Suma e departe de a fi salvatoare, în condiţiile în care finanţările sunt insuficiente şi birocraţia descurajatoare A trecut o lună de la introducerea coplăţii în spitale, iar managerii acestora spun că banii încasaţi nu reprezintă mare lucru. Asta pentru că, pe de o parte, sumele pe fiecare caz sunt foarte mici – între 5 şi 10 lei, conform legii şi pentru că, pe de altă parte, cei mai mulţi pacienţi internaţi intră în categoriile scutite – pensionari cu venituri mici, femei lăuze, copii, bolnavi de cancer sau diabet ş.a. Aşa se face că spitalele au adunat câteva sute de lei în luna aprilie, bani care nu ajung pentru mari investiţii ci eventual doar pentru reparaţii uzuale sau achiziţionarea unor consumabile medicale de rutină. Târgu Secuiesc a încasat 450 de lei şi cheltuie 100.000 de lei doar pe aţa chirurgicală Unul dintre contestatarii coplăţii a fost încă de la început managerul Spitalului municipal din Târgu Secuiesc, dr. Kelemen András. Acesta a spus de atunci că măsura nu va face decât să-i enerveze pe pacienţi şi să îngreuneze un sistem şi aşa destul de birocratic. „Îmi menţin părerea şi spun că e o tâmpenie această coplată – am încasat 450 de lei în prima lună, adică în aprilie – bani care nu ajung pentru nimic, nici măcar pentru necesarul de spirt sanitar. Şi mai multe hârtii şi bătăi de cap, chitanţiere şi altele pentru această sumă mică, prea mică pentru a se simţi la ceva. Vă daţi seama cât înseamnă 450 de lei lunar coplată, dacă noi cheltuim anual 100.000 de lei numai pe aţa chirurgicală”, ne-a spus dr. Kelemen, care la momentul fixării taxei de 5 lei anticipa o încasare lunară de 500 de lei. Semnarea contractului-cadru se află în stand-by Managerul de la Târgu Secuiesc a ţinut să amintească faptul că există multe categorii de pacienţi scutite de la coplată, însă Spitalul îi tratează pe toţi, fără deosebire. Tocmai de aici pleacă problemele Spitalului, care luna trecută a avut 639 de internări faţă de 520 câte prevedea contractul, prin urmare costurile pentru diferenţa de 119 pacienţi au fost suportate din „buzunarele spitalului”. Kelemen spune însă că aşa i se pare normal, ca un spital de stat să salveze vieţile şi sănătatea tuturor oamenilor, indiferent de resursele financiare pe care le au sau nu. Însă nici măcar acestea nu sunt marile probleme la Târgu Secuiesc, ci semnarea contractului pe 2013, care a fost amânată ca urmare a problemelor legate de Indicele de complexitate şi suma pe caz propusă de CAS. Dacă iniţial s-a vorbit despre o sumă considerabil mai mică, ceea ce ar fi adus în impas total spitalul, în cele din urmă au avut loc noi discuţii iar Indicele de complexitate a fost crescut de la 0,83 la 0,94. În acest caz, Spitalul va beneficia de aceeaşi finanţare ca-n 2012. „Aşa vom reuşi să funcţionăm până în toamnă, căci chiar dacă finanţarea va fi ca în 2012, nu s-au luat în calcul inflaţia şi creşterile salariale cu peste 8%. Cu aşa o finanţare vom funcţiona cât de cât următoarele trei luni, după care vom vedea ce va mai fi. De asta nu mi se pare corect să vorbim atâta despre coplată, despre care se crede că ne salvează şi pe care oamenii o contestă având senzaţia că se strâng bani mulţi care ajung la medici. Eu am luptat să transform Spitalul de aici, am atras medici, atrag pacienţi şi nu fac diferenţe, dar atunci aş dori să funcţioneze totul, nu să existe liniştea asta în ţară, de parcă ar fi totul bine şi frumos. Nu e aşa, trebuie să se înţeleagă că pentru ultimele trei-patru luni ale anului nu există deloc o acoperire financiară”, a mai spus Kelemen. Cei mai puţini bani, la Baraolt Situaţia nu e îmbucurătoare nici la Baraolt, unde există probleme de finanţare destul de mari pe care coplata de 6 lei nu le va rezolva în veci. Având prevăzută o reducere bugetară de 20% în acest an, nici Spitalul din Baraolt nu a semnat contractul-cadru încă. În condițiile propuse de noul contract, acest spital nu va rezista mai mult de trei luni, ceea ce ar fi grav nu doar pentru medicii de aici ci mai ales pentru populație, zona fiind oarecum izolată și aflându-se la 50 de km. de Sfântu Gheorghe și alți 50 