STIREA ZILEI 17 noiembrie 2020

„Corigențele” învățământului covăsnean

de Covasna Media | 1898 vizualizări

Harta școlilor dezavantajate scoate în evidență mai multe probleme, cunoscute, dar fără soluții pe termen lung  

Chiar dacă nu de puține ori avem ocazia să lăudăm rezultatele deosebite ale elevilor, școlilor și dascălilor din județul Covasna, o nouă analiză a situației învățământului din România ne pune în față și o altfel de imagine: școlile dezavantajate. O primă concluzie a unui studiu, prezentat săptămâna trecută, este că în anul școlar 2018-2019, județul Covasna a avut o pondere, de 9,5% a elevilor repetenți, exmatriculați sau cu situația școlară neîncheiată din numărul total de elevi înscriși în învățământ. Cea mai mare din țară. În același studiu, școlile din Araci, Belin, Ghidfalău și Herculian figurează în diverse clasamente naționale ale celor mai defavorizate unități de învățământ. Problemele nu sunt de ieri, de azi și cei din domeniu le cunosc prea bine. Dar soluții eficiente, cu rezultate pe termen, lung încă nu s-au identificat.   

Un raport prezentat săptămâna trecută de Asociația Human Catalyst, „Indicele de Risc Socio Educațional — fundament pentru politici responsabile bazate pe date”, analiză bazată pe informații din anii 2015 – 2019,  prezintă, cu date și cifre obiective, respectiv baza de date aferentă Sistemului Informațional Integrat al Învățământului     din România (SIIIR) pusă la dispoziție de Ministerul Educației Naționale, cele mai aprige probleme ale sistemului educațional românesc. Ca multe alte județe, și Covasna este menționat. De exemplu, acesta apare încă în primele pagini ale studiului, acolo unde autorii au trasat câteva „constatări și concluzii generale”: „la nivel județean, cele mai mari ponderi ale elevilor repetenți, exmatriculați sau cu situația școlară neîncheiată, în numărul total de elevi în anul școlar 2018–2019, se găsesc în județele Covasna (9,5%), Mureș (8,5%), Dolj (6,7%), Sălaj (6%) și Teleorman (5,5%)”.

Pe primul loc la creșterea abandonului școlar 

Aceleași date analizate în studiul amintit mai arată că județul Covasna este pe primul loc la creșterea riscului de abandon școlar, alături de Sălaj, cu 1,3 procente. Dacă în anul școlar 2015-2016, în județul Covasna riscul era la 8,2%, cele mai recente date (2018-2019) ne arată un risc de 9,5%. 

Pe de altă parte județele Brașov, Cluj, Vrancea, Suceava și Călărași apar la categoria „așa da”, pentru că în intervalul amintit au reușit să scadă riscul abandonului școlar și cu 2,7%, potrivit datelor prezentate oficial. 

Școli covăsnene în listele celor mai defavorizare unități de învățământ din țară 

Raportul lansat de Asociația Human Catalyst analizează în special „indicele de risc socio-educațional”, denumit în continuare IRSE, care este compus din mai multe aspecte: procentul de elevi care abandonează școala, ponderea de cadre didactice necalificate, gradul de prezență la Evaluarea Națională și rezultatele obținute la examen, precum și gradul de marginalizare al comunității unde se află școala. 

Prima școală din județul Covasna care apare în clasamentul celor mai defavorizare unități de învățământ media perioadei 2016–2019, pe locul 21 din 50, este școala Școala Gimnazială „Romulus Cioflec”, Araci, unde abandonul școlar este de 27,5%, cadrele didactice fără pregătire ocupă un procent de 6,9, iar elevii neînscriși la Evaluarea Națională reprezintă 20,7% din totalul acestora. Aici media la Evaluarea Națională a școlii este 3,7, iar gradul de marginalizare a unității administrativ-teritoriale este 4. Per total, la Școala Gimnazială „Romulus Cioflec”, din Araci, indicele IRSE este de 6,63.

În același clasament ( pe anii 2016 – 2019), pe locul 46 în topul școlilor dezavantajate apare Școala Gimnazială „Bölöni Farkas Sándor“, Belin. La această școală din județ abandonul școlar este de 17,6%, cadrele didactice fără pregătire reprezintă 8,8% din întregul corp profesoral, iar elevii neînscriși la Evaluare Națională sunt 23,8%. Media la Evaluarea Națională a fost aici 4,3. Și aici gradul de marginalizare a unității administrativ-teritoriale este 4, iar indicele IRSE este de 5,87.

