CULTURA 30 noiembrie 2010

Sfântul Apostol Andrei, cel dintâi chemat la Domnul

de Andreea Dabija Kelemen | 694 vizualizări
Acum la sfârşit de noiembrie creştinii de pretutindeni îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, cel care a încreştinat românii. Fiul pescarului Iona din Betsaida în provincia Galileea, în nordul Ţării Sfinte, a fost mai întâi ucenic al Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan împreună cu fratele său Petru. Apoi a devenit unul din cei 12 apostoli, predicând Evanghelia în Pont, Tracia şi în Scythia Minor, Dobrogea de azi.

Acum la sfârşit de noiembrie creştinii de pretutindeni îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, cel care a încreştinat românii.

Fiul pescarului Iona din Betsaida în provincia Galileea, în nordul Ţării Sfinte, a fost mai întâi ucenic al Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan împreună cu fratele său Petru. Apoi a devenit unul din cei 12 apostoli, predicând Evanghelia în Pont, Tracia şi în Scythia Minor, Dobrogea de azi.

Conform tradiţiei creştine a avut parte de un sfârşit de mucenic, fiind răstignit cu capul în jos la Patras lângă Corint în Grecia, pe o cruce în formă de x, căreia i se spune „Crucea Sfântului Andrei”. Sfântul Andrei se bucură de o cinstire deosebită în Biserica rusă, greacă şi română, datorită faptului că a predicat în cele trei ţări.

În folclor este considerat ca fiind mai mare peste vite şi fiare, patron şi îmblânzitor al lupilor, păzitor al turmelor de pericolul fiarelor sălbatice, „cel ce leagă gura lupilor”.

Peştera Sfântului Andrei - prima biserică creştină din Dobrogea

În această peşteră, considerată drept Mecca ortodoxiei româneşti, a trăit Sfântul Andrei şi ai săi ucenici. A fost redescoperită în anul 1943 de preotul Constantin Lembrău şi un an mai târziu transformată în biserică, fiind sfinţită de către Episcopul Tomisului Chesarie Păunescu. În timpul comunismului lăcaşul a fost distrus, dar imediat după 1989 s-a refăcut. În apropierea peşterii se găsesc nouă izvoare unde, conform tradiţiei creştine, Sfântul Andrei a botezat în sec.I d.Hr. cei dintâi creştini ai ţării noastre. În zilele noastre, datorită calităţii curative a apelor şi a slujbelor extrem de apreciate, foarte mulţi creştini merg la aceste izvoare.

Semnificaţia numelui Andrei

Acest nume este folosit des atât în ţara noastră cât şi în Anglia, Spania, Portugalia. Numele provine de la substantivele andreas şi andreia, ambele greceşti semnificând: bărbat, războinic, curaj. Mai sunt formele Indrea şi Undrea denumiri populare ale lunii decembrie şi multe altele precum: Andreea, Andra, Andrieş, Andreicuţ, Draia, Andrew, Andriţa, Andreica etc.

Datini şi superstiţii de „Sântandrei” sau „Andrei Cap de Iarnă”

Tradiţiile creştine se împletesc uneori cu obiceiuri păgâne, noaptea de Sfântul Andrei se mai numeşte şi Noaptea Strigoilor, la sate încă se mai practică ciudate ritualuri pentru protejarea animalelor, belşug în gospodării şi pentru aflarea ursitului.

Lupii sunt consideraţi câinii lui Sf. Andrei care pleacă în noaptea de 30 noiembrie să caute hoţii de animale şi oamenii care au păcătuit şi au lucrat în zi de sărbătoare.

Se zice că în noaptea de „Sântandrei” toate animalele vorbesc, iar cine le ascultă, moare. La miezul nopţii se deschid cerurile. Lupii se adună, iar Sfântul Andrei împarte prada pentru iarna care începe. Oamenii apară gospodăriile de lupi ungând ţăruşii de la poartă, ferestrele şi pragul uşilor cu usturoi. În unele părţi şi fântânile sunt protejate cu usturoi. Unii gospodari fac o cruce de ceară şi o lipesc doar la animalele de parte bărbătească: ţapi, cai, berbeci, boi.

- Femeile leagă foarfecele şi pieptenii pentru ca gura sălbaticelor animale să fie legată şi să nu se atingă de vite.

- Din cauza lupilor nu se mătură deloc pe 30 noiembrie, nu se curăţă grajdurile, nu se dă gunoiul afară din casă, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se dă nimic de împrumut şi nu se dă de pomană.

- În unele sate, cei mici sunt trimişi să împrăştie făină la răspântie de drum, astfel „dau de pomană” lupilor şi aceştia nu vor mânca vitele. Dacă vitele se agită noaptea e semn că vin lupii.

