INTERVIU 13 iulie 2021

„În viață lumea poate să îți ia multe lucruri, dar ce ai în cap nu o să poată să îți ia niciodată”

de Iulia Drăghici - Taraș | 4743 vizualizări

Interviu cu Claudia Cîrstea, singura eleva din județul Covasna care a obținut media 10 (zece) la Bacalaureat 

CV1178370. Acesta este indicatorul din dreptul „surprizei” pe care a produs-o etapa de contestații și recorectare a lucrărilor la Bacalaureat 2021. Spun surpriză pentru că, după destul de mulți ani, județul Covasna este din nou reprezentat în „liga” celor mai buni elevi după mediile la Bacalaureat, cu un rezultat perfect, de 10. Ministerul Educației informa săptămâna trecută că numărul mediilor de 10 (zece) a crescut la 146 de la 112 (înainte de contestații). Printre cei care au încheiat examenul cu media generală 10 se găsește și eleva Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, Claudia Cîrstea, singura din județul Covasna care a obținut o asemenea performanță. Cine este Claudia Cîrstea aflăm în interviul care urmează, chiar de la ea. 

În primul rând, spune-ne câte ceva despre tine. Știm doar că ești absolventă a CNMV, profil Științe Sociale, o elevă de 10 la Bac. Dar cine este Claudia, dincolo de aceste informații superficiale? 

– Sunt Claudia Cîrstea. În general, prietenii îmi spun „Clau”, profesorii îmi spun „Claudița” și părinții îmi zic „Udi”. Am 18 ani și am ales profilul de științe sociale pentru că eram pasionată de Geografie și de Istorie. Sunt o persoană pozitivă, îmi place să mă implic în cât mai multe activități. Am făcut și voluntariat pe parcursul liceului la Asociația de Tineret „Ecou”, am fost și voluntar la câteva evenimente organizate de Observatorul de Covasna, diMANSIONS și OCV15. Îmi place să fac sport, să ies afară, să citesc. Simt că atunci când fac multe activități, trece timpul mai repede, mă simt și mai productivă și trebuie să mă culc noaptea cu gândul că am avut o zi bună. Și o zi bună e o zi în care am făcut multe lucruri. 

Cum ți s-a părut examenul de Bacalaureat? 

– Eu zic că au fost niște subiecte medii, nici foarte grele, dar nici foarte ușoare. Cred că oricine putea lua examenul, dacă depunea puțin efort. Eu consider că examenul nu îți arată ce IQ ai, ce capacitate ai. Nota de acolo reprezintă efortul pe care l-ai depus și importanța pe care pe care a avut-o acel examen pentru tine. 

Deci nu crezi că o notă la acest examen reprezintă cine ești tu cu adevărat?

– Nu, pentru că poți să ai și noroc. Poți să depui și mult efort. 

Și la tine cât a fost efort și cât noroc? 

– A fost în egală măsură. Am și muncit pentru asta. Poate nu la fel de mult ca alți elevi, dar am muncit și eu. 

Care a fost media inițială? La ce ai făcut contestație? 

– Media inițială a fost 9,96. La Geografie am avut 9,90 și am decis să fac contestație. Apoi am obținut media 10. 

Nu ai avut teama că ți se va scădea nota? Că s-a mai întâmplat. 

– Am avut, dar m-am gândit că dacă nu risc nu câștig. Atunci mi-am asumat acest risc. Am mai avut examene în viața mea, la care nu am depus contestație și am zis că acum e momentul. 

Cum au fost anii de liceu la CNMV?

– Liceul cred că a fost una dintre cele mai frumoase părți ale vieții mele. Deși foarte mulți elevi spun că merg cu groază la școală și că nu le place, mie mi-a plăcut întotdeauna, atât pentru colectiv, pentru că am avut aproape doi ani în care am fost în online. Și am simțit lipsa aia a colectivului, a momentelor din clasă. Contează foarte mult să stai alături de coleg, să vă zâmbiți unul altuia, mai râdeți, profesorul vă mai atenționează. Sunt lucruri de care, nu știu, cred eu că fiecare trebuie să aibă parte. 

