ŞTIREA ZILEI 2 octombrie 2013

„59 de secunde pentru un diagnostic corect la Urgență”

de Monica Vrânceanu | 190 vizualizări

Interviu cu șefa Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Județean Sfântu Gheorghe, dr. Camelia Mîndru

Medic primar de medicină  generală și medic specialist de Urgență, dr. Camelia Mîndru este unul dintre cei mai apreciați specialiști ai județului nostru. Un om dedicat meseriei sale, care a căutat tot timpul să își perfecționeze cunoștințele, muncind în același timp pentru o continuă transformare a Unității de Primire Urgențe (UPU) din cadrul Spitalului Județean de Urgențe Sfântu Gheorghe. O muncă de ani de zile, deseori istovitoare, dar frumoasă tocmai prin prisma faptului că se află în slujba comunității. Iar satisfacțiile, dincolo de ore de muncă și nesomn și un ritm permanent alert, sunt imense – tocmai prin ceea ce se reușește odată stabilizată o urgență.

– Doamna doctor Mîndru, ce v-a determinat să alegeți Medicina ca drum profesional?

– În vremea în care am ales Medicina, am făcut-o tocmai pentru că dintotdeauna m-a fascinate Omul. Cu tot ce înseamnă el – corpul și mintea umană au fost pentru mine permanente surse de fascinație. Și chiar și azi, când avem atâta tehnologie la dispoziție, Omul în sine continuă să mă uimească, să mă fascineze.

– De ce Medicina de Urgență, ce v-a atras către aceasta?

– Când am ajuns în 1996 în Sfântu Gheorghe am tatonat oportunitățile profesionale pe care le aveam și am ajuns la Direcția de Sănătate Publică, fără a renunța însă la profesie, astfel că mi-am menținut jumătate de normă în Spital. La Urgențe am ajuns pentru că era nevoie de medici, așa că într-un fel pot spune că acest loc de muncă m-a ales, nu că neapărat am ales eu. Faptul că și azi sunt aici, iar de cinci ani sunt șefa Secției de Urgențe, înseamnă că îmi și place. Fiind un serviciu al comunității, îmi place mult.

Primează gravitatea cazului, nu ordinea sosirii

– Ce înseamnă însă, mai concret, munca în UPU, cea care poate că nu se vede de dinafară?

– Cred că avem o muncă ce implică multe responsabilități și care e foarte stresantă. O muncă în care timing-ul e extraordinar de important – stabilirea diagnosticului, îngrijirea medicală, rezolvarea pacientului. Puțini știu că un medic de urgențe are la dispoziție 59 de secunde pentru a pune un diagnostic corect în situații de urgență – asta o spun americanii, dar se aplică și la noi. 59 de secunde vitale, iar dacă e mai mai mult de atât, timpul va curge în defavoarea pacientului, pe când dacă e mai puțin există riscul erorilor din pripă. Dar dacă faci ce trebuie, ai satisfacția lucrului bine făcut. În Urgențe vorbim despre un ritm permanent alert, sub presiune, care ne solicită atât fizic cât și psihic. Pentru că nu avem doar cazuri medicale ci și foarte multe situații nerezolvate de alte instituții, oamenii ajungând la noi cu probleme, frustrări. Și foarte multe cazuri sociale – de exemplu, oamenii străzii sunt aduși aici în perioade de ger, pentru a se încălzi – aceasta e o politică a Ministerului Sănătății.

– Aș reveni la partea în care spuneați despre timpul de rezolvare a unui caz… de ce există o impresie generală că la Urgențe trebuie să aștepți mult, prea mult?

– Sistemul de urgențe este foarte bine legiferat în țara noastră. Și avem un protocol de triaj, prioritizând consultațiile în funcție de gravitatea cazurilor pe baza a cinci nivele de triaj. Primul este Resuscitarea – atunci când vorbim despre o intervenție ce va salva viața; urmează nivelul Critic – cu un timp de așteptare de maxim 10 minute; nivelul Urgent – o așteptare de până la 30 de minute; Non-urgent – timp de așteptare până la 60 de minute; și Consult – cu un timp de așteptare care poate ajunge la 120 de minute. Oamenii trebuie să știe că un consult la Urgență nu se face neapărat în ordinea sosirii ci mai degrabă în funcție de gravitatea situației. Ca cifre, pot spune că în 2012 am avut 30.860 de cazuri, din care 15% s-au încadrat în nivelele Resuscitare și Critic, iar 25% au fost internați pe secții.

Ambulanța, mijloc de transport pentru romi

– În concluzie, când ar trebui oamenii să vină la Urgență și când nu?

– E greu de spus asta, deoarece UPU și SMURD (serviciu dipsonibil la noi de doi ani) sunt accesibile 24 din 24 de ore în mod gratuit. Dar oamenii abuzează, e adevărat. E greu de transmis însă ceva legat de alegerea momentului în care să vină, mai ales că simptomalogiile sunt interpretabile. Putem spune însă că nu e firesc să vină Ambulanța la ora 11, 2, 3 noaptea, de oriunde din județ, cu câte un pacient ce are un traumatism la degetul mic sau cu unul care are o durere mare de măsea, având probleme mai vechi. Ca să nu mai spun că romii din împrejurimi au obiceiul de a-și face mijloc de transport din Ambulanță, pentru a ajunge la rudele din Sfântu Gheorghe, cu escală pe la Urgențe. Nu putem spune să nu vină lumea, mai ales că poate sub niște dureri neînsemnate se ascund afecțiuni grave.

