După cum am informat la timpul potrivit, în ziua de 4 noiembrie 2021 a avut loc susţinerea publică a tezei de doctorat cu titlul „Viaţa religioasă a românilor din judeţele Harghita şi Covasna în perioada Dictatului de la Viena (1940-1944)”, autor: părintele militar Elisei Florin Vatamanu, elaborată în cadrul Şcolii Doctorale de Teologie a Universităţii „Ovidius” – Constanța, sub coordonarea științifică a Pr. prof. univ. dr. Nechita Runcan.

În urma susţinerii publice a tezei de doctorat şi a prezentării referatelor de către membrii comisiei, i s-a acordat titlul de Doctor în Teologie cu calificativul „Excelent” doctorandului Pr. Florin Elisei Vatamanu. În numele celor peste 20 de doctori în teologie, istorie, etnografie, sociologie, drept, colaboratori ai Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), care au obținut titlul de doctori în științe, în ultimii 25 de ani, îi adresăm sincere felicitări noului doctor în teologie, Părintele Elisei Vatamanu, colaborator statornic al CESCH, asigurându-l de întreaga noastră prețuire pentru excelenta izbândă academică. 

Această nouă și valoroasă contribuție la cunoașterea istoriei locale, regionale și naționale se află în curs de apariție la Editura Eurocarpatica, având un Cuvânt de binecuvântare din partea Preasfințitului Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, prefață de Pr. prof. dr. Nechita Runcan și postfață de dr. Ioan Lăcătușu.

Până la apariția și lansarea publică a lucrării, redăm, la împlinirea a 82 de ani de la pronunțarea Dictatului de la Viena, o sinteză din referatul elaborat de Pr. prof. univ. dr. Nechita Runcan, conducătorul de doctorat. 

„Intitulată „Viața religioasă a românilor din județele Harghita și Covasna în perioada Dictatului de la Viena (1940-1944)”, teza de doctorat este rodul unor cercetări ample și bine documentate în numeroase arhive. (…)

Problematica Dictatului de la Viena a reținut atenția multor istorici și cercetători români și străini deopotrivă, însă o astfel de temă vastă implică o cercetare pe măsură, care nu poate fi epuizată sau dusă la un nivel exhaustiv cu ușurință. De aceea, autorul tezei de doctorat cu titlul de mai sus aduce în prim plan unele evenimente și fapte inedite, din timpul și imediat după Dictatul de la Viena din 30 august 1940, precum și relatările care vor pune într-o nouă lumină viziunea generală a problematicii abordate.

În tratarea temei dezvoltate în teză, doctorandul are ca scop principal prezentarea adevărului istoric fără părtinire sau subiectivism, bazat doar pe documente de arhivă, care reflectă autentic viața religioasă a românilor din județele Harghita și Covasna în perioada Dictatului de la Viena.

Autorul tezei motivează alegerea și elaborarea temei pe argumentul că s-a născut, a crescut, locuiește și păstorește credincioșii ortodocși români dintr-o zonă care necesită o pastorație cu totul specială în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei. (...)

Actualitatea temei este argumentată de autor prin faptul demonstrat că problemele cotidiene ale românilor din judeţele Harghita şi Covasna au atras şi atrag în continuare atenţia opiniei publice naţionale şi internaţionale. De altfel, tot mai mulţi tineri cercetători contemporani sunt interesaţi de tematica abordată în lucrarea de faţă, fapt ce rezultă din studiile şi articolele publicate în literatura de specialitate.

Lucrarea de faţă doreşte să aducă în actualitate, să selecteze şi să sistematizeze informaţiile şi studiile publicate cu privire la realităţile istorice, culturale şi religioase ale românilor din Harghita şi Covasna, dar şi să aducă la lumină noi documente care să sporească valoarea ştiinţifică a tezei, contribuind la consolidarea unei mentalităţi europene, antirevizioniste. Un studiu despre viaţa religioasă a românilor din judeţele Harghita şi Covasna în perioada Dictatului de la Viena este de mare actualitate în condiţiile în care multe din cercetările anterioare au tratat doar tangenţial sau parţial acest subiect. Practic, lucrarea de faţă umple un gol în literatura de specialitate prin aducerea în prim plan a unor documente de arhivă inedite şi prin evidenţierea lucrărilor istorice şi a presei de limbă maghiară, necunoscute până acum publicului român. 

Metodologia folosită de autor în demersul său ştiinţific este una extrem de complexă, mergând de la general la individual, de la macro-istorie la micro-istorie. Prin urmare, metodele realizării unui astfel de studiu sunt numeroase şi cuprind multe tentative de abordare până la obţinerea formei finale a textului propus de autor spre evaluare. (…)

Datorită faptului că Dictatul de la Viena a avut numeroase consecințe asupra vieții religioase a românilor din teritoriul ocupat, și nu numai, ipotezele de cercetare sunt legate de întrebările care vin în întâmpinarea demersului științific propus de autorul tezei. (…)

Demersul ştiinţific elaborat de doctorand cuprinde 485 de pagini, structurate în introducere, dezvoltarea temei propriu-zise pe parcursul a şase capitole ample, la care se adaugă bibliografia, care certifică şi scoate în evidenţă familiarizarea autorului cu literatura de specialitate, precum şi volumul de muncă ştiinţifică pe care acesta şi l-a asumat. Anexele, aşezate la sfârşitul tezei, aduc un plus de argumentare în cercetarea făcută de Pr. Vatamanu Valentin Florin.

