Grupurile şcolare vor examene de bacalaureat diferite pe teoretic şi tehnologic Examenul de bacalaureat din acest an a scos la iveală un sistem destul de suspect, în care printr-o susţinere şi supraveghere exigentă a probelor foarte puţine unităţi şcolare au reuşit să aibă o promovabilitate de peste 50%. Dezastrul de la Bac a readus în discuţie inabilitatea sistemului şi a profesorilor, precum şi interesul tot mai scăzut al elevilor pentru învăţătură. Referitor la sistem, se arată clar că actuala formulă, în care liceele

Grupurile şcolare vor examene de bacalaureat diferite pe teoretic şi tehnologic

Examenul de bacalaureat din acest an a scos la iveală un sistem destul de suspect, în care printr-o susţinere şi supraveghere exigentă a probelor foarte puţine unităţi şcolare au reuşit să aibă o promovabilitate de peste 50%. Dezastrul de la Bac a readus în discuţie inabilitatea sistemului şi a profesorilor, precum şi interesul tot mai scăzut al elevilor pentru învăţătură. Referitor la sistem, se arată clar că actuala formulă, în care liceele teoretice şi grupurile şcolare au aceeaşi grilă de examinare la Bac, nu este una tocmai potrivită, iar pe de altă parte salariile mici din învăţământ au şi ele, se pare, o importanţă majoră atunci când vine vorba despre modul în care cei mai mulţi dintre profesori îşi fac meseria.

În judeţul Covasna, promovabilitatea liceelor teoretice a fost una destul de bună, în ansamblu - 78,15%, iar dezastrul a venit de la grupurile şcolare, cu o promovabilitate de 17,16%. Un alt aspect important este acela că două dintre grupurile şcolare care în sesiunea din iunie a lui 2010 au avut promovabilitate de 0% fiecare, au „reuşit” la Bac-ul din acest an să aibă doar câte un absolvent de liceu promovat. Este vorba despre Grupurile şcolare Puskas Tivadar şi Gaman Janos din Sfântu-Gheorghe, însă situaţia nu e deloc mai fericită nici la Grupul Şcolar Constantin Brâncuşi, tot din municipiu, unde au reuşit să promoveze doar doi absolvenţi de liceu.

În vreme ce elevii - majoritatea din clase cu cursuri de zi, nu au reuşit să promoveze picând pe capete în special la Limba şi literatua română şi Matematică, profesorii se disculpă spunând că ei au organizat pregătiri înainte de Bac, tocmai în ideea de aprofundare a cunoştinţelor dobândite la clasă.

 

Câte un promovat, maxim doi

La Grupul Şcolar Puskas Tivadar, singurul elev care a reuşit să ia Bac-ul este un tânăr absolvent al clasei cu profil de operare tehnică pe calculator, Balo Zsolt. El a fost, patru ani de liceu la rând, primul la învăţătură în clasa sa, terminând clasa a XII-a cu o medie generală de 9,12. La Bac, nota finală a lui Zsolt a fost de 7,13, tânărul spunând că cele mai grele probe au fost cele de la Limba şi Literatura română şi Matematică.

„Ceea ce pot spune sigur este faptul că nu am avut niciun „ajutor” cu mine în sala de examen, pentru că am mers exact pe cât ştiam. Cred că aş fi putut şi mai bine, dar tensiunea a fost mare, deşi nu pot spune că din cauza supraveghetorilor cât din cauza faptului că eram conştient că e un examen important”, ne-a spus Zsolt, care a mers la toate orele de pregătire suplimentară organizate la şcoală înainte de Bac.

În ceea ce-i priveşte pe colegii săi care nu au reuşit să promoveze, Zsolt este de părere că dincolo de emoţiile care i-au afectat, eşecul a venit ca urmare a unei pregătiri superficiale şi insuficiente.

Directorul Grupului Şcolar Puskas Tivadar, Ujfalvi Istvan, crede că întreaga chestiune este una complexă şi are nevoie de multe analize, pentru a determina o explicaţie pertinentă faptului că doar un elev din întreaga şcoală a reuşit să promoveze.

„Elevii de la Puskas au susţinut examenele în acelaşi centru cu cei de la Grupul Şcolar Gaman Janos şi ştiu sigur că nu li s-a oferit nicio explicaţie, niciun ajutor. Problema cea mai mare este însă aceea că Bac-ul, în actuala formă, are aceleaşi subiecte la liceele teoretice şi grupurile şcolare, ceea ce nu este normal. De la Puskas au susţinut Bac-ul patru clase - una de liceu, două ca prelungiri ale SAM-urilor şi una de seral. Subiectele au fost mai mult de concurs decât de examen. Sunt dezamăgit, desigur, de rezultate, dar profesorii şi-au făcut treaba, au ţinut pregătiri, tocmai de asta am sperat la un rezultat mai bun, mai ales că după întâmplarea de anul trecut am făcut din septembrie deja tot felul de analize, întâlniri cu părinţii şi elevii, inclusiv cu un psiholog care să-i pregătească pe cei care au dat acum Bac-ul... şi totuşi rezultatul a fost acesta”, a declarat Ujfalvi.