Același studiu arată că cele mai defavorizate școli din România sunt în regiunile Centru, Nord-Est și în județele din sudul țării. 

Școli primare covăsnene cu elevi fără situație încheiată, repetenți sau exmatriculați

Școala Gimnazială „Czetz János“, Ghidfalău, ocupă locul 15 din 25 în clasamentul unităților de învățământ din ciclul primar și gimnazial ai căror elevi au situația școlară neîncheiată, sunt repetenți sau exmatriculați. Instituția de învățământ a avut în anul școlar 2015-2016 un total de 133 de elevi înscriși, dintre care 33, adică 25%, nu au mai încheiat anul școlar. În anul școlar 2018-2019 nu au încheiat anul tot 33 de elevi, însă de data aceasta dintr-un total de 111, deci 30% dintre elevi nu au reușit să promoveze. 

Școala Gimnazială „Romulus Cioflec“, Araci, apare și în această nouă clasificare, pe locul 21 din 25. În anul școlar 2015-2016 aici au fost 742 de elevi înscriși, dintre care 231, adică 31% nu au reușit să promoveze anul școlar. Nici perioada 2018-2019 nu a fost mai bună. Procentul scade, însă doar datorită numărului mai mare de elevi înscriși, căci numărul elevilor care nu au promovat crește cu 9. Astfel, atunci au fost înscriși 836 de elevi, dintre care 240, adică 29% nu au reușit să încheie cu bine anul școlar.

Avem două școli la categoria „Cele mai defavorizate școli, conform IRSE — an școlar 2018–2019”

Școala Gimnazială „Máthé János“, Herculian se află pe locul 10, dintr-un total de 50 la categoria „Cele mai defavorizate școli, conform IRSE”, de data aceasta doar în anul școlar 2018–2019. Aici abandonul școlar este de 25%, iar procentul cadrelor didactice fără pregătire se ridică la 17. În același timp, 14%  dintre elevi nu au fost înscriși la Evaluarea Națională, iar media notelor de la acest examen este de 3,13. Și aici gradul de marginalizare se ridică la 4. Indicele IRSE este de 8,07.

Școala Gimnazială „Bölöni Farkas Sándor“, Belin este a doua școală covăsneană inclusă în această categorie. Aceasta ocupă locul 24 din 50. Procentul abandonului școlar este de 22, în timp ce cadrele didactice fără pregătire sunt 13% din totalul acestora. Elevii neînscriși la Evaluarea Națională sunt într-un procent de 15%, iar media notelor de la acest examen este de 3,29. Gradul de marginalizare este de 4.

Pe de altă parte, dacă în rândul celor mai defavorizate școli, județul Covasna are două unități de învățământ, în top 50 al celor mai favorizate nu figurează nici o reprezentantă a județului. 

Mai multe cadre didactice fără pregătire la nivelul județului

În ceea ce privește numărul din județul Covasna al cadrelor didactice fără pregătire, studiul arată că față de perioada 2015 – 2016, ponderea lor a înregistrat o creștere de 1,6%. 

În anul școlar 2018–2019 cele mai mari procente ale cadrelor didactice fără pregătire au fost înregistrate în localitățile din județele Ilfov (6,4% din totalul cadrelor didactice), Giurgiu (6,2%), Călărași (5,5%), Tulcea (5,4%), și Brașov (5,5%). În schimb, cele mai reduse rate se regăsesc în județele Argeș (0,3%), Gorj (0,4%) și Dolj (0,9%). 

Ponderea acestora a crescut față de anul școlar 2015–2016 în județele Covasna (cu 1,6 puncte procentuale), Ilfov (1,1 p.p.), Ialomița (1,1p.p.) și Giurgiu (1,1 p.p.). Scăderi s-au înregistrat, în schimb, în județele Bacău (–0,7 p.p.), Gorj, Vrancea, Vaslui și Sălaj (câte –0,5 p.p.), în timp ce la nivel național, rata cadrelor didactice fără pregătire a crescut cu 0.1 p.p”, mai arată studiul, care punctează și că „Cea mai clară omogenitate teritorială a cadrelor didactice fără pregătire se regăsește în zona de centru și de sud a României, în general în zonele clasificate ca fiind marginalizate. De asemenea, harta profesorilor fără pregătire se suprapune într-o măsură semnificativă peste harta localităților marginalizate socio-economic”, se mai arată în studiul prezentat. 

Învățământul covăsnean înregistrează și reușite

Față de anul școlar 2015-2016 sistemul de învățământ covăsnean a reușit să convingă mai mulți elevi să participe la Evaluarea Națională. Aici ne situăm pe locul trei, cu 5,1% mai mulți elevi înscriși în 2018-2019. Pe primele două locuri se află Botoșani, cu 6,3%, respectiv Satu Mare, cu 5,4%. 