- În zona Moldovei se bea o băutură fermentată din mălai, spunându-se că „fiecare om este dator să bea covasă, în această zi pentru a fi ferit de strigoi”,de asemenea se mai spune că băutura are darul de a întineri.

- În unele părţi există interdicţia de a lucra, iar noaptea premergătoare sărbătorii Sfântului Andrei e considerată asemănătoare unui sabat al strigoilor şi al lupilor.

- Pentru ca spiritele rele să nu-şi facă culcuş în case, femeile întorc toate oalele şi cănile cu gura în jos. Apoi scot cenuşa caldă de peste zi din sobe, pentru ca spiritele neliniştite să nu se cuibărească la căldură.

- Alteori se împrăştie resturi de pâine prin curte, pentru ca spiritele flămânde să nu caute prin cămări.

- Femeile pun cununi de usturoi la intrarea în casă şi lasă candela aprinsă lângă icoană pentru a se feri de vârcolaci.

- Pentru protejarea vitelor, unii amestecă animalelor în hrană busuioc sfinţit sau toarnă în apă picături de agheasmă.

- În trecut exista datina „descântatului sării” în dimineaţa de Sf. Andrei. Un drob de sare era descântat şi îngropat sub pragul grajdului, apoi era scos la primăvară de Sfântul Gheorghe şi amestecat cu hrana vitelor pentru a le feri de farmece şi boli.

- o altă tradiţie este aceea de „păzire a usturoiului” de către tinerii satului. Se spune că în timp ce aceştia petrec, usturoiul e transformat în remediu, pentru protejarea de toate relele.

Cutume legate de dragoste

Este una din cele mai importante nopţi din an pentru vrăji şi farmece. Fetele îşi pun şi astăzi busuioc sfinţit sub pernă pentru a-şi visa ursitul. În unele părţi se pun sub pernă 41 de boabe de grâu, iar dacă fata visează că cineva îi fură grâul e semn de măritiş.

- Pentru alte previziuni amoroase, fetele măsoară nouă ceşcuţe pline cu apă, pe care le toarnă într-o strachină aşezată sub icoană. Dacă a doua zi mai e apă în strachină înseamnă că vor avea noroc şi se vor mărita curând.

- În alte părţi tinerele pregătesc o turtă, aducând pentru prepararea ei apă în gură şi măsurând făina şi sarea cu coaja de la nucă. Apoi se coc turtele pe vatră, iar fetele le mănâncă sperând că ursiţii lor vor veni în vis pentru a le potoli setea.

- Se mai fac nişte colaci din pâine dospită, iar în mijlocul lor se pune câte un căţel de usturoi. Colacul e lăsat la un loc călduros timp de o săptămână, apoi dacă usturoiul a răsărit înseamnă că fata are noroc şi se va marita.

- Fetele de măritat îmbrăcate cu cojoace şi legate la ochi aleargă prin staul încercând să prindă berbecul, dacă prind oile e semn că nu se vor mărita.

- Unele fete merg noaptea la fântână şi aprind o lumânare de la Paşti pe care o afundă cu ajutorul găleţii. Când faţa apei este luminată, fata trebuie să zică „Sfinte Andrei, scoate-i chipul în faţa apei, ca în vis să-l visez, c-aievea să-l văz”.

- Alte fete îşi fac ursită cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cuţite şi o coasă, toate se înfierbântă în foc. Sunt scoase afară după ce s-au înroşit şi se sting în apă după care începe descântecul.

- O altă vrajă de dragoste: între două lumânări aprinse se pune pe cenuşă un pahar cu apă. În pahar e lăsată să cadă o verighetă sfinţită de preot prin cununie religioasă, apoi se spune că apare chipul ursitului în pahar.

Previziuni populare pentru anul ce urmează

Bătrânii spun că noaptea de Sf. Andrei senină şi caldă prevesteşte o iarnă geroasă, iar dacă e friguroasă şi ninge va urma o iarnă foarte grea. Ziua se seamănă grâu într-o oală de pământ pentru a interpreta rodnicia ogoarelor în anul următor. În unele zone se practică şi acum obiceiul legat de 12 cepe lăsate în podul casei până la Crăciun, fiecare ceapă reprezentând o lună a anului. Cele care s-au stricat indică luni ploioase sau grindină, iar cele care au încolţit, luni roditoare, favorabile recoltelor. Copiii aduc în casă crenguţe de cireş, vişin, prun, măr şi le pun în apă. Dacă înfloresc până la Crăciun înseamnă ca anul va fi roditor. În trecut crenguţele erau apoi împodobite cu beteală şi folosite de copiii satului la sorcovit.

Tot în ziua de „Sântandrei” se binecuvântează izvoarele şi fântânile ca să nu sece anul următor.

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.