de Brașov. Iar coplata e apă de ploaie: din cei 230 de pacienţi internaţi luna trecută, doar 28 au plătit câte 6 lei, ceea ce înseamnă încasări totale de 168 de lei. Din nou, bătaia de cap e mai mare decât beneficiul. „E o sumă modică această coplată, ce vom face cu banii nu ştiu… Noi nu am semnat contractul, am mai negociat pe el şi se pare că rămânem cu finanţarea din 2012: ne va ajunge pentru salarii şi o parte din medicamente… Deocamdată funcţionăm, poate vom renegocia în septembrie, dacă nu… nu ştim ce va fi”, ne-a spus managerul dr. Dávid György. Potrivit acestuia, aici lucrează în prezent şapte medici şi 12 rezidenţi; s-ar dori ca rezidenţii să fie convinşi să rămână, însă nu se ştie ce va fi, dacă nici ultimele luni ale anului nu sunt asigurate măcar financiar la nivel funcţional. Cardiologia trage după ea spitalele orăşeneşti Nici managerul Spitalului de Cardiologie Covasna (care cuprinde şi Spitalul orăşenesc şi secţiile de la Întorsura Buzăului), Monica Sporea, nu a semnat încă noul contract. Aceasta spune că, în urma discuţiilor cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, Indicele de Complexitate s-a modificat astfel încât acum reflectă realitatea. Cu toate acestea, nu se ştie încă ce influenţă va avea legea care prevede un tarif zilnic scăzut. Ceea ce e cert este faptul că Spitalul, ca entitate juridică, a început să acumuleze datorii din sumele pe care CAS nu le plăteşte, chiar dacă 2012 s-a încheiat pe excedent de 5,4 milioane de lei. În aceste condiţii, e evident că Spitalul de Cardiologie va continua să susţină Spitalul Orăşenesc Covasna şi secţia de la Întorsura, iar acest fapt se vede şi la încasările din coplată. Cu o sumă de 10 lei pe caz, s-au adunat 190 de lei la Întorsura Buzăului, 250 de lei la Orăşenescul din Covasna şi 6.920 de lei la Cardiologie. Banii de la Cardiologie sunt atât de mulţi tocmai pentru că aici vorbim de pacienţi din toată ţara, însă Monica Sporea atenţionează că unii achită inclusiv taxe de confort, ştiute fiind condiţiile hoteliere de la Cardiologie. „Vom utiliza suma din coplată pentru achitarea unor datorii, inclusiv facturi la utilităţi sau medicamente, pentru că termenul de plată la medicamente s-a redus de la 180 la 60 de zile. Contractul de finanţare nu l-am semnat inclusiv din aceste cauze, plus că ni s-au propus 900 de cazuri lunare la Cardiologie şi Neuromusculari, iar noi solicităm 1.200, pentru că avem solicitări foarte multe. Nu suntem unitate de profit şi nu putem selecta pacienţii, avem secţii mai mult sau mai puţin costisitoare, dar pacienţii trebuie trataţi corect”, a mai spus Monica Sporea. Spitalul Judeţean din Sfântu Gheorghe, încasări de peste 500 de lei Singurii care nu par să fie încurcaţi prea tare de coplată sunt cei de la Spitalul Judeţean de Urgenţe Sfântu Gheorghe. Deşi nu se arată foarte încântaţi de hârţogăraia pe care o implică această coplată, reprezentanţii Spitalului spun că banii din coplată sunt bineveniţi, căci până la urmă intră şi nu ies. Purtătorul de cuvânt al SJU, Pataki Annamaria, a declarat că luna trecută au existat 1.925 de internări, iar din acestea 114 au achitat coplata de 5 lei, ceea ce înseamnă un venit de 570 de lei. „Mare lucru nu putem face cu această sumă, dar asta e. Nu am avut însă probleme cu pacienţi care să spună că nu vor să achite sau să facă scandal”, ne-a spus Pataki. Potrivit Mediafax, introducerea coplăţii pentru pacienţi de la 1 aprilie a avut ca un prim efect creşterea cu 25% a intervenţiilor Serviciului de Ambulanţă în teritoriu. Datele acestea nu se confirmă însă în judeţul nostru, directorul Ambulanţei Covasna, Török Zsuzsanna, declarând că nu s-a sesizat un astfel de fenomen la noi. În cele din  urmă, concluzia cu privire la coplată nu poate fi decât cea evidentă: la o lună de la introducere, coplata nu îmbogăţeşte spitalele şi nici nu le salvează de la datorii, pentru că cei mai mulţi dintre cei internaţi sunt parte a categoriilor scutite: copii, gravide, pensionari cu venituri sub 740 de lei, bolnavi cronici care sunt înscrişi în programele naţionale de sănătate sau persoane cu dizabilităţi.