CULTURA 28 iulie 2021

Muzeul Carpaţilor Răsăriteni a reluat cercetările arheologice în situl Şoimeni „Dâmbul Cetăţii”

de Agerpres | 917 vizualizări

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe a reluat în această vară săpăturile arheologice în situl Şoimeni „Dâmbul Cetăţii” din localitatea Păuleni-Ciuc, judeţul Harghita, unde au fost descoperite urme de locuire din epoca cuprului, epoca bronzului şi din perioada dacică.

Potrivit reprezentanţilor instituţiei, echipa de cercetare lucrează în două sectoare ale sitului, respectiv în sectorul vestic în care sunt cercetate vestigii arheologice atribuite locuirilor din perioada epocii bronzului mijlociu, precum şi în sectorul nordic unde sunt cercetate structuri de locuit din perioada eneolitică de tip Cucuteni-Ariuşd.

„În campania arheologică din anul 2021, echipa de cercetare şi-a propus următoarele obiective: cercetarea structurii valului de apărare din capătul de vest al sitului şi corelarea stratigrafică a acestuia cu stratigrafia incintei sitului, elucidarea structurii valului de apărare din capătul de nord al sitului, cercetarea urmelor şanţurilor defensive şi corelarea stratigrafică a acestora cu stratigrafia incintei sitului şi stabilirea cronologiei sistemului defensiv din capătul sitului prin prelevare de probe pentru analize radiocarbon şi prin analiza startigrafiei suprafeţelor cercetate”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a instituţiei.

Conform sursei citate, în prezent, echipa de cercetare lucrează în două sectoare ale sitului: în sectorul vestic pe o suprafaţă de 6x4 m, zonă în care sunt cercetate vestigii arheologice atribuite locuirilor din perioada epocii bronzului mijlociu (Costişa-Ciomortan şi Wietenberg), entităţi culturale care au ocupat şi locuit situl de la Dâmbul Cetăţii în intervalul cronologic cca. 2100-1500 a. Chr., precum şi în sectorul nordic al sitului pe suprafaţa de 14x2 m, zonă în care sunt cercetate structurii de locuit din perioada eneolitică de tip Cucuteni-Ariuşd (cca. 4250-3.900 a. Chr), formate din locuinţe incendiate şi posibile structuri defensive (şanţ de fortificaţie).

Tot în această zonă se documentează structura valului de fortificaţie atribuit locuirii din epoca bronzului (Costişa-Ciomortan şi Wietenberg) şi cel puţin două şanţuri care apărau cel mai probabil aşezarea tot pe parcursul acestei perioade a epocii bronzului.

Cercetarea arheologică se realizează cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii, iar din echipa coordonată de dr. Valerii Kavruk fac parte dr. Dan Buzea, dr. Dan Ştefan, dr. Maria-Magdalena Ştefan şi drd. Puskas Jozsef, precum şi o serie de colaboratori externi specializaţi în problemele preistoriei, printre care prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici, dr. Roxana Munteanu şi Bjorn Briewig.

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni efectuează cercetări arheologice sistematice în acest sit din anul 1999, iar până acum au fost elucidate o serie de aspecte privind caracterul locuirilor, raporturile cronologice şi relaţiile dintre Depresiunea Ciucului şi Moldova Subcarpatică.

Practic, cercetările au adus la lumină urmele mai multor aşezări ce datează din perioada epocii cuprului (cultura Ariuşd-Cucuteni, mileniile V-IV î.Hr.), epocii bronzului (culturile Ciomortan-Costişa şi Wietenberg, mileniul II î.Hr) şi din perioada epocii fierului (cultura geto-dacică), iar în urma acestora patrimoniul muzeului s-a îmbogăţit cu obiecte cu valoare de tezaur, care sunt expuse la sediul central din Sfântu Gheorghe.

Printre cele mai deosebite se numără două statuete antropomorfe aparţinând culturii Cucuteni-Ariuşd, cu o înălţime de peste 40 de centimetri, unicitatea lor constând tocmai în dimensiunile neobişnuit de mari pe care le au în comparaţie cu alte piese datând din aceeaşi perioadă.

Arheologul Dan Buzea a declarat că statuetele, reprezentând trupurile unor femei, au fost modelate din mai multe suluri de lut, foarte bine netezite şi apoi arse. Potrivit acestuia, statuetele au legătură cu viaţa spirituală şi religioasă a comunităţilor eneolitice din acea perioadă, fiind folosite, cel mai probabil, în sanctuare sau în cadrul unor amenajări de cult cu o perioadă de utilizare mai îndelungată.

„Piesele sunt foarte, foarte vechi, au peste 6.000 de ani şi au fost descoperite în timpul cercetărilor structurilor dărâmate ale unei locuinţe incendiate şi cu siguranţă au avut un loc aparte în cadrul acestei case. (...) Se remarcă prin dimensiunile mari, rar întâlnite în arealul culturii Cucuteni, în toate siturile care s-au cercetat în ultimii 130 de ani majoritatea statuetelor au până la 25 de centimetri înălţime. Norocul a făcut să le descoperim în situl de la Dâmbul Cetăţii, în mai multe campanii de săpături arheologice, piesă cu piesă, între anii 2004 şi 2007, şi au fost restaurate în forma actuală în anul 2010. În Moldova Subcarpatică s-au descoperit reprezentări antropomorfe din lut ars foarte mari (de mărimea unui om), în interiorul unor construcţii special destinate cultului, respectiv în sanctuare, dar sunt numai fragmente din părţile corpului, deci nu sunt păstrate în întregime, în timp ce statuetele feminine de la Păuleni-Ciuc sunt puţin completate la restaurare”, a mai spus Dan Buzea.

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe a lansat în acest an şi o platformă online care le permite utilizatorilor să viziteze expoziţiile permanente şi temporare ale instituţiei, să facă tururi virtuale ale siturilor arheologice din Transilvania şi să afle mai multe despre arheologia, istoria, geografia sau tradiţiile populare din zonă.

„Majoritatea pieselor descoperite la Şoimeni 'Dâmbul Cetăţii' din perioada 1999-2011 sunt expuse în cadrul expoziţiei permanente 'Aşezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc', la sediul central al muzeului din Sfântu Gheorghe. Toate bunurile arheologice descoperite în perioada 2012-2021, care se pretează pentru a fi expuse în cadrul expoziţiei amintite mai sus, urmează cursul firesc al programelor de conservare, restaurare, publicare, clasare şi valorificare expoziţională ale Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni”, au mai menţionat reprezentanţii instituţiei.

Sursa foto: Facebook/MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.