Sunt și județe unde s-a înregistrat un număr mai mare al elevilor care nu au participat la Evaluarea Națională. Pe primul loc se află Vâlcea (-3,7%), Caraș-severin (-3,3,%), Neamț (-3,2%) și Giurgiu (-2,8%).

Recomandări pentru autorități

Pe baza acestor concluzii, pentru îmbunătățirea politicilor publice din domeniul educației, autorii acestui studiu au o serie de recomandări pentru autoritățile competente: 1. Alocarea echitabilă (nu egală) a resurselor, în funcție de riscul socio-educațional. 2. Crearea unui sistem de alertă timpurie pentru prevenirea riscului educațional. 3. Inițierea, în regim de urgență, a unor programe și măsuri de sprijinire a școlilor defavorizate și profund defavorizate. 4. Combaterea discriminării de orice fel din educație. 5. Organizarea rețelei școlare pornind de la interesul superior al copilului. 6. Recunoașterea eforturilor și a meritelor unităților de învățământ care funcționează în comunități dezavantajate. 7. Introducerea unui sistem național de management al performanței în educație. 8. Crearea sistemelor integrate de servicii publice pentru copii.

În același timp, la sfârșitul lunii octombrie, Ministerul Educației și Cercetării anunța că începe procesul de dezvoltare a Hărții școlilor dezavantajate din România, „instrument esențial pentru obiectivul asumat de a promova o educație incluzivă de calitate pentru toți copiii. Odată realizat, acest instrument va avea un rol important în procesul de stabilire a modului și a priorităților de alocare a resurselor și a proiectelor din viitoarea programare financiară 2021-2027, dar și pentru a putea ghida intervenții strategice, realizate de Guvern, menite să reducă și să atenueze clivajele din educație”, se arată într-un comunicat de presă.

Educația ar trebui să devină prioritate pentru toți, spune inspectorul școlar general 

Situația la nivel județean este cunoscută la nivelul Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Covasna, după cum era de așteptat. Inspectorul școlar general, Kiss Imre vorbește de câteva puncte „fierbinți” în județ, printre care cel mai grăitor fiind cel de la Araci. Totuși, acesta spune că printre măsurile cele mai importante adoptate la nivelul sistemului de învățământ covăsnean în ultimii ani a fost cel legat de faptul că s-a pus foarte mult accent pe raportări corecte, întocmite responsabil, astfel încât să indice o situație cât mai reală a ceea ce se întâmplă în teren.

Pe de altă parte, acesta spune că nu puține au fost proiectele, cu finanțări din diverse surse, guvernamentale, europene, norvegiene și nu numai, implementate în aceste școli pentru a reduce gradul de abandon, absenteism și alte probleme. Dar, după cum se vede și în studiul de față, și în altele, rezultatele nu se observă pe termen lung. Kiss Imre spune că vor mai fi proiecte și că eforturile nu se vor opri aici, însă rezolvarea acestor probleme nu ține doar de școală. 

Trebuie schimbată mentalitatea întregii societății, astfel încât educația și munca să fie prioritare în viețile tuturor. (...) Chiar dacă sunt sărac, prioritatea este educația, pentru ca cei care vin după mine să iasă din acea stare. Dacă măsurăm cât s-a schimbat după aceste proiecte implementate, probabil că în comunități, per ansamblu, nu se văd mari rezultate. (...) Este greu să găsim soluții viabile, care să dureze”, a declarat, pentru Observatorul de Covasna, Kiss Imre, care a punctat și că ceea ce pot face profesorii este să urmărească traseul elevilor care vin la școală, în vreme ce pentru cei care nici măcar nu au tangență, alta decât pentru beneficiile financiare, cu școala, nici cadrele didactice nu au prea multe opțiuni. „Noi încercăm. Ceea ce putem face, încercăm. Dar proiectele trec, oamenii rămân”, a concluzionat Kiss Imre. 

De remarcat este că analiza prezentată vine cu date dinainte de pandemie. Iar dacă problemele s-au adâncit de la un an la altul în condiții normale, rămâne de văzut ce „răni” va lăsa și școala online de astăzi în aceste unități defavorizate. 

Studiul poate fi analizat accesând următorul link: http://hartairse.humancatalyst.ro/storage/app/public/docs/studiu.pdf

Iulia Drăghici – Taraș 

David Leonard Bularca

Sursa foto: Captură din studiu și pexels.ro.

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.