Vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, Jakab István Barna, a spus miercuri că județul Covasna țintește să devină cel mai „verde” din România. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri zonale, organizată la Sfântu Gheorghe de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management al Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (UMP-CIPN). A fost prezent și fostul ministru Tánczos Barna.

„Trebuie să vă spun că ne-am întâlnit în locul potrivit, pentru că noi, și cu acțiunile de până acum, dar și cu acțiunile planificate pentru viitor, am decis că vrem să fim județul cel mai „verde” din România. Deci suntem în locul potrivit. În județul nostru locuiesc oameni cărora le pasă de natura care ne înconjoară, de mediu, și le pasă și de agricultură. Nu cred că puteam discuta tema de astăzi într-o locație mai bună decât județul nostru”, a spus vicepreședintele Jakab István Barna.

Subiectul întâlnirii a fost unul de interes, mai exact: „Gunoiul de grajd – bunăstare pentru fermieri! Măsuri locale pentru dezvoltarea agriculturii și protecția apelor". A avut loc în sala de ședințe a Consiliului Județean și a reunit zeci de persoane din Covasna și Brașov, printre care și primari.

De ce este tema discutată aici una atât de importantă? Pentru că se referă, printre altele, la impactul negativ pe care îl are agricultura asupra mediului. Un exemplu a fost cel al poluării apei cu substanțele chimice (nitriți, nitrați) din dejecțiile animale, dar și din îngrășămintele și pesticidele folosite.

„În România sunt 732 de comune unde este confirmat faptul că în anumite zone nu e apă potabilă. (...) Am încercat să inspirăm fermierii în a gestiona eficient atât îngrășămintele organice, cât și cele chimice. (...) Avem mult de muncă. E vorba de șlefuit mentalități. Sectorul agricol e unul care are un anumit ritm, se mișcă mai greu. (...) Iar România nu a avut un sistem de consiliere puternic. (...) Noi suntem o picătură în ocean, am reușit să instruim undeva la 10.000 de fermieri, însă România are mult mai mulți fermieri”, a spus Mihai Constantinescu, directorul Unității de Management al Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți".

În cadrul evenimentului s-a vorbit despre viitoarele perspective de finanțare ale Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor de la Banca Mondială, cu implementare în perioada 2024 - 2028, dar și despre ce s-a făcut în cadrul finanțării anterioare.

De pildă, prin acest demers, trei comune din județul Covasna (printre care Sita Buzăului și Ozun) au construit platforme comunale de colectare a gunoiului de grajd și au achiziționat utilaje.

La nivel național, au fost construite 175 de astfel de platforme. Prin aceasta, dar și prin alte măsuri, s-a reușit reducerea pierderilor de azot cu aproape 700 de tone pe an.

Primul proiect finanțat de Banca Mondială a fost de 48 de milioane de euro, iar următoarea perioadă va aduce încă 60 de milioane de euro.