniturile le-aș avea mai mari”, a mai adăugat Antal Árpád.

Salariile din instituții, concurență neloială pentru privați

Și președintele Camerei de Comerț și Industrie Covasna, economistul Edler András, la rândul lui fost parlamentar, spune că pârghiile pe care le au autoritățile locale sunt minimale, că de multe ori intervențiile care pot fi făcute sunt limitate de legislația națională, dar și că piața se reglează singură, în funcție de cerere și ofertă. Totuși, acesta a reamintit că majorarea salariilor din administrația publică a fost ca o concurență neloială pentru angajatorii privați. 

„Salariile, mai ales în sectorul privat, se stabilesc conform cererii și ofertei. În sectorul public e altceva, e o grilă de salarii, care se aplică, dar în mediul privat nu ai cum altfel, decât prin cerere și ofertă. Din punctul meu de vedere, și am spus și atunci când s-a votat noua salarizare a bugetarilor, că din multe puncte de vedere, faptul că în sectorul bugetar au crescut salariile reprezintă cumva o concurență neloială față de sectorul privat. În primul rând, acele salarii din sectorul public cresc din impozitele și taxele plătite de sectorul privat. În al doilea rând, acele salarii nu au la bază niște criterii obiective, cum există în sectorul privat, unde, degeaba vrei să dai, știu și eu, 2.000 de euro salariu, pentru că la un calcul al prețului îți dai seama că produsul sau serviciul tău nu se mai vinde pentru că salariul este componentă a prețului. Și în al treilea rând, faptul că în sectorul public au crescut salariile foarte mult, o parte din angajații sectorului privat au plecat spre sectorul public”, a spus președintele CCI Covasna, care a menționat și că de cealaltă parte, salariile mai mari din sectorul public au putut avea rol stimulativ pentru angajatorii privați, care într-un fel sau altul, au fost nevoiți să mărească salariile pentru a-și ține oamenii buni. 

„În sectorul privat, salariile sunt cum sunt nu pentru că patronii nu ar vrea să dea mai mulți bani, presupun că sunt și astfel de cazuri, dar în majoritatea cazurilor, salariile sunt unde sunt pentru că sunt niște calcule legate de faptul că serviciul sau produsul trebuie să concureze pe piața liberă, componenta salariu nu poate să fie mai mare de un anumit prag”, a mai explicat Edler András. 

Cât despre pârghiile pe care le-ar avea administrația publică locală pentru a reduce inechitățile salariale, acesta a amintit câteva facilități ca ajutorul de minimis, parcuri industriale sau, de exemplu, condițiile de trai pentru locuitori ca să oprească plecarea definitivă a tinerilor – a forței de muncă (locuințe, instituții de învățământ, parcuri, zone de agrement și altele), însă niciunele nu pot rezolva cu adevărat problema. Nici salariul minim pe economie nu a reușit mare lucru, ba chiar a favorizat închiderea unor firme, a spus acesta. 

Cât despre facilitățile pentru atragerea de investitori și aici e prea puțin ce pot face autoritățile locale și oricum, spune Edler, investitorii aleg zone ca județul Covasna tocmai pentru că aici cheltuielile, pe chirii, terenuri sau plata personalului sunt mai mici decât în alte zone. 

Edler András a ținut și el să precizeze că e greșit chiar să tragi concluzii când nu ai toate cifrele, ci doar date trunchiate. 

„Creșteri sunt și la noi. Nu am cifrele la mine, dar din câte îmi aduc aminte, nu stăm chiar așa de rău cum încearcă unii sau alții să prezinte situația. Și când am datele în față, datele sunt incomplete, pentru că nu vedem o groază de informații. Nu știm, de exemplu la o bancă, unde se raportează salariile angajaților. Sau salariatul de la o altă firmă multinațională, care are sediul în București, unde i se raportează salariul? Nu vedem aceste lucruri”, a explicat președintele CCI Covasna. 

„Diferențele existente pot fi micșorate prin măsuri”

Despre problema inechităților salariale a vorbit și actualul consilier local din Sfântu Gheorghe și totodată candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean din partea Alianței Maghiarilor din Transilvania, Bálint József. Și acesta a spus, într-o conferință de presă recentă, că diferențele de venituri ar putea fi micșorate prin diverse măsuri, însă nu a intrat în detalii legate de acestea, ci a precizat că vor avea loc conferințe viitoare în care se va vorbi mai mult pe teme similare. 

„Trebuie să lucrăm foarte mult pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației. Știm foarte bine că ambele județe (n.red. Covasna și Harghita) sunt codașe la venituri, știm foarte bine care este diferența de salarii aici la noi în județ sau în județele apropiate. Știm și că, probabil, cheltuielile într-un oraș mai mare probabil sunt mai mari, deplasări mai mari, mai multe cheltuieli, mai mult timp pierdut, dar diferențele existente pot fi micșorate prin măsuri, luate și pe cale administrativă. Legea este foarte permisivă. (...) Nu avem foarte multe de inventat. Trebuie să ne uităm la cei care o duc mai bine cum fac și să luăm exemplul lor”, a spus candidatul alianței formate între PPMT și PCM,  Bálint József. 

Cine are dreptate? E greu de spus. Dar până ce politicul pasează responsabilitatea, rămâne în urma lui, dacă nu a emigrat, omul de rând, preocupat de grijile de zi cu zi, care de multe ori se bucură copilărește la fiecare creștere de alocație, de pensie sau chiar și de pixurile sau revistele colorate de campanie. Și nu doar în județul Covasna, ci în cam toată țara.