– Care sunt cele mai des întâlnite afecțiuni cu care ajung oamenii la Urgențe?

– Stopurile cardio-respiratorii, în mod evident. Sunt frecvente la bătrâni, care au deseori patologii în cascade, iar firul vieții se rupe și gata, asta a fost tot. Dar mai sunt și alte afecțiuni, uneori avem afecțiunile tipice unei perioade de timp, plus diverse întâmplări neprevăzute – accidente. La accidentele cu multe victime punem în funcțiune Planul alb, adică alertarea personalului de la domiciliu, în afara perioadei de tură. Sunt foarte mulțumită de colectivul de aici, care știe să răspundă în astfel de situații și să le gestioneze.

Urgenta Spital Judetean octombrie 2013

– Dar suntem mai bolnavi în prezent față de cum eram în trecut?

– Eu spun că da, ne îmbolnăvim tot mai mult – și asta din cauza schimbărilor prin care trecem fizic și mental. Patologiile s-au diversificat, iar noi nu avem răspândită Medicina Comportamentală – automonitorizarea, autoevaluarea, pentru a fi conștienți de ce ni se întâmplă, mai ales că semnale primim de la corpul nostru. Simplul mod în care mănâncă unii oameni este greșit – modul compensator, în care nu mâncăm pentru că ne e foame, nici măcar poftă, ci pentru a ne umple un gol din alte părți… E trist. Ei, și în cazul acesta, fiecare apelează la medic, la specialist, fără a-și analiza ritmul de viață, alimentația, ca pe baza acestora să elimine ceea ce nu-i face bine. Ritmul acestor vremuri, alimentația, au schimbat traiul nostru; eu fac parte dintre norocoșii care-și pot aminti gustul mâncării reale, de la țară, dar există tineri de 20-25 de ani care habar nu au ce înseamnă asta.

– Nimeni nu v-ar putea pune la îndoială profesionalismul, și totuși vorbiți cu o detașare despre probleme sau firul vieții care se rupe brusc…

– Cred că profesionalismul înseamnă să faci ceea ce presupune pregătirea ta, dar cu o anumită detașare, adică fără prea multă implicare emoțională inutilă în defavoarea actului profesional.

Sistemul medical din străinătate continuă să ne ia tinerii

– Aș dori să trecem la partea de management a UPU. În calitate de șef al Secției, ce ne puteți spune despre dotări și personal?

– Dotările sunt cele standard în țară, asigurate de Ministerul Sănătății. Avem tot ceea ce ne trebuie. UPU este finanțată direct de la Minister, separat de bugetul Spitalului, pe cheltuieli de personal și materiale. Nu pot spune că am avut probleme pe fonduri de consumabile sau medicamente, le avem în permanență, avem chiar și un stoc permanent de medicamente. Problema e la personal, unde avem o lipsă acută de medici specialiști pe medicină de urgență – din 11 posturi de medici normate, avem doar cinci ocupate și pe acestea doar trei sunt medici specializați pe medicina de urgență – inclusiv eu. În această lună va fi concursul pentru specializare și avem doi rezidenți care vor veni aici dacă vor lua examenul, dar lipsă tot este.

– Cum s-a ajuns în situația aceasta?

– În primul rând, medicina de urgență este una dintre cele mai grele specializări. Apoi, nu este îndeajuns stimulată financiar. Există două probleme: medicina de urgență nu prea mai e atractivă pentru studenți, iar cei care o aleg preferă să plece afară, pe salarii incomparabile cu cele de aici. Asta în condițiile în care salariul de încadrare al unui medic  specialist pe medicină de urgență este 1.500 de lei, el putându-și mări veniturile prin numărul de gărzi, eventual. Este un salariu mic, nemotivant pentru tineri.

– Dincolo de acest aspect, există anumite nevoi pe care le are UPU, anumite lucruri care ar necesita schimbări?

– Sigur, una ar fi locația – actuala nu este proprie. Spitalul are un proiect, ne susține și Consiliul Județean, totul e să vină și bani de la Minister. Pentru că nu funcționează într-un spațiu corespunzător unei unități de urgențe. Dar nu trebuie să omitem faptul că și datorită ei, Spitalul are rangul de Spital Județean de Urgență. Împreună cu managementul Spitalului, cu cei de la Consiliul Județean, am făcut demersuri pentru a continua proiectul ce ține de noi spații, sperăm să vină și banii de la Minister în acest sens. Secția de Urgențe este pentru comunitate, iar comunitatea s-a implicat – inclusiv domnul Ioan Țițeiu, prin sponsorizări pentru alte dotări care nu vin în bugetul de la Minister.

– În încheiere aș dori să ne spuneți câteva cuvinte legate de ceea ce înseamnă pentru dvs. UPU și ceea ce oferă oamenilor.

– Este o muncă pe care o fac cu plăcere – căci am și alte răspunderi, dincolo de gărzi. Și satisfacția că, iată, de doi ani, avem și un sericiu SMURD care funcționează bine, cu 36 de pompieri paramedici care intervin cu primul ajutor calificat în situații de urgență. Consider că avem o echipă bine structurată, însă subliniez faptul că este nevoie de medici, pentru ca totul să meargă la cel mai înalt nivel. Pentru că asta dorim să le oferim oamenilor, de asta muncim și ne depășim, de multe ori, limitele.

Distribuie articolul:  
|

ŞTIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.