Făcând o prezentare succintă a cuprinsului tezei de doctorat, constatăm următoarele:

După o scurtă introducere, în care doctorandul ne prezintă motivaţia alegerii temei, actualitatea, importanţa cercetării şi metodologia folosită în cercetare, acesta face în capitolul I o analiză a stadiului cercetării, în care sunt înfăţişate lucrările anterioare care au avut ca obiect tematica Dictatului de la Viena şi relaţiile dintre cele două naţiuni conlocuitoare din judeţele Harghita şi Covasna. În acest sens, aduce în atenţie lucrări de bază din istoriografia română, maghiară şi germană, care abordează tema respectivă. Prezintă, apoi, sursele arhivistice cercetate, acestea având o pondere majoritară în elaborarea prezentei teze de doctorat.

În capitolul al II-lea, autorul scoate în prim plan efectele geopoliticii statelor revizioniste asupra situaţiei României între anii 1937-1940, punând accentul pe cadrul geografic şi istoric al actualelor judeţe Harghita şi Covasna, cu specială privire la organizarea religioasă, administrativă, culturală şi a învăţământului românesc din cele două judeţe. (…)

Capitolul al III-lea subliniază în detaliu viaţa religioasă a românilor din judeţele Harghita şi Covasna în timpul Dictatului de la Viena (1940-1944), autorul având ca bază de cercetare arhivele, bibliografia şi articolele de presă din acea vreme. Prezintă situaţia prin care au trecut credincioşii români din zona cedată temporar Ungariei prin Dictatul de la Viena. Sunt prezentate, detaliat, toate aspectele importante din viaţa religioasă a românilor, cuprinzând expulzarea episcopilor şi a preoţilor români din zona ocupată, dărâmarea, devastarea şi profanarea bisericilor româneşti, expulzarea, maltratarea şi maghiarizarea credincioşilor români, toate acestea în contextul unei atitudini ostile din partea preoţilor şi a reprezentanţilor cultelor istorice maghiare. (…)

În capitolul al IV-lea, autorul tezei prezintă consecinţele Dictatului de la Viena asupra românilor din sud-estul Transilvaniei, între care amintim: evacuarea administraţiei româneşti din teritoriul ocupat, strădaniile noii administraţii maghiare de a interzice limba română, portul naţional românesc şi alte simboluri ale identităţii naţionale a românilor. O serie de subcapitole se referă la consecinţele demografice şi la implicaţiile legislative ale Dictatului, cu urmări până în zilele noastre. Este prezentată şi situaţia învăţământului în limba română şi a instituţiilor de cultură româneşti din timpul celor patru ani de ocupaţie maghiară. Nu sunt trecute cu vederea nici acţiunile de solidaritate ale românilor de pretutindeni, faţă de românii ardeleni aflaţi sub ocupaţie străină.

În capitolul al V-lea, doctorandul a prezentat evoluţia vieţii religioase a românilor din perioada august 1944 – februarie 1947, adică de la eliberarea Transilvaniei de Nord până la instaurarea regimului comunist, cu specială privire la refacerea vieţii religioase a românilor din judeţele Harghita şi Covasna, prin revenirea preoţilor şi a credincioşilor din refugiu şi începerea lucrărilor de reparaţie a bisericilor distruse şi profanate în timpul ocupaţiei maghiare.

Capitolul al VI-lea înfăţişează o serie de reverberaţii şi valorizări contemporane cu privire la Dictatul de la Viena şi consecinţele sale asupra poporului român, prin acţiunile permanente de ameliorare a vieţii religioase susţinute de Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei în această parte de ţară.

Conchidem, aşadar, că studierea vieţii religioase a românilor din judeţele Harghita şi Covasna în perioada Dictatului de la Viena (1940-1944) a reprezentat un demers ştiinţific complex. Urmărind contextul intern şi internaţional din perioada interbelică referitor la România şi Transilvania în mod special, observăm presiunile politice la care a fost supusă ţara noastră.

Bibliografia selectivă, amplă şi diversă, cuprinzând surse de prim ordin, împreună cu aparatul critic, oglindeşte munca amplă de cercetare ştiinţifică şi redactare a tezei de faţă. Putem spune că teza de doctorat elaborată de Pr. Vatamanu Valentin Florin se distinge prin mai multe calităţi care îi dau consistenţă ştiinţifică şi originalitate, între care menţionăm următoarele:

– Tema tezei de doctorat este de mare actualitate şi utilitate în literatura de specialitate;

– Prin noutatea şi necesitatea ei, lucrarea de faţă completează un mare gol din istoriografia naţională şi universală;

– Teza are ţinută academică, iar discursul teologic păstrează limbajul de specialitate;

– Aparatul critic al lucrării demonstrează nu numai calitatea diverselor surse ştiinţifice, dar şi abilitatea de cercetător a autorului;

– Planul lucrării este bine structurat, logic şi cronologic, făcând posibilă o mai bună înţelegere a subiectului tratat;

– Elaborarea şi redactarea îngrijită a tezei scot în evidenţă calităţile de cercetător ale autorului şi munca temeinică de folosire a surselor bibliografice;

– Autorul evită amănunte inutile şi surprinde doar ceea ce este esenţial de cunoscut, ceea ce denotă puterea de sinteză şi analiză a doctorandului;

– Documentele de arhivă şi argumentările inedite dau valoare ştiinţifică întregii lucrări.

Cele prezentate mai sus îl îndreptăţesc pe Pr. doctorand Vataman Valentin Florin să susţină public teza de doctorat cu titlul mai sus amintit în vederea obţinerii titlului ştiinţific de doctor în teologie. Având încredinţarea că lucrarea are reală valoare ştiinţifică, recomandăm publicarea ei după o atentă recitire. Serioasa muncă de cercetare ştiinţifică şi redactare a lucrării de faţă îl recomandă pe autor la obţinerea titlului de doctor în teologie.”

Biroul de presă al CESCH