Din perspectiva sănătății mintale, ce ar fi indicat să facem ca să ne putem bucura pe deplin de sărbătorile de iarnă, mai ales după acești doi ani de pandemie, în care parcă viața ne-a fost dată peste cap? Aceasta este întrebarea la care Consuela Banciu, psiholog clinician, ne-a răspuns în rândurile următoare. 

Pandemia COVID-19 le-a schimbat multora felul de a sărbători Crăciunul și sărbătorile de iarnă. Ceea ce nu prea s-a schimbat este alergarea până la epuizare prin magazine după cadouri, alimente, diverse. 

N-ar trebui să ajungem cu nervii întinși gonind după cadoul perfect, chiar dacă suntem un popor ce cheltuiește mult (ne arată statisticile). Și ca să nu dăm vina iar pe comunism, explicația ar putea fi lipsa plăcerilor din viața oamenilor, căci trăim într-un context în care ne-au fost limitate multe din nevoile și plăcerile pe care le aveam altădată. Astfel, oamenii tind să compenseze aceste goluri prin bucurii imediate, în contextul de față-cumpărăturile. Sărbătorile sunt despre  prezența alături de ceilalți, și nu despre prețuri. 

Crăciunul reprezintă bucuria nașterii Domnului Iisus Hristos, este timp pentru a împărtăși bucuria noastră cu cei dragi, cu familia.  Înseamnă conexiune. Din cauza restricțiilor de călătorie, unii au fost nevoiți să se adapteze în ultimii doi ani. Într-o perioadă în care familia și rudele sunt în mod normal cei mai apropiați, anii aceștia pandemici i-au privat pe mulți de momentele dorite și de reîntâlniri.

Pandemia a afectat pe toată lumea în moduri diferite, însă și anul acesta este indicat să ne adaptăm și să ne îngrijim de sănătatea mintală, într-un mod cât mai pozitiv și să evităm pe cât posibil impactul negativ asupra noastră. Asta deoarece, chiar și fără pandemie, sezonul sărbătorilor aduce un plus de stres și tensiune în rândul majorității. 

Deși sugestiile pe care le oferim, noi specialiștii, nu reușesc să vindece urmele sau anxietatea pe care Covid-19 a produs-o. Poate, totuși, recomandările vor reuși să aibă un efect benefic asupra oamenilor. 

Cred că nici o indicație nu ar fi completă fără a menționa importanța somnului și a odihnei. În rutina noastră de zi cu zi, nu-i oferim importanța de care avem mare nevoie pentru a ne păstra sănătatea psihică și emoțională. Calitatea și durata somnului influențează starea de spirit, iar lipsa acestora potențează emoțiile negative. Cu alte cuvinte, dacă nu dormim suficient, avem mai multe șanse să ne simțim rău atunci când lucrurile nu ne ies cum ne-am dori și este mai puțin probabil să ne simțim bine, atunci când lucrurile merg bine. Relația dintre somn și sănătatea mintală este una complexă și bidirecțională, adică se influențează una pe cealaltă. 

Plimbările în aer liber și sportul/exercițiile fizice, de asemenea au un impact important asupra sănătății noastre psihice. Nu spun să alergăm zilnic kilometri, dacă nu suntem obișnuiți să facem asta, ci să practicăm zilnic mișcarea. Acest fapt este susținut și de studiile de specialitate, în sensul că activitatea fizică are beneficii asupra celor care suferă de depresie și poate conferi chiar protecție împotriva apariției stărilor deprimante și a depresiei. 

E adevărat că nici somnul, nici plimbările nu pot înlocui momentele plăcute petrecute cu cei dragi precum și îmbrățișările lor. Nu cred că e o noutate importanța îmbrățișării și efectele ei benefice asupra stării noastre de spirit.

Mă voi opri puțin, pentru a atinge un punct nevralgic, pe cât de vulnerabil, pe atât de esențial, anume tristețea și singurătatea de sărbători. 

Perioada sărbătorilor de Crăciun este de regulă reprezentată printr-o invazie de poze pe rețelele sociale care transmit veselie, bucurie, ideea de familie unită, însă toate acestea pot afecta persoanele care se luptă cu depresia. Și aceste tipuri de presiune și remindere constante care transmit ideea de a fi fericit pot deteriora dispoziția lor mai mult decât este, putând deveni și mai triști. Oricât ar suna zurgălăii și oricâtă beteală ar fi prin orașe, imaginea feerică cu care e  mediatizată perioada Crăciunului, îi poate determina pe cei care trec prin perioade triste, prin suferințe emoționale să se gândească și mai profund la nefericirile lor. 