 

Elevi ignoranţi şi profesori nemotivaţi

Acesta este de părere că Bac-urile ar trebui diferenţiate între liceele teoretice şi grupurile şcolare, astfel încât la acestea din urmă să se pună un accent mai mare pe învăţământul tehnic, tocmai pentru a crea specialişti în diverse meserii.

De aceeaşi părere este şi directorul Grupului Şcolar Gaman Janos, Latzin Gabor, care apreciază însă că un elev promovat în acest an faţă de niciunul în 2010 este totuşi „o performanţă”.

„Bac-ul trebuie diferenţiat pe nivele diferite, nu au cum să rezolve nişte elevi de la un grup şcolar aceleaşi probleme de matematică pe care le au cei de la un liceu teoretic, nu este normal. Dacă e să spunem cine este vinovat pentru aceste rezultate, cred că trebuie să începem cu sistemul, continuăm cu elevii care nu mai învaţă şi terminăm cu profesorii care nu mai sunt motivaţi”, a explicat Latzin.

Directorul a precizat că şi aici s-au făcut ore de pregătiri pentru Bac, însă a subliniat două aspecte: primul este acela că aceste pregătiri nu au fost luate în serios de toţi elevii, iar al doilea ţine de faptul că profesorii nu sunt plătiţi pentru aceste pregătiri, drept pentru care nu se ştie cât de mult li se poate pretinde să se implice.

O altă situaţie dezastruoasă a fost la Grupul Şcolar Constantin Brâncuşi din Sfântu-Gheorghe, unde au luat Bac-ul doar doi absolvenţi. Ceea ce este însă demn de reţinut este faptul că ambii provin din promoţii anterioare, ceea ce face ca promovabilitatea acestei promoţii să fie de fapt zero. Notele cu care s-a luat aici Bac-ul au fost însă unele foarte mici - 6,81 şi 6,08, iar cei care nu au reuşit să promoveze au avut probleme mari la Matematică şi Limba şi literatura română. Ceea ce iar ridică un semn de întrebare este aspectul legat de Limba şi literatura română, la Grupul Şcolar Constantin Brâncuşi existând inclusiv lucrări punctate cu puţin peste 2 la această disciplină, în condiţiile în care majoritatea candidaţilor sunt de etnie română.

Directoarea de aici, Rodica Pârvan, a declarat că marea vină aparţine elevilor, care nu au luat în serios acest examen şi s-au bazat pe faptul că „se descurcă”.

„Aceste rezultate arată clar că nimeni nu învaţă nimic, nu cred că sunt profesorii de vină. La clasa de liceu de la zi avem absolvenţi care au participat la concursuri şi olimpiade şi totuşi au picat Bac-ul, e clar că nu au luat în serios probele. Pregătiri pentru Bac s-au făcut, dar elevii nu puteau fi forţaţi să participe, prin urmare ignoranţa lor este prima cauză a acestui rezultat, mai ales că s-au făcut inclusiv simulări. Mă bucur că ministrul Daniel Funeriu a avut curajul să organizeze un astfel de examen, deoarece ne-a arătat care este adevărata faţă a învăţământului românesc în prezent. Din păcate, am mari îndoieli că se va putea merge pe aceeaşi rigurozitate la sesiunea din toamnă, cred că Funeriu nu va fi lăsat să termine ceea ce a început, căci vor interveni interesele facultăţilor private, care vor trebui să-şi ocupe locurile cu aceşti elevi care, din păcate, vor ajunge studenţi”, a declarat Rodica Pârvan, care crede că „în pahar ar trebui turnată apă curată pentru a avea un nou început cu viitoarele generaţii”.

De picat s-a picat însă şi la liceele teoretice, Colegiul Naţional Mihai Viteazul (CNMV) obţinând o promovabilitate deloc lăudabilă de 68,84%.

Claudiu Frâncu este unul dintre absolvenţii de aici şi recunoaşte deschis că nu a învăţat. Tânărul spune că a picat la Limba şi Literatura română şi Matematică nu pentru că subiectele ar fi fost extraordinar de grele ci mai mult pentru că s-a încurcat, nu le-a tratat serios şi, în definitiv, nu a învăţat destul de mult.

Una peste alta, grupurile şcolare au de realizat analize serioase cu privire la rezultate, însă înainte de asta, majoritatea se uită întrebător la cele din afara municipiului Sfântu-Gheorghe, apreciind că poate la Baraolt sau la Covasna exigenţa nu a fost chiar atât de mare, ceea ce explică şi rezultatele mai puţin slabe.