CULTURA 13 iulie 2022

Expoziția pictorului Sándor (Alexandru) Mohy

de Covasna Media | 1164 vizualizări

20 iulie–20 august 2022

Miercuri, 20 iulie 2022, de la ora 15, în spațiul expozițional de la parterul Centrului de Artă din Transilvania, se va deschide expoziția pictorului Sándor (Alexandru) Mohy. Curatorul expoziției, care prezintă portrete, autoportrete, naturi statice și peisaje pictate în limbajul artistic caracteristic lui Sándor (Alexandru) Mohy, este dr. Beáta Bordás, istoric de artă, coordonatoarea Centrului de Artă din Transilvania. Expoziția va fi vernisată de Árpád András Antal, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Zsolt Németh, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului Ungariei, și József Gazda, istoric de artă.

Sándor (Alexandru) Mohy (1902-2001), născut la Dercen, Transcarpatia, stabilit ulterior la Cluj, după Satu Mare și Dej, s-a impus în istoria artei românești ca unul dintre cei mai importanți și prolifici artiști ai picturii transilvănene și ca un pedagog semnificativ de artă. Cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la nașterea sa, Centrul de Artă din Transilvania organizează o expoziție retrospectivă cu aproximativ șaizeci de lucrări în memoria acestui artist de excepție, oferind o perspectivă asupra picturii și operei sale grafice.

Mohy a absolvit Liceul Reformat din Satu Mare în 1919. După absolvire, talentul său a fost descoperit de pictorul sătmărean Endre Litteczky, cu care a învățat tehnica picturii în ulei. A învățat, de asemenea, de la Aurel Popp, care a contribuit la prezentarea sa publicului larg. În verile anilor 1924 și 1925 a lucrat la Școala liberă din Baia Mare, unde János Thorma i-a corectat lucrările, iar între 1925 și 1929 a învățat la academia de artă din Cluj ("Belle Arte"). În 1931 a devenit profesor la Liceul Reformat din Satu Mare, iar în 1933 a deschis o școală de pictură în propriul atelier. În 1937 s-a mutat cu familia sa la Dej, unde a obținut un post de profesor de desen la Liceul Andrei Mureșanu. Între 1938 și 1940 a preluat și reorganizat școala liberă de pictură din Dej, fondată de Sándor Szopos, iar în 1940 a deschis prima sa expoziție personală la Dej. Din 1949 până la 1970, a fost profesor la catedra de pictură a Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, iar din 1967 a fost prorector al acestuia. Scrierile sale despre colegii săi, expoziții și artă au fost publicate în mai multe reviste și ziare transilvănene. O selecție a acestor publicații este adunată în volumul „Műhelynapló” („Jurnal de atelier”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981), editat de Zoltán Banner.

Pentru expoziția de față, pe lângă colecțiile Fundației Sapientia și ale Muzeului Național Secuiesc, am selectat lucrări din mai multe colecții private din România și Ungaria, cu scopul de a ilustra atât perioadele semnificative ale bogatei opere a artistului, care acoperă aproximativ șapte decenii, cât și temele sale caracteristice. Selecția include lucrări de valoare muzeală, precum compoziția timpurie În grădină (1937), care poate evoca și lucrările lui Gauguin create în Tahiti; unul dintre cele mai interesante și spectaculoase autoportrete ale sale, în ceea ce privește culorile sale vii, Autoportret bărbierindu-se (1957); Strada Piezișă cu șevalet (1971), care apare pe coperta monografiei lui Zoltán Banner; sau monumentalul Constructori (1975). Pe lângă acestea, expoziția mai cuprinde câteva naturi statice de mici dimensiuni, cu o atmosferă mai intimă, portrete mai puțin cunoscute și cincisprezece lucrări de grafică (schițe de compoziție și desene independente). O altă caracteristică interesantă a expoziției este prezentarea câtorva picturi atipice din perioadele Satu Mare și Dej din anii 1930, care prezintă o pensulație și armonii cromatice neobișnuite în comparație cu picturile sale mai solidificate, cu cuburi mari și pete de culoare.

Lucrările selectate pentru expoziție ilustrează stilul caracteristic al lui Mohy, care se stabilise deja în anii '40 și la care pictorul a aderat până la sfârșitul vieții sale. Tablourile sale, construite cu o forță aproape sculpturală, din forme mari și pete largi, amintesc de cubism prin structura lor cubică, dar criticii săi l-au etichetat și ca fiind constructivist, iar în anii '50 chiar formalist. De fapt, el nu aparținea cu adevărat niciuneia dintre cele două mișcări, ci pur și simplu construia o viziune inspirată de realitate cu fermitate și soliditate, cu un excelent simț al culorii, stilizat prin desen unghiular și prin forme geometrice expresive.

Expoziția se poate vizita până la 20 august 2022, de marți până vineri între orele 10 și 18, iar sâmbătă între orele 11 și 18.

Vă așteptăm cu drag!

Organizatori: 

Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, Asociația Centrul de Artă din Transilvania,

MANK – Magyar Alkotóművészeti Közhasznú Nonprofit Kft.

Sponsori:

Fundația Gábor Bethlen

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.