Ce profesori te-au inspirat în toți acești ani de școală?

– Profesorii au fost, într-adevăr, deosebiți. Am avut foarte mult de învățat de la ei. Spre exemplu, doamna profesoară de istorie, doamna Balog, m-a inspirat foarte mult să învăț istorie, să îmi placă. Am privit toate lecțiile ca pe o poveste. Și îmi făcea plăcere să fac subiecte, să rezolv. Făceam și lucru suplimentar, ce îi trimiteam dânsei și mă mai corecta, mă mai sfătuia. Mi-a fost de foarte mare ajutor. La fel și la română, doamna profesoară Vișan a avut un impact asupra mea. Pe lângă lecțiile și modul ei de predare, avea și momente în care ne sfătuia. Ne explica întotdeauna că oamenii din jurul nostru, că oamenii pe care o să îi avem în viața noastră, de multe ori nu o să ia în considerare ceea ce simțim noi și că foarte puțini oameni vor să te ajute în viața asta și să te sfătuiască și să facă ceva mai bun din tine. 

Care crezi că e lecția de viață pe care o vei lua cu tine după acest examen important, al „maturității”?

– Pentru mine examenul ăsta a fost un test al meu, ca să îmi dau seama că pot și că sunt în stare să îmi depășesc orice limită, dacă îmi pun ceva în cap, pot să îl și duc până la capăt dacă depun destul de mult efort, dacă am ambiție și dacă am curaj să iau anumite decizii. 

Ți-ai imaginat vreodată că o să fii singura elevă din județ, după destul de mulți ani, care obține media perfectă la Bac?

– Nu. Nu m-am gândit o secundă. Când am intrat inițial în clasa a IX-a mi-am pus în cap, într-adevăr, să am cel puțin media 9 la Bacalaureat, dar mi-am dat seama că dacă îmi pun ca target (n.red. țintă, obiectiv) nota 9 mă limitez cumva și ar trebui să îmi doresc mai mult. Și atunci mi-am zis, ar trebui să iau 10. Și chiar dacă nu aș fi luat 10, sunt convinsă că aș fi luat totuși mai mult decât 9. Și m-ar fi mulțumit enorm de mult. Pe mine, sincer, m-a mulțumit foarte mult nota inițială, 9,96, dar am decis că ar trebui să nu mă mulțumesc cu puțin. 

Știai că lucrarea ta a fost de 10?

– Am simțit cumva. Eu știam ce am scris acolo, eram sigură pe mine, pe ce am scris. Și m-am gândit că, având în vedere că dacă am avut 9,90, atunci la corectare un profesor mi-a dat 10. Un profesor a considerat că lucrarea mea a fost de 10. Atunci m-am gândit că e posibil ca lucrarea mea chiar să fie de 10 și chiar să fi scris bine. Din câte știu eu, se mai corectează și subiectiv și atunci e posibil să îmi scadă. Dar am zis că indiferent dacă îmi scade sau îmi crește, eu oricum sunt mulțumită de rezultat. 

Ai zis că de când ai intrat în clasa a IX-a ți-ai propus să iei notă foarte mare la Bac. E asta o rețetă a succesului, ca să zic așa? Pregătirea pe parcursul celor patru ani? Sau care a fost pentru tine rețeta asta a reușitei? 

– Sincer, am încercat să țin pasul. De fiecare dată când se preda la oră încercam să fiu atentă. Când ajungeam acasă, poate că nu învățam în fiecare zi, dar aveam grijă întotdeauna ca, pe lângă activitățile mele, temele să fie făcute și lecțiile să fie învățate. Să vin la școală și să nu îmi fie frică, să stau relaxată și liniștită că în caz că voi fi ascultată și întrebată, eu să știu să răspund.

Și ai reușit de fiecare dată?

– Au fost și zile în care într-adevăr nu am reușit să țin pasul, dar de fiecare dată când, pe de o parte, nu reușeam, a doua zi încercam să depun un dublu efort. Încercam să citesc mai mult, să depun mai mult efort. Dar eu cred că ai nevoie de echilibru. Pe lângă distracție, trebuie să fie și învățătură. Dar nu poate să fie doar învățătură, trebuie să fie și distracție.