Pentru cei care trec prin momente dificile, au experimentat o pierdere grea sau suferință sau au stări depresive, recomandarea este să își valideze durerea, să o accepte. Și să își amintească de faptul că nu sunt singuri. Pot suna o persoană de încredere, pot face un mic cadou celor ce nu au posibilități financiare, pentru ca starea afectivă să se îmbunătățească puțin. Însăși faptul că faci o bucurie cuiva, poate să te facă să te simți mai bine. 

Un aspect de luat în seamă, este acela că fericirea din reclame sau cea prezentată obsesiv pe rețelele sociale și care nu corespunde cu realitatea de acasă, poate fi o povară în plus pentru cei care sunt singuri sau trec prin perioade emoționale dificile. Important e să își înțeleagă trăirile, ar putea chiar să își scrie într-un jurnal emoțiile și gândurile, într-o perioadă  de timp din zi pe care au stabilit-o în prealabil, de ex. între orele 18:00-18:30, pentru a nu-și ocupa întreg spațiul mintal doar cu gânduri negative, iar în restul zilei să lase televizorul și Facebook-ul pentru o plimbare prin parc sau să citească o carte etc.

Pentru multe persoane, singurătatea a fost o problemă semnificativă în acești ani, din cauza izolării ori pentru că, așa cum menționam anterior, rudele, părinții, copiii sunt plecați în alte țări, călătoriile nefiind atât de facile cum erau în alți ani.

Pentru a trece mai ușor peste aceste zile, e nevoie de un mic efort, se pot contacta prietenii, se pot organiza plimbări cu aceștia sau organiza seri plăcute. Iar cu cei plecați peste hotare, conexiunea se poate face prin apeluri video, pe platforme precum Zoom, pentru ca lipsa lor să nu fie resimțită chiar atât de puternic.

Important este, atunci când singurătatea devine apăsătoare, să îți găsești o ocupație. Exemple ca: ascultarea unor melodii, vizionarea de filme, unii chiar descoperă și învață să își dezvolte abilități noi, de exemplu să picteze, să deseneze, să cânte la un instrument. Timpul, atunci când e gol, trece foarte greu. Iar o minte care e ocupată și implicată este puțin probabil să se blocheze în singurătate.

Mâncatul de sărbători trebuie să fie unul moderat. Nu se recomandă mâncatul excesiv, căci corpul este același în fiecare zi. Nu metabolizează mai bine hrana de sărbători, ci exact la fel.  Crăciunul n-ar trebui să fie despre mâncare, chiar dacă e un prilej pentru a pregăti multe bucate tradiționale.

Tot studiile de specialitate, chiar dacă sună ca un clișeu, spun că starea de spirit este influențată de ceea ce mâncăm. 

Pentru a ne proteja sănătatea psihică și emoțională, e nevoie să știm să ne exprimăm dorințele și nevoile, dar și ceea ce nu ne face plăcere.  Cei care ( de regulă cei introvertiți sau care suferă de anxietate socială) nu se simt bine în compania mai multor persoane, e nevoie să comunice asta sincer și deschis, iar dacă planurile făcute de alții nu le sunt pe plac, nu e nevoie să se simtă constrânși și să participe la întâlniri și mese îndelungi. O sursă de anxietate pentru unii poate fi și întâlnirea cu părinții, cu socrii, iar aceste cazuri, se pot gestiona într-un mod asertiv, comunicând direct.

Unii abia așteaptă să participe la mese festive, pe când alții vor să se bucure în tihnă de zilele libere, fără să-și dorească compania cuiva. Iar aceste nevoi trebuie luate în considerare de către cei apropiați, trebuie înțelese și respectate.  Pentru fiecare, zilele de sărbătoare au semnificație diferită, iar cel mai important lucru este să fim și să facem precum ne dorim. Recomand găsirea unui echilibru între obligațiile sociale și nevoia de îngrijire de sine. 

Pentru sănătatea noastră mintală, de ajutor este să ținem minte că de Crăciun nu „trebuie” să fie sau să se întâmple într-un anume fel, ci exact așa cum simte fiecare că are nevoie. Avem posibilitatea de a alege, să nu uităm acest lucru. Și oricare ar fi alegerea noastră, este vorba de nevoile noastre. Trebuie să alegem ce ne face plăcere, pentru că sursa de stres, frustrare și anxietate, în mare parte o reprezintă și faptul că deseori facem ceea ce „trebuie”, în loc să facem ceea ce ne dorim și ceea ce avem nevoie. 

Sărbători binecuvântate tuturor! 

Psiholog clinician, Consuela Banciu 

Sursa foto: unsplash/ben-white