Autoritățile locale din comuna Ghelința au lansat o licitație pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), prin care vor să achiziționeze „echipamente specifice pentru dezvoltarea capacității de producție de bioenergie”. Astfel, dacă proiectul va fi implementat, urmează ca două școli din Ghelința și sala de sport să fie încălzite prin biomasă (în general deșeuri provenite din activități forestiere). Primarul, Ilyés Botond-János, spune că acest sistem este mult mai eficient, mai ales în contextul scumpirii lemnului. 

Valoarea estimată a proiectului este de 921.911,77, fără TVA. 20% din sumă va fi achitată din bugetul local al comunei Ghelința, iar 80% vor fi fonduri norvegiene, ne-a spus Ilyés Botond-János, căci proiectul este cofinanțat prin „mecanismele financiare SEE și Norvegia, 2014-2021, în cadrul programului RO – Energie pentru domeniul Energiei Regenerabile”. 

Proiectul ar urma să fie implementat la Școala Gimnazială „Jancso Benedek”, Școala Gimnazială nr. 2 și sala de sport din Ghelința. 

„Noi am început să facem, am fost într-un proiect cu BioVill, este o prescurtare din engleză, de la bio village (n. red.: sat bio), noi am participat în proiect. Atunci am cunoscut cum este să facem căldură cu biomasă și am intrat în mai multe proiecte (...). Am cumpărat un tocător de lemne, un tractor, cu ăsta facem biomasa și vedem eficiența sistemului, de aceea am făcut un proiect la fonduri norvegiene la care am participat și am câștigat trei cazane pe biomasă și încă un tractor și o remorcă cu care putem să transportăm biomasa. Proiectul în total este în jur de 250.000 de euro, cu ajutorul cărora vor fi puse trei cazane, două la școli și unul la sala de sport, tot pe biomasă”, a spus, pentru CovasnaMedia.ro și Observatorul de Covasna, primarul din Ghelința. 

Ilyés Botond-János spune că proiectul ar trebui să se finalizeze cât mai repede, în scopul de a se reuși încălzirea sălii de sport pentru copiii care vor începe școala în curând. 

„Sperăm că anul acesta măcar să punem două dintre cazane. Ar trebui cât mai urgent, ca să putem folosi sala de sport. Avem nevoie, că altfel cu lemn nu prea putem încălzi, pentru că are nevoie zilnic de doi metri cubi de lemn, și știți foarte bine cât este prețul lemnului”, a detaliat edilul.

În jur de 600 de copii și 60 de profesori vor beneficia de pe urma acestui demers. 

„În total la școlile din comună avem 60 de profesori și 600 de copii. Ei sunt beneficiarii. Vedem că este foarte eficient acest sistem și de aceea facem. Acum o să avem, după acest proiect, cinci cazane pe biomasă, pentru că și grădinița și clădirile de lângă grădiniță sunt încălzite tot cu biomasă”, a mai spus, în final, Ilyés Botond-János.

Cât despre proiectul BioVill, la care comuna Ghelința a luat parte, „acesta stimulează dezvoltarea sectorului bioenergiei în țările țintă selectate prin consolidarea rolului biomasei la nivel local ca un factor care contribuie în mod decisiv în aprovizionarea cu energie, luând în considerare oportunitățile de absorbție existente pe piață sau de expansiunea fermierilor locali, producătorii de lemn sau IMM-uri”, se arată pe site-ul greencluster.ro. 

„Biomasa lemnoasă este un material organic care se produce din fotosinteza arborilor. Din punct de vedere al componenței sale, există două tipuri de biomasă. Pe de-o parte avem biomasa agricolă și pe de altă parte biomasa lemnoasă. Cea lemnoasă este foarte eficientă în calitate de combustibil. Ea înlocuiește cu succes resursele fosile, ca de exemplu: cărbunele și petrolul. Iar toate acestea se datorează proprietăților sale, precum regenerabilitatea sau facilitatea stocării în stare solidă. Spre deosebire de alte tipuri de combustibil, cele obținute din biomasă vegetală sunt sustenabile”, se arată pe viessmann.ro.

La capitolul proiecte, Ghelința ar putea primi peste 20 de milioane de lei prin Programul Național de Investiții (PNI) „Anghel Saligny”, pentru „continuarea lucrărilor de execuție la rețeaua de canalizare menajeră și stația de epurare, inclusiv racorduri de canalizare”, și pentru asfaltarea Drumului Comunal 7, tronsonul Harale-Zăbala și Hilib-Ghelința.

Sursa foto: gelence.info