Pe aceeași idee, ai spus că și voluntariatul ocupă un loc important în viața ta și că te-ai dedicat și activităților extrașcolare. Cu ce plus vin activitățile de voluntariat? 

– Te ajută foarte mult la dezvoltarea personală. Eu am intrat în clasa a IX-a și eram o persoană destul de timidă, de introvertită, îmi era frică să vorbesc în public și nu mă descurcam în relațiile cu oamenii foarte mult. Consider că toate aceste activități au dus la dezvoltarea mea, am devenit o persoană mai extrovertită, mai vorbăreață, mai pozitivă chiar. Am reușit să îmi descopăr anumite activități, anumite talente. 

Crezi că rezultatul la examenul de Bacalaureat ar fi fost același pentru tine dacă nu exista perioada de școală online?

– M-am gândit foarte mult la asta. Eu, personal, cred că aș fi avut același rezultat pentru că online-ul, deși te privează de școala în format fizic, de contactul cu oamenii, atâta timp cât îți dorești ceva, ar trebui să reușești. 

Se vorbește și de „generații de sacrificiu” și că a voastră ar fi una dintre ele, având în vedere schimbările între online și offline. Ai simțit că ați fi fost „sacrificați”? 

– A fost dificil. Simt uneori că mi-a luat o parte din adolescență doar prin faptul că am stat în casă. Cred că erau momente în care aș fi putut ieși afară, aș fi putut sta lângă colegii mei, am fi putut petrece timpul împreună. Simt că mi-au fost furate momentele ălea. Acum mă gândesc că pot fi oricând recuperate, dacă le trăiesc cum trebuie. 

Dar te-a ajutat că ai petrecut mai mult timp în casă? Ai reușit să înveți mai mult? 

– Eu anul ăsta cel puțin, cât am făcut orele online, am lucrat în paralel. Am făcut promoții, la diverse branduri, la anumite lucruri. 

Adică ai avut și job part-time pe lângă școală și voluntariat? 

– Da. 

Dar ziua ta nu are tot 24 de ore?

– Ba da (râde), dar chiar îmi spuneau și prietenii că dacă e cineva care poate să facă toată lucrurile astea și să iasă toate bine, aceea aș fi eu. M-au motivat foarte mult și prietenii și oamenii din jurul meu care au avut încredere în mine și încrederea mi-a dat și mie răgaz să fac de toate. 

Spunem, de multe ori, că nu trebuie să judecăm elevii după note, că fiecare are calitățile lui și că în definitiv nu acestea vor conta, în final, în viață. Tu pentru ce ai învățat? Ce te-a motivat să fii bună la învățătură?  

– Să îmi arăt că pot și că orice îmi pun în cap pot să obțin. 

Cât timp ai dedicat pregătirii pentru acest examen?

– Pot spune că în jur de o oră pe zi și în rest ce făceam la școală. Încercam să mă concentrez cât se poate de mult la școală, să rețin din timpul orelor. Acasă mai repetam puțin și în rest mă simțeam pregătită. 

Ai făcut și pregătire suplimentară față de ce învățai la școală? 

– Dacă vă referiți la meditații, meditații nu am făcut niciodată. În schimb, acasă mai rezolvam în plus subiecte de Bacalaureat sau mai încercam să fac eseuri spre exemplu la istorie, mai încercam să citesc la română. Dar cam atât.

Cum ți se pare programa școlară? Crezi că îl pregătește pe tânăr pentru viață?

– Relativ. Cred că ar trebui să fie incluse și materii care să te învețe anumite lucruri din viață. Învățăm, într-adevăr, opere la română, romane interbelice, de exemplu, din care am putea să preluăm anumite lecții de viață, dar nu învățăm cum se plătește o factură la bancă, cum să te duci la Evidența Populației să îți faci buletin, cum să îți faci o programare online. Lucrurile ăstea nu sunt învățate în școală. Zic eu că ar fi de foarte mare folos. Când m-am înscris la școala de șoferi, efectiv nu știam ce trebuie să fac. Să mă duc acolo, să mă duc dincolo? Mă gândesc că mi-ar fi fost mult mai ușor să mă învețe cineva care sunt pașii. 

Ce vei face mai departe? 

– M-am gândit să urmez Facultatea de Drept, la Universitatea Transilvania din Brașov. 

Cu ce finalitate?

– Vreau să ajung grefier. 

De ce grefier? 

– Sincer, am urmărit-o pe sora mea ca model. Ea a terminat Facultatea de Drept și mi-am dat seama că îmi place ceea ce făcea ea. Îmi plăcea să o văd cum învață și mi-am dat seama că mi-ar fi plăcut să fiu în locul ei. Așa că m-am gândit că Dreptul ar fi exact ce mi-aș dori eu, să văd aspectele mai adânci ale societății. 

Știu că e o întrebare clișeu, dar mie îmi place să o adresez, pentru că e un exercițiu bun pentru stabilirea de obiective. Așadar, te întreb: unde te vezi peste 10 ani? 

– Nu foarte departe. Mi-aș dori să rămân în Brașov, să ajung să fiu un grefier de succes și să îmi ating toate scopurile, idealurile pe care o să mi le pun în plan de-a lungul timpului. 

Apropo de faptul că nu vrei să pleci departe, cum e pentru tine viața la Sfântu Gheorghe?

– E un oraș foarte mic, în care fiecare cunoaște pe fiecare sau cel puțin, dacă nu te cunosc, am o idee despre tine, te-am văzut pe stradă, cam știu cine ești. Oamenii sunt foarte prietenoși aici, foarte calzi, sar în ajutor de foarte multe ori și apreciez foarte mult acest lucru la oameni, că vor să te ajute fără să îți ceară nimic în schimb. Doar din ideea de a fi ei buni. 

Spune-mi despre modelele tale în viață. Ziceai de sora ta, că te-a inspirat să îți alegi facultatea. Dar ce alte modele mai ai? Cine te inspiră?

– Foarte mult părinții. Întotdeauna mi-au spus că învățătura trebuie să fie pe primul loc, pentru că în viață lumea poate să îți ia multe lucruri, dar ce ai în cap nu o să poată să îți ia niciodată. 

Ai vreun sfat pentru colegii tăi mai tineri care vor, de asemenea, să atingă perfecțiunea la Bacalaureat?

– Să își stabilească un target și să muncească pentru el. Trebuie să muncești pentru ceea ce îți dorești și trebuie să acorzi importanță acestui lucru. Nu e neapărat doar muncă, muncă, muncă, muncă, pentru că, așa cum ziceam mai devreme, munca poate fi combinată și cu distracția și cu alte activități, atâta timp cât ești consecvent în ceea ce faci. 

Atât te-aș mai întreba: cum ai reacționat când ai văzut rezultatul de 10 perfect? Ce simte un elev de nota 10 când vede că și-a îndeplinit obiectivul? 

– Vă zic sincer că am intrat pe pagina de Bacalaureat și mă tot gândeam: să intru, să nu intru. Nici codul nu îl mai știam exact, dar știam că dacă voi căuta pe lista de rezultate, tot printre primii voi fi și voi vedea imediat nota. Îmi era oarecum frică, dar așa într-un moment de liniște am apăsat și în momentul în care am văzut a fost o bucurie imensă, am țipat foarte tare. Tatăl meu s-a speriat foarte tare. Era în cealaltă cameră și a crezut că am pățit ceva. Când a aflat ce s-a întâmplat de fapt a fost o mare bucurie.

Cum o să te răsplătești pentru acest rezultat?

– M-am gândit să îmi petrec vara făcând cât mai multe lucruri, să mă relaxez cât mai mult, să am parte de o vacanță cât mai liniștită, mai relaxantă. Că îmi e de ajuns. 

Distribuie articolul:  
|

INTERVIU

De acelasi autor

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
Rad Rad, 13 iulie 2021
eh, se rezolva si aia cu o lobotomie, un MK-ULTRA, etc
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.